Tag: Anul umanizarii

In 2004, bancile au pornit ofensiva pentru cucerirea segmentului de retail. Cresterea puternica a retelei de sucursale si extinderea ofertei dincolo de oamenii cu multi bani au „dezghetat“ relatia dintre banci si clientii de rand. In 2005, o data cu privatizarea celui mai mare competitor pe retail, CEC, lupta se va ascuti si mai mult si cine nu va tine pasul va iesi din joc.

 

Pana anul acesta, cine ar fi incercat sa gaseasca o agentie sau sucursala bancara intr-un cartier mai marginas al Bucurestiului ar fi avut destul de putine sanse de reusita. Multa vreme, bancile au preferat sa isi concentreze atentia doar asupra clientilor mari, in principal a companiilor, traind comod din plasamente in titluri de stat sau la banca centrala, la dobanzi mari.

 

Anul 2004 a adus o schimbare majora in peisajului bancar romanesc. Continuand o tendinta conturata de la sfarsitul lui 2003, bancile romanesti au pornit, mai intai timid, apoi din ce in ce mai agresiv, o adevarata batalie pentru sectorul de retail. Bancile au deschis robinetul investitiilor, cumparand locatii si amenajand „magazine“ de produse si servicii bancare, prin care sa profite de apetitul si resursele pentru consum, dar si economisire, ale potentialilor clienti.

 

De ce aceasta schimbare? Romanii au dovedit, inca de acum un an, ca sunt foarte dispusi sa cheltuie banii luati cu imprumut de la banci. Explozia creditelor de consum de la sfarsitul anului 2003 a depasit chiar si asteptarile cele mai optimiste ale bancherilor. La sfarsitul anului 2003, bancile imprumutasera populatiei 75.000 de miliarde lei, din care mai mult de jumatate erau credite pentru consum. Situatia a creat, in final, o problema pentru banca centrala, care, speriata de consumul exagerat si de consecintele acestuia asupra indicatorilor macroeconomici, s-a decis sa-l mai stavileasca un pic.

 

De aceea, in februarie 2004 au fost puse in aplicare noi conditii pentru acordarea creditelor de consum si a celor ipotecare. Prin normele Bancii Nationale, se solicitau pentru aceste credite un avans de 25% si o rata lunara de sub 35% din venituri, pentru creditele ipotecare, un girant sau plata anticipata a 25% din valoarea bunurilor, precum si o suma de rambursat de maximum 30% din venitul lunar, pentru finantarea consumului.

 

Noile conditii de acordare a creditelor nu au avut insa efecte atat de dure. Bancile si-au adaptat „din mers“ strategia la noile reglementari, iar „scaparea“ s-a numit, in cele mai multe cazuri, asigurarea pentru risc de neplata a datoriei. La dezvoltarea creditelor a contribuit semnificativ, dupa cum spun bancherii, si crearea Biroului de credit. Acesta a fost infiintat la jumatatea acestui an, dupa o lunga perioada de pregatire, pentru a strange informatii de la banci, despre clientii acestora. Cand cineva solicita un credit, bancile pot verifica, pe baza acestor informatii, cat este de riscant sa ii ofere un credit. Biroul de credit primeste informatii de la 16 banci care reprezinta aproximativ 70% din piata de retail.

 

Chiar daca sistemul bancar romanesc este inca mic, avand active totale de doar aproximativ 20 de miliarde de euro, performantele acestuia s-au imbunatatit an de an. Indicatorii bancari, chiar daca sunt inca mici in comparatie cu cei din UE, arata un sistem bancar care functioneaza bine.

 

Principalul reper al intensitatii activitatii bancare – gradul de intermediere, adica ponderea creditului neguvernamental in Produsul Intern Brut – ramane inca la un nivel net scazut comparativ cu celelalte tari din regiune. Potrivit estimarilor Bancii Nationale, gradul de intermediere la sfarsitul lui 2004 va fi de circa 19-20%.

 

In Romania exista, in acest moment, 39 de banci comerciale. Doua din Olanda, trei din zona austro-germana, patru italiene, banci grecesti, turcesti, o banca din Ungaria, bancile private romanesti, si cei doi mari jucatori de stat, CEC si BCR, trebuie sa isi gaseasca locul pe o piata tot mai concurentiala.

 

Faptul ca aproape jumatate dintre romani nu au folosit pana acum servicii bancare reprezinta, pentru cei care vad jumatatea plina a paharului, o oportunitate. Ritmul de crestere pe care bancile il vad in viitor pentru acordarea de credite populatiei sau pentru activitatea de depozite este unul dintre cele mai mari din Europa. Cresteri de peste 300% pentru depozite si de aproape 500% pentru credite – acestia sunt termenii in care vorbesc, despre anii viitori, reprezentantii  Bancii Austria Creditanstalt.

 

Dar pentru a putea „ataca“ in mod serios acest segment, cel adresat populatiei, este nevoie de resurse financiare importante. „Costul deschiderii unei sucursale se situeaza intre 150.000 si 300.000 euro, in functie de profilul unitatii respective“, explica presedintele ABN AMRO Romania, Henk G. Mulder. In aceste conditii, inventivitatea bancherilor a avut un cuvant important de spus.

 

Pentru banca olandeza ING, extinderea teritoriala a imbracat forma francizei comerciale, o forma nemaiintalnita pana acum in Romania in randul bancilor. Pariind pe masini care sa ofere servicii bancare, in birouri conduse de agentii de asigurari ai grupului, ING Bank si-a propus sa deschida 45 de unitati pana la sfarsitul anului 2004. Cei de la ABN Amro intentioneaza sa foloseasca agenti de vanzare, evitand astfel costurile de deschidere a unor sucursale clasice.

 

Si francezii de la BRD -Groupe Société Générale, care au cumparat anul acesta si ultimul pachet de 7,32% din actiunile BRD detinut de stat, incheind astfel procesul de privatizare a bancii, au incercat, pe finalul anului, o varianta inedita de extindere. Folosind sucursale bancare de mici dimensiuni, mai degraba niste oficii, BRD vrea sa ajunga in zone ignorate de alte banci – centre comerciale, campusuri universitare etc. Intr-o singura zi, banca a deschis 33, si planuieste ca pana la sfarsitul lui 2005 sa ajunga la 100 de noi agentii.

 

Mergand pe varianta clasica de dezvoltare, a sucursalei obisnuite, BCR a ajuns anul acesta la peste 300 de unitati. Cu 200 de sucursale si agentii, Raiffeisen vrea sa intre anul viitor in lupta pentru cumpararea CEC si sa isi adauge si cele 1.424 de sucursale ale acesteia.

 

Comisia de privatizare a CEC, prima banca de stat ce va fi vanduta, a atribuit in luna septembrie 2004 contractul de consultanta pentru privatizare Bancii de Investitii JP Morgan. Anul 2004 nu s-a remarcat prin fuziuni sau achizitii spectaculoase de banci. Cu toate acestea, pe piata romaneasca au aparut si cateva nume noi. Venirea, in premiera, a bancilor specializate demonstreaza inca o data ca sistemul bancar romanesc este unul in care mai e loc de crestere. Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RAILOC) a intrat in Romania in luna iunie a acestui an, oferind un produs de economisire si creditare pentru domeniul locativ. La sfarsitul lui octombrie a fost lansata si Porsche Bank Romania, prima institutie de credit specializata in finantarea achizitiei de autovehicule.

 

Probabil cea mai semnificativa tranzactie a anului a fost preluarea,  in aprilie, de catre banca ungara de economii OTP a intregului pachet de actiuni al Bancii Comerciale RoBank din Bucuresti,  pentru suma de 47,5 milioane de dolari.  Planurile ungurilor pentru urmatorii cinci ani sunt mari: o cota de piata de 4-5% si o retea de 100 de unitati.

 

Chiar daca aprecierea leului, spre finalul anului, lasa loc de o „intoarcere“ a romanilor catre moneda nationala, bancherii cred ca acest lucru nu se va intampla foarte curand. Chiar daca Banca Nationala a scazut dobanda de referinta de mai multe ori in acest an, ajungand la 17% in luna decembrie, bancile nu au urmat aceasta tendinta la fel de repede. Dobanzile inca mari la creditele in lei si ieftinirea imprumuturilor in valuta fac ca, la sfarsit de an, firmele si populatia sa isi pastreze preferinta pentru finantarile in valuta.

 

In luna octombrie, totalul creditelor acordate de banci pentru firme si populatie s-a ridicat la 402.249 miliarde lei, din care creditul in valuta a reprezentat peste 61%. In ceea ce priveste depozitele din banci, sfarsitul de an a adus o migratie, chiar daca timida, catre moneda nationala. Depozitele populatiei constituite in valuta au inregistrat in luna octombrie o scadere de 0,4%, pana la 2,36 miliarde de euro.