BusinessMagazin

Tag: APAPR

  • Bilanţul fondurilor de pensii: active de 17,5 mil. lei la finele lunii iunie

    Numărul total al participanţilor la fondurile de pensii se ridică la 6,5 milioane, în timp ce media randamentelor investiţionale pentru întreg sistemul a depăşit 12% în ultimul an.

    “Performanţele foarte bune ale fondurilor de pensii, implicarea în creştere în finanţarea economiei reale, funcţionarea fără sincope a mecanismelor sistemului, în condiţii de risc redus pentru participanţi, toate concura la consolidarea sistemului şi, sperăm, la creşterea încrederii în acesta. Pentru a doua parte a anului, prioritatea noastră ca industrie vizează discuţii cu autorităţile pentru promovarea legii de plată a pensiilor private”, a declarat Raluca Ţintoiu, preşedintele APAPR.

    Cele 8 fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la 6,16 mil. participanţi şi la active nete administrate de 16,54 mld. lei, conform APAPR. În ultimul an, activele nete ale pilonului II şi-au menţinut ritmul ridicat de creştere (43% faţă de jumătatea anului anului 2013), inclusiv datorită creşterii procentului de contribuţie la 4,5% în 2014. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,1%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2008 – luna iunie 2014) este de 11,4% pe an.

    Cele 10 fonduri de pensii private facultative (pilonul III) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la un număr total de circa 330.000 de participanţi şi la active nete administrate de totală de peste 923 mil. lei, în creştere cu 34% faţă de jumătatea anului trecut. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,4%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2007 – luna iunie 2014) este de 8,3% pe an.

  • Fondurile de pensii private merg pe plus – au avut profit de peste 100 de milioane de euro in 2010

    Profitul fondurilor de pensii reprezinta castigurile nete
    cumulate din investitiile financiare realizate si apartine celor
    peste 5,4 milioane de contributori la sistemul de pensii private.
    Cele noua fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au
    obtinut in cursul anului 2010 un profit cumulat de 422,4 milioane
    de lei, in crestere cu 63,5% fata de 2009.

    De asemenea, cele 13 fonduri de pensii private facultative
    (Pilonul III) au obtinut in 2010 un profit cumulat de 25,7 milioane
    de lei, in crestere cu 25,8% fata de 2009. Niciunul dintre cele 22
    de fonduri de pensii private nu a inregistrat pierderi in anii 2009
    sau 2010. Activele nete cumulate ale tuturor fondurilor de pensii
    ajunsesera la finele anului 2010 la 4,66 miliarde de lei.Cele mai
    mari profituri pentru Pilonul II au fost obtinute de ING,
    Allianz-Tiriac si Generali, in timp ce pentru pilonul III pe primul
    loc s-a situat tot ING, urmat de BCR si Allianz-Tiriac.

  • Asociatia pentru Pensii Administrate Privat: Sistemul public de pensii “a ajuns practic in faliment tehnic”

    Romania este in cea mai defavorabila pozitie demografica dintre
    toate statele Uniunii Europene, ceea ce va majora puternic
    presiunile asupra sistemului de pensii de stat, spune managerul,
    comentand cel mai nou studiu al agentiei de rating Standard&
    Poor’s, care calculeaza ca Romania va ajunge cu cheltuielile pentru
    sistemul public de pensii de la 8,4% din PIB in 2010 la 14,8% din
    PIB in anul 2050 – cea mai mare pondere dintre economiile emergente
    ale Europei.


    Estimarea ia in calcul doar sistemul public contributiv
    (pay-as-you-go), nu si sistemele paralele, necontributive (pensiile
    pentru agricultori, pensiile speciale, indemnizatia minima pentru
    pensionari).

    La polul opus fata de Romania, intre statele Europei emergente, se
    situeaza Polonia, care si-a reformat sistemul de pensii in urma cu
    12 ani, prin introducerea unui sistem de pensii private
    obligatorii, cu contributii de 7,3%. Fondurile poloneze de pensii
    administreaza 50 de miliarde de euro, adica 15% din PIB-ul tarii si
    au preluat o buna parte din presiunea platii viitoare a pensiilor
    de stat, spune Crinu Andanut.

    “Romania are in acest moment de invatat din aceasta experienta de
    12 ani a Poloniei”, afirma seful Asociatiei. “Practic, pentru
    tinerii de astazi, singura speranta pentru un venit decent este
    economisirea in sistemul de pensii private, intrucat pensia de la
    stat va fi cel mult simbolica.”


    Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, Standard&Poor’s se
    asteapta ca procesul de consolidare bugetara si reformele in
    sistemele de pensii si sanatate sa fie dificil de adoptat din punct
    de vedere politic. “In opinia noastra insa, spatiul de manevra al
    statelor in acest domeniu s-a micsorat considerabil, iar
    intarzierea implementarii acestor reforme necesare va genera
    costuri politice, economice si bugetare suplimentare”, sustine
    raportul.

    Agentia de rating noteaza ca imbatranirea populatiei este o
    realitate la nivel global, care provoaca o deteriorare rapida a
    sustenabilitatii financiare a sistemelor publice de pensii.
    Raportul S&P analizeaza 49 de state reprezentand mai bine de
    doua treimi din populatia globala.

  • Un an dificil pentru asiguratori

    “Nu cred ca vom reusi sa atragem 100.000 de noi contributori in sistem anul acesta”, spune intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensii Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private, a doua companie din piata de profil. Evolutia fondurilor de pensii facultative in ianuarie, cand numarul de participanti a crescut cu 2,7% fata de luna precedenta, il face pe Andanut sa considere ca asteptarile initiale ale administratorilor pentru acest an (100.000 de clienti noi ar insemna o majorare cu aproape 70% fata de momentul actual) sunt prea optimiste si ca impactul crizei va face ca ele sa fie revizuite.

    In mod similar, si piata de asigurari resimte presiunile unei perioade in care companiile (clienti de baza pentru anumite tipuri de polite), dar si persoanele fizice isi chibzuiesc tot mai atent cheltuielile. Astfel ca, daca anul trecut asiguratorii mizau pe o crestere a pietei de 25-30%, acum majoritatea vorbeste de doar 10-12 procente. Scaderea este generata, in primul rand, de zona de asigurari auto, Casco si RCA, puternic afectate de reducerea vanzarilor de masini noi, dar si de prabusirea vanzarilor de credite cu garantii, in cazul carora incheierea unei polite de asigurare era obligatorie. Pentru companiile de pensii private, 2009 ar fi trebuit sa fie anul marilor cresteri, dupa o perioada in care administratorii si-au concentrat atentia si resursele aproape exclusiv pe lansarea si consolidarea businessurilor de pensii private obligatorii (pilonul II). Interesul pentru industria de pensii facultative ramane intr-adevar ridicat in randul firmelor de asigurari, care decid in numar tot mai mare sa intre in acest business.

    Doar de la inceputul anului, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a autorizat doi noi administratori, Generali Fond de Pensii si BRD Fond de Pensii, astfel ca numarul total al jucatorilor a ajuns la zece dupa un an si jumatate de la momentul lansarii. Cat de realiste sunt asteptarile companiilor care intra pe aceasta piata? Chiar si intr-un context economic in care nu ar fi existat actualele probleme, o crestere a numarului de clienti cu 100.000, de care vorbea Crinu Andanut, poate fi considerata drept ambitioasa, in conditiile in care dupa un an si jumatate de activitate fondurile de pensii facultative au reusit sa atraga, cumulat, doar putin peste 154.000 de clienti.

    Cu atat mai dificil e de atins un astfel de obiectiv de vanzari acum, cand companiile isi redimensioneaza bugetele, multe sunt nevoite sa opereze concedieri, industrii intregi cad, iar efervescenta de pe piata muncii s-a evaporat. Pentru administratorii de pensii, cumpatarea firmelor se traduce intr-o lovitura puternica pentru obiectivele de vanzari, dat fiind ca in ultimii ani de aici si-au atras cei mai multi si mai mari clienti. Cum cele mai multe companii de pensii aveau deja o experienta indelungata pe piata de asigurari (prin intermediul unor firme de profil din grup) si multi clienti companii in portofoliu, vanzarea de pensii catre acestia a venit ca un pas natural.

    Asa se face ca, la finele lunii ianuarie, pentru 57% dintre participantii la fondurile facultative, contributiile erau platite de angajatori, iar in cazul a 12% contributiile erau mixte, potrivit statisticilor CSSPP. Doar 30% dintre cei aproape 155.000 de participanti isi plateau contributia singuri si independent de angajator. Altfel spus, aproape 70% din pensiile facultative au fost vandute catre companii si doar o treime catre clientii individuali. Radu Vasilescu, fost director general al ING Pensii Private, cea mai mare firma de profil, spune ca extinderea agresiva pe baza clientilor companii a fost o politica aleasa pentru a castiga rapid cota de piata, cei mai multi lasand pe plan secund vanzarile catre clientii individuali.

    Prin urmare, “in zona corporate nu prea mai era loc de crestere sustinuta, chiar daca nu ar fi aparut aceste probleme provocate de criza”, considera Vasilescu, adaugand ca administratorii ar fi fost nevoiti oricum ca in timp sa se indrepte tot mai mult spre piata clientilor individuali. Schimbarea trebuie sa se petreaca acum din mers, mai ales ca dificultatile administratorilor in a mai vinde pensii catre companii sunt dublate si de temeri privindu-i pe clientii corporatisti deja existenti. “In 2009 va fi mai important sa ne pastram clientii vechi decat sa atragem altii noi”, spune Crinu Andanut.

    Motivele sunt evidente: atunci cand se impun reduceri de costuri, cheltuielile cu personalul sunt primele puse pe lista, asa incat e greu de crezut ca numarul angajatorilor ce vor alege sa includa in pachetele salariale o pensie facultativa va mai fi prea mare. Cu atat mai mult cu cat, pe masura ce concurenta pe piata muncii scade, si beneficiile pe care sunt dispuse companiile sa le ofere se subtiaza. In aprilie 2008, 59% dintre angajatori declarau ca intentioneaza sa includa pensiile private in pachetul de beneficii pe care il ofereau, potrivit unor statistici furnizate de PricewaterhouseCoopers. Pentru 25% dintre acestia pensiile erau un beneficiu prioritar in pachetul pe care il ofereau salariatilor.

    La sfarsitul anului, procentele s-au modificat dramatic: doar 15% dintre companii mai erau dispuse sa investeasca in contributii pentru pensii private si pentru nu mai mult de 5% acesta era un beneficiu prioritar. Angajatorii recunosc ca, desi nu au recurs inca la modificari majore in pachetele salariale ale angajatilor, este o masura pe care nu au cum sa o evite. Consultantii in resurse umane completeaza tabloul, confirmand ca tot mai multe companii le cer ajutorul pentru regandirea beneficiilor pe care le ofera.

    “Exista exemple de firme unde nu s-au mai acordat bonusurile de sfarsit de an, unde s-a decis inghetarea salariilor si unde trebuie sa se faca o optimizare a pachetelor de beneficii extrasalariale, care erau destul de mari pana acum”, explica Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de recrutare. “Lucrurile sunt foarte clare: angajatorii nu mai investesc in angajati”, completeaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, o companie de asigurari de sanatate ce a intrat de curand pe piata.

    Aflati in continuare cum se lupta asiguratorii sa atraga clienti
     

  • Fondurile de pensii obligatorii, randament de 8,9% in primele 9 luni de functionare

    La 20 februarie, fondurile de Pilon II aveau active nete de 1,073 miliarde de lei (250,8 milioane de euro). Performanta investitionala a fondurilor a fost calculata ca randament mediu ponderat (cu activele nete) in perioada 20 mai 2008 – 20 februarie 2009 (primele noua luni de functionare a fondurilor).

    Acest rezultat a fost obtinut in conditii potrivnice pe pietele financiare, cauzate de criza financiara si economica mondiala. In timp ce instrumentele financiare cu venit fix aduc in aceasta perioada randamente atractive, actiunile si alte instrumente cu venit variabil inca aduc pierderi investitorilor. Din aceste motive, fondurile de Pilon II au adoptat pana acum o strategie investitionala conservatoare.

    "Datorita prudentei si conjuncturilor economice si financiare, Romania este singura tara din Europa si una dintre putinele din lume in care fondurile de pensii de Pilon II sunt pe plus in ultimul an. In primele 9 luni de functionare, fondurile au o performanta medie de aproape 9%, adica aproape 12% anualizat”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele pe primele 9 luni ale fondurilor de Pilon II.

    "Obiectivul principal al industriei de pensii private este sa obtina acest gen de performante corecte pe termen lung, in conditii de risc investitional cat mai redus, in beneficiul participantilor”, a completat el.
    Cu un rezultat anualizat de 11,9%, fondurile de Pilon II au depasit nu doar inflatia (a carei valoare anualizata a oscilat in ultima vreme intre 6% si 7%), ci chiar dobanzile la depozitele bancare, aflate in aceasta perioada la un apogeu pentru ultimii 7 ani.

    In 2008, bancile au remunerat depozitele in lei aflate in sold cu o dobanda medie de 9% (medie anualizata), iar depozitele noi cu 11,6% (medie anualizata), potrivit datelor statistice publicate de BNR pentru depozitele persoanelor fizice.
     

  • Cine se lupta pentru pensia noastra

    Daca se aproba o lege care sa ne oblige sa garantam un randament minim egal cu inflatia, vom apela la actiuni in instanta la nivel european”, spune Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Reactia Emiliei Bunea, care conduce cea mai mare companie de profil din piata, cu circa 1,5 milioane de participanti, este in concordanta cu pozitia adoptata si de administratorii fondurilor de pensii, grupati in Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), care sustin ca “vor riposta dur pe plan international”.

    Galceava dintre companii si sindicate, care cer autoritatilor sa oblige fondurile de pensii private sa garanteze un castig anual minim egal cu inflatia, nu este deloc noua. Ba dimpotriva, in ultimii ani ea a fost de mai multe ori repusa pe tapet, fiind insa mereu respinsa de autoritati. Subiectul parea cu totul inchis anul trecut, dupa ce ministrul economiei si finantelor de la acea vreme, Varujan Vosganian, a respins cererile sindicalistilor. Schimbarea legii ar fi o “fortare” pentru companii si o bruiere a sistemului in sine, spunea Vosganian prin primavara anului trecut. “Ar fi un semn de neincredere in sistemul pe care tocmai l-am creat”, comenta el, in conditiile in care solicitarea sindicalistilor venea la putina vreme dupa ce sistemul tocmai incepuse sa functioneze.

    Ca intr-un déjà-vu, Blocul National Sindical (BNS), Cartel Alfa si Grupul de Economie Aplicata (GEA), o organizatie neguvernamentala fondata de mai multi economisti, readuc acum subiectul in actualitate. Miza este aceeasi – ca si in trecut, ei cer autoritatilor sa schimbe legea de functionare a sistemului de pensii private si sa impuna companiilor garantii pentru un castig prestabilit. Altfel, sustin ei, cele peste 4,5 milioane de persoane inscrise oficial in sistem ar putea sa ajunga sa primeasca, la pensie, sume mai mici decat cele cu care au contribuit de-a lungul timpului. In plus, grupul de economisti condus de Liviu Voinea cere acum si ca autoritatea de reglementare a pietei – Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) – sa fie monitorizata indeaproape de GEA, care ar urma sa redacteze rapoarte privind activitatea pe care o desfasoara. Companiile au reactionat rapid aducand, mai zgomotos parca decat oricand in trecut, o lista lunga de contraargumente solicitarilor ridicate de sindicalisti.

    Propunerea acestora incalca legislatia in vigoare, spun reprezentantii APAPR, este incompatibila cu filozofia reformei pensiilor, impune un sistem cum n-ar mai exista nicaieri in lume si dezavantajeaza, in final, participantii. “Garantarea inflatiei” este si tehnic imposibila, arata APAPR, pentru ca pe piata romaneasca nu exista instrumente financiare care sa performeze in mod sigur peste inflatie si nici macar statul roman nu ofera aceasta garantie, prin titlurile de stat pe care le emite. Reprezentantii companiilor de pensii ameninta ca daca va fi acceptata cererea sindicalistilor, vor merge in instante pentru a contesta o asemenea decizie. Zarva starnita din nou in jurul acestui subiect poate parea usor exagerata la prima vedere, dat fiind ca propunerile similare din trecut au fost mereu respinse de autoritati.

    Lucrurile stau totusi putin diferit de aceasta data. Blocul National Sindical si Cartel Alfa, impreuna cu GEA au anuntat ca vor incepe in martie o campanie de strangere a 100.000 de semnaturi care sa sustina modificarea legii. Cel putin teoretic, o astfel de actiune le creste sansele ca, de aceasta data, proiectul sa treaca de Parlament si sa se transforme in lege. “Ei dau o conotatie populista unui subiect foarte tehnic. Evident ca daca romanii vor fi intrebati , ei vor spune ca da”, comenteaza Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko, lasand sa se inteleaga ca se asteapta ca numarul de semnaturi sa fie strans cu destula usurinta.

    Craciun, care reprezinta cea de-a cincea companie din piata de pensii in functie de numarul de participanti (dupa ce a preluat si doua fonduri mai mici, Bancpost si KD Pensii), considera insa situatia e “mult mai complicata decat ar parea la prima vedere si ar trebui discutata intre specialisti”. “O astfel de propunere suna extraordinar in urechea romanului de rand”, spunea in urma cu exact un an Crinu Andanut, direc torul general al celui de-al doilea jucator de pe piata de pensii, Allianz-Tiriac Pensii Private, si actualul presedinte al APAPR, intr-o discutie organizata de BUSINESS Magazin. “Dar situatia e foarte clara: nu garantam”, puncta el pe atunci, si la fel de ferm se arata si acum. Daca propunerea sindicalistilor va fi acceptata, compania pe care o conduce va refuza sa se supuna unei cerinte de acest fel, sustine el, fara a da insa detalii despre felul in care s-ar putea opune aplicarii unei legi in vigoare. Trecand de orice alt argument logic, sustine Andanut, nici n-ar putea, tehnic, sa o faca. “Ei ne cer sa oferim un randament egal cu inflatia, dar ne poate spune cineva cat va fi inflatia? Cat de des ati vazut ca s-au indeplinit previziunile de inflatie care se fac la inceput de an?”

    Aflati in continuare nemultumirile presedintelui APAPR