BusinessMagazin

Tag: anxietate

  • Sondaj: 2024 va fi un an mai bun, cred oamenii planetei. Dar creşte sentimentul de nesiguranţă şi anxietatea faţă de criza climatică

    Lumea este în continuare destul de pesimistă, dar pare să revină la niveluri mai tipice de încredere în prezent şi viitorul imediat, relevă ultimul sondaj Ipsos.

    În medie la nivelul tuturor celor 34 de ţări cuprinse în sondaj, 70% dintre cei chestionaţi spun că 2023 a fost un an prost pentru ţara lor şi 53% că a fost un an rău pentru ei înşişi şi familia lor.

    Optimismul pentru anul viitor pare să fie în creştere, 70% dintre respondenţi considerând că 2024 va fi un an mai bun decât 2023. În 2022, optimismul coborâse la un minim pe un deceniu de 65%. Întărirea optimismului este înregistrată cel mai mult în rândul ţărilor din Europa.

    50% se aşteaptă ca economia mondială să fie mai puternică în 2024 comparativ cu 2023. Optimismul privind perspectivele economice mondiale a crescut cu 4% faţă de 2022.

    Economia continuă însă să reprezinte o preocupare majoră pentru public la nivel mondial. 70% se aşteaptă ca atât inflaţia, cât şi dobânzile din ţara lor să fie mai ridicate în 2024 decât în 2023.

    Opinia publică este divizată cu privire la întrebarea dacă AI ar putea avea drept rezultat schimbări pozitive sau negative. 56% se aşteaptă ca medicii să folosească în mod regulat AI, comparativ cu 38% în 2019, şi 43% anticipează că AI va duce la crearea de locuri de muncă. Totuşi, la nivel global 64% se aşteaptă ca AI să ducă la pierderi de locuri de muncă.

    Nesiguranţa este în creştere în legătură cu ce va aduce 2024 pe scena mondială. 35% cred că Trump va fi reales, iar 31% că războiul din Ucraina se va încheia. Severitatea evenimentelor climatice creează anxietate profundă în rândul publicului. Există o percepţie generală că ceea ce am văzut până acum este doar începutul urgenţei climatice.

    În lumea conflictelor geopolitice continue şi era post-Covid, noi norme sociale ar putea apărea. 71% se aşteaptă ca imigraţia să ia amploare. 59% se aşteaptă ca angajaţii din birouri să petreacă mai mult timp la birou decât acasă. Peste jumătate din populaţie previzionează o revenire la munca de la birou.

    Fitch Ratings anticipează o încetinire dramatică a creşterii economiei mondiale în 2024. Statele Unite sunt aşteptate însă să evite recesiunea.

    Economia mondială a fost rezilientă în 2023 pe fondul normalizeării consumului în China şi unei redresări a creşterii din SUA, care au contrabalansat o încetinire puternică în Europa în urma crizei energetice.

    Totuşi, în condiţiile în care impactul înăspririi recente a politicii monetare nu s-a făcut încă simţit în întregime, criza sectorului imobiliar chinez continuă, iar economia zonei euro stagnează, creşterea economiei mondiale este aşteptată să coboare dramatic la 2,1% în 2024, se arată în ultimul raport al Fitch Ratings.

    Fitch şi-a revizuit estimarea de creştere a economiei mondiale pe 2023 la 2,9% de la 2,5% în septembrie.

  • Tot mai mulţi copii şi adolescenţi cu anxietate primesc medicamente, în loc de terapie

    Dacă copiii şi adolescenţii primesc ajutor pentru o tulburare de anxietate, de obicei este vorba de medicamente, nu de consiliere, potrivit unui studiu publicat miercuri în Pediatrics, citat de NBC News.

    De fapt, a existat o relaţie inversă între nevoia de terapie şi ceea ce a fost acordat de-a lungul a mai mult de un deceniu. În timp ce numărul tinerilor cu tulburări de anxietate a crescut continuu din 2006, numărul copiilor care au primit psihoterapie a scăzut.

    „Acest lucru arată cu adevărat că povara tratării afecţiunilor de sănătate mintală în rândul pacienţilor este în creştere”, a declarat autorul studiului, Laura Chavez, cercetător ştiinţific senior la Centrul pentru echitate în sănătate infantilă şi cercetare a rezultatelor la Nationwide Children’s Hospital din Columbus, Ohio.

    „Chiar şi atunci când sunt capabili să se descurce în sistemul de sănătate şi să se întâlnească cu un medic într-un cabinet, este posibil să nu primească tratamentul de care au nevoie”, a spus ea.

    Există mai multe motive posibile, inclusiv stigmatizarea şi lipsa accesului la terapeuţi pediatrici, potrivit Child Mind Institute.

    Chavez şi echipa sa de cercetare au analizat date reprezentând 46,4 milioane de vizite la cabinetul pediatric din 2006 până în 2018. Ei au împărţit aceste vizite la cabinet în bucăţi de timp: 2006-2009, 2010-2013 şi 2014-2018.

    Termenul „vizite la cabinet” a inclus birourile pediatrilor, furnizorii de medicină de familie şi o varietate de diferite medii de îngrijire ambulatorie.

    Astfel de vizite pentru tulburări de anxietate s-au triplat, de la 1,4% în prima perioadă de timp studiată, la 4,2% în ultima perioadă de timp. Această constatare se face ecoul mai multor alte studii care arată creşteri dramatice ale afecţiunilor de sănătate mintală la tineri.

    În general, aproximativ 5,8 milioane de copii din SUA au avut o tulburare de anxietate diagnosticată în 2019, potrivit Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor.

    Anul trecut, influentul U.S. Preventive Services Task Force a recomandat ca minorii cu vârsta de până la 8 ani să fie supuşi unui screening pentru anxietate. În timp ce noul raport se încheie în 2018, este posibil ca o creştere a screening-ului să ducă la prescrierea de medicamente chiar mai multor copii. Dar, în timp ce nevoia de tratament a crescut, studiul lui Chavez indică faptul că nevoia nu este satisfăcută, cel puţin în ceea ce priveşte terapia. Proporţia vizitelor la cabinetul medical pentru anxietate care au inclus terapie a scăzut de la 48,8% în prima perioadă de studiu la 32,6% în ultima. Dar proporţia de medicamente pentru anxietate prescrise în timpul acestor vizite s-a menţinut constantă în timp, la aproximativ 60%. Acest lucru înseamnă că numărul copiilor cărora medicii le-au prescris doar un medicament, fără terapie, a crescut. Aceasta este o problemă reală, a declarat Janine Domingues, psiholog în cadrul Centrului pentru tulburări de anxietate de la Child Mind Institute.

    „Motivul pentru care nu recomandăm doar medicaţia, în special în cazul copiilor şi adolescenţilor este că ştim că abilităţile dobândite prin terapie sunt un plus important”, a spus ea.

    Lecţiile învăţate prin terapie, a mai spus Domingues, îi pot ajuta pe tineri să găsească modalităţi de a face faţă sau de a-şi depăşi anxietatea.

    „Nu numai că ne dorim să vedem copii care nu suferă de simptome de anxietate, dar ne dorim să îi vedem şi funcţionând, mergând la şcoală, având prieteni”, a spus Domingues.

    Potrivit CDC, semnele de tulburare de anxietate la copii includ: sunt foarte speriai departe de părinţi sau de îngrijitorii obişnuiţi, sunt excesiv de îngrijoraţi de ceva rău care se va întâmpla în viitor, au temeri extreme cu privire la un anumit lucru sau situaţie, cum ar fi câinii, păianjenii sau mersul la şcoală. Aceste temeri pot fi resimţite fizic, se pot manifesta prin probleme de somn, dureri de cap, dureri de stomac, bătăi rapide ale inimii, ameţeli şi senzaţie de tremur sau transpiraţie.

    Dar, în condiţiile în care disponibilitatea serviciilor de sănătate mintală este în scădere în multe zone, a spus Chavez, cercetarea evidenţiază necesitatea de a oferi mai mult sprijin pediatrilor şi altor medici care se ocupă de copiii care au nevoie de ajutor.

    „Trebuie să ne gândim cu adevărat cu atenţie la modul în care putem oferi instrumente medicilor de cabinet, astfel încât aceştia să poată avea mai bine grijă de pacienţii lor”, a spus ea. „Nu vrem să vedem la fel de multe oportunităţi ratate pentru ca aceşti pacienţi să primească îngrijirea de care au nevoie”.

  • Cu ce frici se întorc copiii la şcoală – chestionar

    Asociaţia Proacta EDU a aplicat în perioada 3-15 februarie 2021 un chestionar online, în rândul a 930 de elevi din clasele V-IX, privind emoţiile pe care le-au avut în timpul şcolii online, dar şi nevoile psihologice, precum şi modul în care se raportează în această perioadă de tranziţie.

    Potrivit rezultatelor acestui chestionar, 53% dintre elevi s-au plâns de probleme de concentrare, iar peste 19% de anxietate.

    37% dintre respondenţi spun că le-au lipsit cel mai mult prietenii, iar 30,1% interacţiunea fizică din timpul şcolii.

    Aproape 40% dintre elevi spun că cea mai mare frică în această perioadă a fost aceea de a nu pierde pe cineva drag, iar peste 25% s-au temut că vor claca în faţa emoţiilor puternice.

    Mai bine de jumătate dintre elevii care au completat chestionarul online spun că au primit suport din partea familiei, 30% au cerut sprijin prietenilor, iar peste 8% nu au avut la cine să apeleze.

    În ceea ce priveşte revenirea în sălile de clasă, elevii susţin că au emoţii legate de teste şi teze. De asemenea, unii dintre ei se tem de posibilitatea de a nu fi înţeles bine materia predată în sistem online.

    În acest context, Asociaţia Proacta EDU lansează campania „Ne revenim la şcoală”, de conştientizare a nevoilor elevilor, în acest proces al tranziţiei de la online la sala de clasă. Astfel, suportul psihologilor şi psihoterapeuţilor este pus la dispoziţia şcolilor.

    Este modul nostru de a ne implica activ ca răspuns la nevoile mediului şcolar, într-o perioadă în care se pune o mare presiune asupra lui. După proiectele desfăşurate de asociaţia noastră în perioada stării de urgenţă şi nu numai, campania de acum, dacă vreţi, este un răspuns rapid, la nevoi clare, arătate de chestionarul online aplicat. Procentul care mi-a atras atenţia, în mod deosebit, a fost acela de peste 8% dintre copii care nu au avut la cine apela, deşi au avut nevoie. Cred că de aici trebuie să pornim – cu educarea copiilor noştri să ceară ajutor atunci când au nevoie, să ştie că există zone sigure, unde ei pot primi suport. Cred că e un moment în care trebuie să ne facem utili cu toţii, cu resursele pe care le avem, pentru a fi mai aproape de şcoală, de familie, de nevoile copilului/adolescentului”, a declarat Nicoleta Larisa Albert, preşedinte Asociaţiei.