Tag: Anuar ZF Top 100 Companii antreprenoriale

  • Ce nu ştii despre antreprenori. Din vorbă-n vorbă cu…

    Ziarul Financiar are ca moto Totul pentru Business. Totul este Business. Această simplificare conţine de fapt tot magnetismul pe care lumea afacerilor îl exercită. Money makes the world go round, până la urmă, nu? Comunitatea pe care Ziarul Financiar a strâns-o în jurul paginilor sale nu s-a format pe cifre seci, ci pe punerea unor cifre într-un context, există o scenografie, un punct culminant, un suspans. Dar ce este cu adevărat captivant la business sunt oamenii care îl fac, actorii, jucătorii, iar zona de antreprenoriat are ceva aparte tocmai prin latura umană pe care o imprimă succesului. Dincolo de cifre, antreprenorii sunt oameni, cu credinţe, familii, orgolii, frici, piese din comunităţi la rândul lor. Pentru prima ediţie a acestui anuar dedicat în totalitate antreprenoriatului, Ziarul Financiar a dus discuţia dincolo de cifre pentru a afla mai multe, şi mai multe, despre oamenii care ne fascinează. Acelaşi set de întrebări, de la relaţia cu copiii, până la de ce nu mai fac oamenii copii, de la modele de business la tendinţe remarcabile. Doar întrebările au fost la fel, răspunsurile spun fiecare o poveste în parte şi oglindesc astfel diversitatea liderilor din mediul de afaceri local şi pe alocuri complementaritea acestora. Totul pentru Business. Totul este Business…diferit, pentru fiecare în parte.

     

    Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al grupului MedLife

     

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Eu sunt un caz izolat, datorită backgroundului financiar sunt mai degrabă CEO decât acţionar, şi mai degrabă antreprenor decât investitor din cauza căutărilor către inovare, către drone sau roboţi. Sunt acţionar şi pentru că nu am încetat niciodată să investesc în ceea ce cred.

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Cu fata nu prea mă cert, e perfectă :))) Cu băiatul meu David mai degrabă ne hârjonim pe mentalitate, eu sunt mai degrabă adeptul ideilor şi sondajelor de piaţă, al cash-flow-ului, iar el mult mai intuitiv, mai aplecat către branding şi imagine.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    Dificil, implicat, încăpăţânat să mă schimbe, să mă aducă mereu la firul ierbii. Învăţăm şi de la noua generaţie, mai puţin loială şi dedicată, dar mai calculata şi mai echitabilă.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atentia?

    Inovaţie, a face lucruri diferit. Cred în eficienţă, roboţi fizici şi mai puţin software propriu-zis. Maşinile de învăţare sunt apanajul fiecărui tânăr din Groenlanda şi India, pe când roboţii fizici şi ideile năstruşnice non-tech sunt la îndemâna inteligenţei şi experienţei. Îmi place ideea de drone în transporturi, de roboţi în recepţii, de automat prin care încasează banii un hotel. Cred că industria de food şi în servicii de orice natură.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Nu mă consider un om orgolios sau cel puţin nu până la nivelul de a pierde o afacere, o distracţie zdravănă sau un prieten.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Sunt un creator de comunităţi, de la cofondator al Romanian Business Leaders la Romania Cup, cea mai mare competiţie de sailing din România. Oamenii trebuie să stea împreună, sa facă sport, antreprenorii au nevoie unii de alţii.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Inovaţie, cash şi etică. Aceste trei reguli sunt în opinia mea necesare şi suficiente. Oricare lipseşte eşti incomplet, nu ai avea niciodată calitatea de lider.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Timpul şi banii. Prea mare lipsă a celor două duce la nesiguranţă, iar excesul lor duce la autosuficienţă.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Tehnologia va schimba stilul de viaţă şi, la rândul său, acesta va modifica fundamental producţia şi serviciile. Diligenţele au devenit autocare şi apoi avioane, hanul din colţ a devenit fast food şi apoi delivery. Cine va vedea viitorul consumator va câştiga meciul antreprenorilor.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Că ideile cu adevărat bune găsesc întotdeauna capital.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Activez într-un domeniu care abia începe, medicina. Vrem sa rămânem frumoşi şi să devenim nemuritori şi nu ne vom sătura niciodată de asta.

     

    Marius Ştefan, CEO & fondator Autonom

     

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Când soţia mea era însărcinată cu fetiţa noastră Eva (8 ani) am citit mai multe cărţi de parenting şi am avut mai multe discuţii pe temă: Ce fel de copil ne dorim? Amândoi am fost de acord că ne dorim un copil independent.

    Când avem discuţii în contradictoriu cu ea, ne spunem ca ne-a ieşit prea bine obiectivul 🙂 O încurajez pe Eva să îşi canalizeze forţa asta interioară către obiective de învăţare şi pentru a schimba în bine lucrurile din jurul ei.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    În orice echipă, pentru a genera schimbări si inovaţii, ai nevoie de diversitate, în special de opinii. Eu îmi doresc opinii diferite, câtă vreme există în echipa încredere şi respect.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atenţia?

    Împreună cu fratele meu am creat un Family Office, un vehicul de investiţii pentru banii personali. Investim în companii antreprenoriale din România unde putem ajuta si cu altceva decât capital. Acum avem focus pe companiile de servicii în zona de mobilitate, finanţare si asigurări.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Mă regăsesc mult în filosofia stoică, aşa că am învăţat să îmi ţin orgoliul la minim. În opinia mea, orgoliul este una din manifestările fricii şi dacă eşti bine cu tine, nu simţi nevoia să îţi arăţi superioritatea opiniilor tale faţă de cei din jurul tău.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Acum 11 ani am fondat împreună cu Dan Fundaţia Autonom, unde ne propunem să rezolvăm probleme în educaţie, la nivel de şcoală, elev sau profesor. Am făcut peste 1.000 de proiecte la nivel naţional, marea majoritate iniţiate descentralizat de către colegii noştri în comunităţile unde activează.

     

    Mihnea Şerbănescu, fondator şi general manager, Cushman & Wakefield Echinox

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    După Revoluţie, când s-a schimbat paradigma, m-am văzut antreprenor şi nu angajat. Am văzut mai degrabă avantajele antreprenoriatului şi mai puţin riscurile acestei alegeri, pe care nu o regret nici acum, după peste 30 ani.

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Când crede că ştie mai bine decât mine unele lucruri, şi învăţ de la el în acele situaţii când chiar are dreptate.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    Excepţional, dar dificil pentru că alături de el obţii rezultate mai bune asumându-ţi însă un efort continuu.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature vă atrag atentia?

    Principala investiţie trebuie făcută în oameni, dar dacă vorbim de active, un focus recent îl reprezintă investirea pe BVB.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Prea multe pentru a le enumera.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Preocuparea mea este să reuşesc în interacţiunea cu oamenii din jurul meu să schimb gândirea pe termen scurt şi pentru beneficii individuale, într-o abordare pe termen lung şi pentru beneficii de grup.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Win – win.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Limitarea numărului de copii este pe de o parte o măsură a responsabilizării în societăţile civilizate, însă stresul ca principal factor nociv în aceste societăţi dezvoltate a condus la reducerea natalităţii sub rata dorită.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Nu mă atrage niciuna, iar de departe cel mai mare impact (negativ) îl are şi îl va avea explozia IA pentru că se face, din păcate, în detrimentul inteligenţei şi evoluţiei umane.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Drumul cel mai sigur către eşec este emularea metodelor adversarilor.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Prin viteza de adaptare la un mediu economic din ce în ce mai impredictibil.

     

    Ştefan Vuza, preşedinte Chimcomplex

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Pentru că foarte puţini aleg şi au puterea pentru acest rol. Se ştie că într-un circuit economic, proprietarul îşi ia ultimul banii: întâi sunt plătiţi salariaţii, apoi furnizorii, taxele, băncile şi doar la final, dacă mai rămâne un profit, primesc şi acţionarii! Ca să poţi ţine în echilibru zilnic o platformă chimică cu peste 24 de variabile îţi trebuie putere mentală, înţelegere globală, dar şi meticulozitate!

    Industria este o breaslă grea, care cere multă muncă, dedicaţie şi perseverenţă, iar de multe ori nu merită efortul! Dacă ar fi să îmi compar munca, atunci aceasta a fost echivalentă cu cea a altor  100 de colegi din acest top al antreprenorilor, la un loc!

    De ce? Pentru că producţia industrială este o aventură plină de obstacole, riscuri şi variabile, dar recunosc că eu am ales această provocare, pentru că mi se potriveşte!

    Cel mai remarcabil aspect al acestei fabuloase poziţionări este faptul că eu am ajuns aici doar prin propriile mele forţe şi eforturi! şi sunt, aşa cum se intitula Henry Kissinger, “self-made man”, iar aceasta induce o emoţie irezistibilă.

    În cei 30 de ani de carieră în antreprenoriat în industrie, toată energia a fost canalizată spre o singură misiune: de a construi Compania Română de Chimie (CRC) – o companie chimică regională puternică, integrată, care să ofere produse vitale pentru creşterea calităţii vieţii, aşa cum găsim în marile ţări industrializate.

    Am avut viziunea de a cumpăra acum 22 de ani combinatul Chimcomplex Borzeşti, pe care prin managementul meu l-am salvat de la faliment, iar anul acesta aniversează 70 de ani de la înfiinţare. În aceşti ani, Chimcomplex a reuşit să depăşească toate obstacolele şi a devenit liderul industriei chimice româneşti.

    Puţini ştiu că am intrat în al 6-lea an de când am achiziţionat activele Oltchim, pe care şi pe el l-am salvat de la faliment, creând apoi compania CRC. Mi-am asumat riscurile financiare şi personale asociate cu toate fabricile din Grupul SCR şi CRC şi aici mi-am investit tot timpul, energia şi resursele pentru a le face să prospere şi cred că eu sunt cel mai fidel angajat al lor în fapt!

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature vă atrag atenţia?

    Investesc şi în alţi antreprenori. Este de notorietate faptul că pe un prieten pictor l-am promovat până şi la Papa de Roma, plus alte 27 de acţiuni pe care le las să vorbească singure despre mine. Este confidenţial ce îmi propun să fac, pentru că am ajuns la vârsta la care am înţeles că tăcerea este de aur.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliu? Care?

    Întrebând deja care? – excludeţi varianta să nu fi pierdut! Şi pentru că eu mereu amintesc că “zmeul se înalţă împotriva vântului!” aş putea spune cu o precizie de 99% că nu am pierdut din cauza orgoliului ci din cauza pregătirii insuficiente, evaluării superficiale a riscurilor şi multe altele.

    Dacă prin orgoliu vă referiţi la ego, eu cred că acest ego este folositor în prima parte a vieţii fiecăruia. Să mă explic: când eşti tânăr, ego îţi orbeşte înţelegerea reală a lumii dar tot el îţi este folositor pentru a te realiza. Acelaşi ego în partea a doua a vieţii îţi va deveni năucitor dacă nu îl arzi! Iar arderea lui începe din tinereţe, adică de când începi să îl creşti! Oportunităţi pierzi mereu, iar când găseşti una, de cele mai multe ori este una pierdută de un alt antreprenor. Mergi înainte, afacerile sunt infinite!

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Lumea este un loc imperfect, dar bogat în posibilităţi de evoluţie iar eu sunt un susţinător al caracterelor puternice, tăriei fizice şi psihice pe care sunt bucuros să le promovez zi de zi.

    Grupurile CRC şi SCR au decis să ajute întâi oamenii noştri şi apoi pe cei de lângă noi. În exterior susţinem activităţi culturale, competiţii şi cluburi sportive, echipa de handbal SCM Rm. Vâlcea – un fanion local, Rugby Club Piatra Neamţ, organizarea de expediţii montane pe cele mai înalte vârfuri ale lumii şi multe altele. În toate acţiunile în care ne implicăm o facem cu toată dăruirea şi numai dacă rezonează cu valorile noastre!

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Gautama, cel care a atins starea de Buddha, a spus: “Devii ceea ce gândeşti!” Iar în afaceri este la fel ca şi în viaţă. Această regulă de aur porneşte de la un principiu simplu dar care este neînţeles încă de 99,99% dintre oameni!

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Decizia unui cuplu de a avea copii este o decizie de asumare şi nu are legătură cu resursele (ele ca şi în afaceri, apar şi îşi urmează proiectul). Psihologii ştiu ce spun, iar invocarea lipsei resurselor sau a imprevizibilităţii vieţii sunt folosite ca paravan al deciziei de a-ţi trăi viaţa în singurătate (decizie pe care nimeni nu este în măsură să o judece, de aceea viaţa este aşa de frumoasă, pentru că omul este liber să aleagă).

    În acelaşi timp omul este o fiinţă socială care îşi găseşte echilibrul doar în cetate, iar familia este nucleul tare al vieţii fiecăruia. Cu cât acest nucleu este mai mare, cu atât îţi va asigura împlinirea tuturor trăirilor şi doar aici, NU vei fi în singurătate ci, te vei împlini prin solitudine – calea cea grea. Dar ce este uşor astăzi?

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    IA va schimba lumea în bine 80% şi în rău diferenţa. De inteligenţa artificială se tem doar cei ce au o inteligenţă superficială, iar eu nu mă număr printre ei. Toţi cei ce au o inteligenţă naturală sănătoasă vor folosi deschis “algoritmii” pentru că sunt mult mai buni decât oamenii şi chiar mă bucur dacă ne vor înlocui la munca grea şi repetitivă pentru că avem multe altele de făcut prin acest univers! Cât despre stil de viaţă, mă bucur că se mai schimbă ceva şi pe la noi.

    Despre noile generaţii… le aşteptăm să vină să îşi primească şi ele botezul ca să mai avem şi noi de cine mai râde când din visători se vor transforma în realişti! (pentru că aşa eram şi noi!).

    Deci: “Toate-s vechi şi nouă toate!” (Eminescu).

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Simplu: “Deşi chimia nu e totul, totul vine din chimie!”

    Iar dacă ce am spus este prea concentrat, atunci continui cu partea plictisitoare a răspunsului. Lumea de mâine va deveni şi mai mult o lume creată de chimie. Crizele economice actuale atrag mărirea riscurilor, iar atitudinea corectă nu este doar de a le defini, ci de a le folosi şi apoi de a avea curajul de a face “surf” pe aceste valuri, care sunt cu adevărat mari! Ne preocupă aşadar să investim când alţii se opresc, să anticipăm trendurile ca noi să ne întoarcem “de acolo” când alţii abia pornesc “către acolo”, să fim alerţi şi focusaţi numai pe “cele de nefăcut!”.

    Strategia de dezvoltare a Chimcomplex este de a merge contra curentului şi noi vom continua să investim masiv, în comparaţie cu ceilalţi jucători din chimie, care s-au oprit! Ne poziţionăm spre eficienţă tehnologică şi energetică, chimie verde circulară şi investiţii în molecule încă neştiute. Suntem o companie strategică din punct de vedere al anumitor substanţe chimice pe care le producem, 95% din apa potabilă şi menajeră din România şi din alte 4 ţări din zona balcanică este tratată cu substanţele active pe care le producem în combinatele de la Rm. Vâlcea şi Oneşti.

    Continuăm să livrăm în permanenţă produse esenţiale pentru 48 de ţări, de pe 5 continente, pentru aproximativ 780 de clienţi. Suntem parte dintr-un lanţ valoric internaţional care produce substanţe chimice vitale pentru siguranţa şi confortul populaţiei. Să încheiem la final cu un zâmbet amintindu-vă că nici după cel mai lung termen (după moarte) tot nu scăpaţi de noi pentru că “în chimie nu există moarte, ci doar lipsa de reacţie!”

     

    Radu Savopol, fondator şi CEO, 5 to Go

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Cred că este important să simt acest lucru, responsabilitatea este importantă şi faptul că astăzi gestionăm un univers de peste 1.500 de angajaţi împreună cu partenerii noştri ne face să fim mai echilibraţi şi mai dornici să dezvoltăm compania cât mai bine!

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Învăţ să mă adaptez la tot ce înseamnă noua generaţie şi mai ales încerc să inovez pentru ei, cred că, dacă reuşim să facem concepte şi produse pentru noua generaţie înseamnă că am învăţat! Învăţ şi să am răbdare şi asta este un mare atu!

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    Nici aşa, nici aşa! O combinaţie între cele două profiluri!

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atentia?

    Am încercat cu antreprenorii din România şi îmi plac businessurile de nişă!

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Nu.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Am democratizat vânzarea de cafea bună în România!

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Sinceritate, transparenţă si punctualitate.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Mulţi lasă pe mai târziu componenta familie şi atunci când se uită mai atent la asta este prea târziu!

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Cred că o să existe o resetare şi tinerii din viitor îşi vor dori lucruri clasice, o să fie un come back aşa cum noi am făcut come backuri în haine, mâncare, filme, modă şi cu siguranţă vor vrea “back to origins”.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Când descopăr că nu sunt doar eu cu aceeaşi mentalitate şi viziune!

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Încercând să aducem în echipa  “sânge proaspăt “ care să vină cu idei noi, care trecute prin filtrul 5 to go devin parte din ADN-ul companiei!

     

    Daniel Piţurlea, CEO şi preşedinte, Concelex

    Cum vă investiţi banii?

    În general, îi investim în firma de construcţii, care are nevoie permanent de capitalizare şi cash-flow pentru susţinerea producţiei şi creşterea cifrei de afaceri. Am investit de asemenea în imobiliare (vezi proiectul Orhideea Gardens, Arbo Residence sau Colina Lac, plus alte proiecte viitoare unde s-a investit în terenuri).

    Investiţi în alţi antreprenori din România?

    Până acum am încercat, dar nu am reuşit, dar nu disperăm, vom mai încerca.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Este o întrebare directă la care educaţia primită nu îmi permite să vă răspund, pentru că ar putea fi interpretat ca o laudă de sine. Ce pot să vă spun este ca sunt preocupat de acest subiect şi în decursul anilor, prin diferite fundaţii, am pus umărul la diverse proiecte. Vă pot menţiona totuşi despre un ultim proiect în care, prin intermediul unei fundaţii şi împreună cu alţi prieteni membri fondatori, am dezvoltat un spital oncologic în Târgu-Mureş, un spital inedit, modern, care sperăm că va aduce alinare şi vindecare multor persoane afectate de această maladie gravă a acestor timpuri.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Corectitudinea, atât faţă de clienţi, cât şi faţă de furnizori sau angajaţi.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliu? 

    Nu sunt orgolios, dacă am pierdut, am pierdut din alte motive…cum ar fi îngăduinţa, toleranţa etc. 

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    În criza de forţă de muncă de la toate nivelurile, în aceste timpuri, pot să spun cu mâna pe inimă că îi angajez pe ambii, respectiv şi pe cel excepţional, dar dificil, dar şi pe cel bun şi docil.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare?  Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Toate sunt niste provocări care nu sunt pentru generaţia mea, eu şi cei din generaţia mea ne vom adapta, vom încerca să înţelegem, vom face tot ceea ce depinde de noi în funcţie de educaţia noastră, dar adevărata schimbare vine după noi, generaţia care urmează va face marea schimbare.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Ca să ajungi sus, trebuie să pleci de jos.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Numai dacă vom păstra pachetul de valori (seriozitate, corectitudine, moralitate, credinţă, familie).

     

    Daniel Donici, fondator Artesana

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Din primele zile ale Artesana, când povestea noastră de succes abia începea, am ştiut că rolul meu nu este doar acela de angajat, ci de lider şi vizionar. Crescut într-o familie de contabili, am fost familiarizat cu cifrele şi principiile afacerilor încă din copilărie, scriind statute de companii şi cunoscând diverşi antreprenori şi activitatea lor, mi-am dat seama destul de repede că o astfel de ”carieră” este ceea ce îmi doresc cel mai mult. Chiar dacă în cei 15 ani de business am avut foarte multe roluri şi ”am pus osul” la orice a fost nevoie, de la pregătit marfa, la emis facturi şi răspuns la mesaje de la clienţi, sunt recunoscător că acum am ajuns să fiu mult mai puţin ”angajat” şi mai mult proprietar, care lucrează la business, nu în business.

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Provocările gestionării timpului reprezintă tema principală a discuţiilor cu copiii, atât cu cei doi adolescenţi cât şi cu mezina, care ne simte lipsa de foarte multe ori şi îşi doreşte mai mult timp petrecut împreună cu ea. Fiecare zi este o lecţie despre negociere şi prioritizare şi învăţăm împreună cum să facem faţă celor mai complexe situaţii, valorizând fiecare moment petrecut împreună.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    La Artesana, valorizăm angajaţii excepţionali, chiar dacă unii pot fi dificili. Ei sunt cei care adesea ridică întrebările cele mai profunde şi ne ajută să rămânem competitivi şi inovatori. Preţuim respectarea regulilor şi conducem prin exemplu, formând echipe puternice indiferent de provocări.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atenţia?

    Ne concentrăm momentan pe dezvoltarea Artesana, dar şi pe mentoratul tinerilor antreprenori, în principal din domeniul FMCG. Acesta este un teritoriu cunoscut nouă, şi ne bucurăm să oferim îndrumare şi sprijin, având în vedere şi posibilitatea de a evolua ca “businessangel” în viitor.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Personal, m-am străduit să profit de fiecare oportunitate, abordând fiecare situaţie cu responsabilitate şi profesionalism. Chiar dacă orgoliul poate fi prezent, am învăţat să prioritizez proiectul şi obiectivele pe termen lung înaintea orgoliului personal. Dar dacă vorbim despre produsul şi brandul Artesana, lucrurile stau uşor diferit, în sensul că am avut destule cazuri de oportunităţi pierdute, pentru că nu am putut accepta compromisuri, dar nu din orgoliu, ci din principiu. Dar ne place să credem că, pe termen lung, am reuşit să ne facem o reputaţie şi un nume respectabil care ne ajută să creştem, chiar dacă mai puţin repede.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Am parcurs ţara în lung şi-n lat şi foarte des am găsit tecuceni, o bună parte în posturi mari de conducere – chiar în companii multinaţionale importante – mândri de ceea ce se realizează la Tecuci, în oraşul lor natal, şi care ne felicită pentru ceea ce am realizat. Asta pe lângă investiţiile şi locurile de muncă create, ne dau întotdeauna sentimentul că ne dezvoltăm şi creştem împreună. Contribuim activ la evenimentele care se organizează în oraş, şi primim periodic vizite organizate de la diverse instituţii de învăţământ (de la grădiniţe la licee). În paralel, mergem în şcoli şi învăţăm copiii să citească etichetele şi să facă alegeri nutriţionale informate şi corecte.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Regula noastră fundamentală este să nu facem compromisuri. Într-o lume care adesea valorizează profitul cu orice preţ, noi rămânem fideli principiilor de onestitate şi curaj, aliniindu-ne cu antreprenorii care împărtăşesc aceeaşi viziune.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Presiunile socio-economice şi dificultăţile de a echilibra viaţa profesională cu cea personală sunt adesea factori care influenţează decizia de a avea copii. Înţelegem aceste provocări, având noi înşine trei copii, şi respectăm decizia fiecăruia de a-şi forma familia conform propriilor valori. Din fericire, prin natura ”meseriei” şi a produselor, suntem mereu înconjuraţi de copii, de familii cu copii, şi ne bucurăm să putem contribui la educaţia lor şi la asigurarea unei alimentaţii corecte şi nutritive.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Inteligenţa artificială promite transformări semnificative, similare cu o nouă Revoluţie Industrială. Este captivant să observăm cum inovaţiile tehnologice pot remodela industriile şi reduce impactul asupra mediului.

    Chiar şi pentru noi, cei care susţinem o abordare mai tradiţională şi reducerea procesării industrializate a hranei noastre, suntem entuziasmaţi de posibilităţile de eficientizare şi adaptare pe care le aduce Iar dacă noi suntem o generaţie „hibridă”, născută în analog şi convertită la digital, nu trebuie să uităm că datorăm salturile tehnologice generaţiilor care ne-au precedat. De la ei mai avem încă de învăţat.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Mi-e greu să identific o idee specifică, dar poate şi pentru că interacţionez cu foarte mulţi antreprenori, prin prisma comunităţilor din care fac parte (cea mai notabilă fiind RBL – Romanian Business Leaders), învăţ în fiecare zi din orice interacţiune, mă inspiră orice perspectivă nouă sau diferită, care mă ajută să găsesc la rândul meu soluţii creative la propriile proiecte.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Ne adaptăm constant strategiile pentru a rămâne relevanţi pe termen lung. Inaugurarea noii fabrici Artesana ne permite să ne gândim la extinderea pe pieţe externe, menţinându-ne dedicarea faţă de metodele tradiţionale şi calitatea superioară a produselor noastre. În paralel, suntem atenţi la noile oportunităţi de finanţare şi dezvoltare a activităţii, avem inovaţia şi adaptabilitatea în ADN, considerăm că mai avem multe de spus în domeniul nostru!

     

    La acest material au contribuit: Alina-Elena Vasiliu, Dana Ciriperu, Georgiana Mihalache şi Mădălina Dediu Panaete

  • Resurse umane. Buturuga mică face economia mare după regulile sale

    Companiile antreprenoriale mici şi mijlocii sunt, împreună, cel mai mare angajator din economia locală, chiar dacă nu joacă după regulile tradiţionale ale jocului. Antreprenorii români poartă multe „pălării”, iar partea de gestionare a resursei umane este una dintre ele. Recrutarea, crearea de bugete, de politici de HR şi gestionarea salariilor pot fi toate responsabilitatea unui singur om, antreprenorul.

    România are în total puţin peste 5 milioane de angajaţi, iar în  mediul privat lucrează circa 4 milioane de angajaţi, dintre care 1,51 milioane lucrează în microîntreprinderi, adică în companiile cu mai puţin de 10 angajaţi, arată statisticile europene. Astfel, companiile antreprenoriale româneşti sunt cel mai mare angajator al economiei locale.

    Resursele umane sunt un aspect esenţial al oricărei organizaţii, însă când vine vorba de HR, companiile antreprenoriale, IMM-urile, nu joacă după regulile pieţei. Unele au departamente de HR şi le folosesc în modul tradiţional, altele pun în spatele managerilor de resurse umane un amestec de responsabilităţi, uneori nici măcar legate de resursele umane, iar alteori deloc.

    „Uite, eu nu am avut niciodată un HR manager clasic. Şeful unei echipe îşi gestionează oamenii, el ştie cel mai bine ce şi pe cine trebuie să angajeze, adică este un project manager pentru echipa lui. Noi încercăm să-i ţinem cât mai motivaţi pe oameni. La un moment dat îi întrebăm dacă vor să se ducă într-o direcţie în care să fie super specializaţi pe un anumit produs sau vor să devină manageri, să conducă echipe. Avem programe speciale pentru manageri, mai ales că ei vin din zona tehnică, dar am considerat că nu poţi să conduci o echipă, să fii doar time sheet, ci trebuie să cunoşti şi zona tehnică pentru a putea discuta cu cei din echipa ta”, spunea Voicu Oprean, CEO şi fondator al companiei de software AROBS, în cadrul „La cafea cu…”, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de firma de audit şi consultanţă PwC.

    Compania sa este una dintre cele mai cunoscute din piaţă şi listată la Bursa de la Bucureşti şi a avut cu o capitalizare de 805 milioane de lei, adică 161 mil. euro, şi o cifră de afaceri de 428 milioane lei anul trecut, plus 43%, un EBITDA de 93 mil. lei şi un profit de 52 mil. lei.

    Mulţi proprietari de afaceri preiau ei înşişi sarcini precum salarizarea, gestionarea beneficiilor, angajarea şi formarea, în loc să angajeze un generalist de resurse umane sau să angajeze un partener.

    „Multă vreme, antreprenorul român a promovat modelul în care singur lua deciziile şi chiar cele de recrutare de personal. Despre formare profesională sau dezvoltare de carieră ori employer branding nici nu se pomeneşte, conform principiului larg răspândit că meseria se fură, se învaţă din mers. Resursele umane erau dedicate, în stil tradiţional, administrării relaţiei de muncă (contracte, plăţi, pontaj). Încă sunt aşa în multe companii”, spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI România, o companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Procesele mai elaborate de recrutare s-au dezvoltat în corporaţii, aici s-au construit mai multe niveluri de interviu, cu diferiţi interlocutori, aici s-au stabilit şi indicatori de performanţă care să permită activităţii să se amelioreze progresiv. Tot corporaţiile sunt cele mai mari consumatoare de cursuri şi recrutare externă, rari sunt antreprenorii locali care folosesc consultanţa de profil, susţine ea.

    „Este şi o chestiune de dimensiune. Sub 50 de salariaţi, nu prea există motive şi nici resurse să angajezi direct un om de HR. Primul este, de regulă, cel care gestionează exact relaţia de muncă. Iar dacă se prevede o expansiune semnificativă, atunci urmează şi un specialist în recrutare. În companiile antreprenoriale se practică mult multitaskingul, aşa încât angajaţii sunt obişnuiţi să facă de toate.

    Există o serie de prejudecăţi de ambele părţi, şi la antreprenorii locali şi la candidaţi, privind pe de o parte adaptabilitatea candidaţilor şi pe de alta dezechilibrul între volumul de lucru şi salariul propus.

    „Dacă proprietarii sau cei din business sunt implicaţi masiv în recrutare, ei trebuie pregătiţi pentru a înţelege pe ce criterii selectezi un salariat, altele decât criteriile tehnice (ani de experienţă, certificări etc.). Ştim că atitudinea, dorinţa de a face, stilul de conducere sunt cel puţin la fel de importante, de aceea, recomandarea este de a alinia cu atenţie metodele diverşilor manageri cu cultura companiei, dar şi cu practicile din piaţă”, a concluzionat ea.

    Economia poate fi comparată cu o piramidă: la vârf sunt câteva companii mari şi foarte mari care concentrează fiecare câteva zeci de mii de angajaţi, dar astfel de companii sunt puţine. La baza piramidei stau zeci de mii de alte companii, mici şi mijlocii care au fiecare un număr mult mai mic de angajaţi, dar, împreună, depăşesc în cifra absolută numărul total de angajaţi din companiile aflate la vârf. Problema este că multe astfel de companii nu au infrastructura necesară pentru a susţine funcţii organizaţionale bine delimitate, precum cea de resurse umane, explică Sorin Faur, fondator al Academiei de HR, trainer, recrutor, cu peste 20 de ani în sectorul de în resurse umane.

    „În astfel de companii, managementul resurselor umane este o funcţie implicita realizată de patron sau antreprenor, cel mult de managerii mai importanţi din companie. HR-ul, ca department de sine stătător, îşi face locul în organizaţii care au de la 150-200 de oameni în sus. Dar oamenii care lucrează în aceste companii nu au alte nevoi sau mai puţine decât cei din companiile aflate la vârful piramidei. Din acest motiv, multe se resimt pe componenta de oameni, neavând capacitatea de atrage şi nici infrastructura de a păstra cele mai bune talente din piaţă”, explică el.

    Avantajul companiilor mici şi mijlocii este că sunt agile, debirocratizate, nesofisticate (în sensul bun al termenului), totul se întâmplă mai repede şi neprocedurat. Sunt mult mai responsive şi oferă oamenilor şansa de a se afirma direct.

    „De cealaltă parte, aceste companii nu au forţă de a oferi cele mai bune pachete salariale sau cine ştie ce beneficii de top, specifice multinaţionalelor. Este important din acest punct de vedere că nivelul de cunoaştere privind practicile de HR să crească în aceste companii. Este încă foarte mult loc de creştere, deciziile specifice fiind luate adesea mai mult după inspiraţie. Pe partea de recrutare, pe partea de motivare – este o nevoie acută în piaţă de cunoştinte şi competente de HR şi people management – dincolo de componenta operaţională/tehnică. Indiferent de dimensiunea unei companii, şi poate cu atât mai mult cu cât în companiile care nu au anvergura necesară de a avea un departament de sine stătător de HR, antreprenorii şi managerii acelor companii trebuie să îşi asume acest rol ca unul fundamental pentru succesul şi, adesea, pentru supravieţuirea acelor companii.”

    Lăsând la o parte componenta tehnică/de specialitate, ce ţine de domeniul în care activează respectiva companie, în general companiile mici caută oameni deschişi să acopere un câmp un pic mai larg de responsabilităţi, susţine Sorin Faur.

    „În firmele mici sau medii, după caz, ajungi vrei-nu-vrei să faci cate un pic din toate. Or unii exact acest tip de activităţi caută pentru că nu suportă să facă un singur lucru şi doar unul. Şi mai sunt oameni care nu suportă un mediu de lucru riguros procedurat şi foarte ierahizat, ci preferă organizaţii plate, cu linie de comandă-control foarte scurtă, unde imediat poţi să vorbeşti cu <<şeful cel mare>>. Companiile mici caută deci oameni flexibili, adaptabili, descurcăreţi, autonomi. Sigur, ideal ar fi să aibă şi multă experienţă, să se încadreze în ofertă, să fie dispuşi să lucreze în medii cu multă incertitudine”, detaliază el.

    În organizaţiile mici fiecare om contează, deci şi orice lucru lăsat nefăcut se simte imediat.

    „În organizaţiile mari te poţi ascunde oricând în spatele altcuiva”, spune fondatorul Academiei de HR.

    Bogdan Gabor, country manager al Lugera, The People Republic, liderul pieţei de recrutare din România, subliniază că IMM-urile vin cu o dinamică şi o flexibilitate aparte, au o capacitate surprinzătoare când vorbim despre inovare şi reuşesc să se adapteze rapid la multiplele schimbări din piaţă. Aceste companii, prin natura lor agilă şi adaptabilă, reprezintă adesea motorul inovaţiei şi al creşterii economice în comunităţile locale.

    Flexibilitatea lor le permite să răspundă cu rapiditate la schimbările pieţei, să exploateze nişe neexplorate şi să ofere servicii cu un grad ridicat de personalizare, crede el.

    Pentru că de cele mai multe ori IMM-urile nu dispun de departamente de resurse umane extinse sau specializate, aşa cum se întâmplă în companiile mai mari, procesul de recrutare este gestionat în moduri creative şi eficiente, profitând de flexibilitatea şi reţelele de cunoscuţi, explică reprezentantul Lugera.

    „Primul pas în recrutare pentru IMM-uri este adesea prin reţelele proprii, recomandări personale şi profesionale pentru a găsi candidaţi potriviţi. Această metodă nu doar că reduce costurile asociate cu recrutarea, dar şi creşte şansele de a găsi pe cineva care se potriveşte bine cu cultura companiei. Pe lângă reţelele personale, o sursă bună pentru recrutare utilizată de angajatorii mici şi mijlocii este reprezentată de platformele online de joburi şi reţelele sociale. Site-uri precum LinkedIn, Indeed şi siteurile locale oferă acces la un bazin larg de talente. De asemenea, publicarea poziţiilor disponibile pe site-urile proprii şi pe paginile de social media ale companiei ajută la atingerea unei audienţe mai largi”, a spus el pentru ZF.

    În unele cazuri, companiile mici colaborează cu agenţii de recrutare sau consultanţi externi de HR pentru a găsi candidaţi specializaţi sau în cazul unor procese de recrutare mai complexe.

    „Deşi acest lucru implică un cost suplimentar, poate economisi timp preţios şi poate asigura atragerea de candidaţi de înaltă calitate. Deşi procesul poate părea mai informal comparativ cu marile corporaţii, IMM-urile pun un accent deosebit pe alinierea valorilor şi a obiectivelor candidatului cu cele ale companiei. Cultura organizaţională şi potrivirea în echipă sunt considerate adesea la fel de importante ca şi competenţele tehnice sau experienţa profesională”, crede Bogdan Gabor.

    Companiile mici şi mijlocii  tind să caute un tip special de angajaţi, care să se potrivească nu doar cu nevoile specifice ale afacerii, ci şi cu valorile şi cultura lor organizaţională. Aceste companii pun preţ pe adaptabilitate, polivalenţă şi iniţiativă, căutând persoane care pot purta mai multe pălării şi se pot adapta rapid la schimbările dintr-un mediu de lucru dinamic.

    „În esenţă, angajaţii ideali pentru un IMM sunt cei care îmbină abilităţile tehnice necesare postului cu competenţe interpersonale şi de comunicare excelente, fiind capabili să lucreze eficient atât independent, cât şi în echipă. Trăsături apreciate sunt spiritul antreprenorial, dar şi capacitatea de a gândi diferit şi de a veni cu soluţii inovatoare la problemele cu care se confruntă compania. Angajaţii care demonstrează o asemenea iniţiativă şi un angajament puternic faţă de misiunea companiei sunt adesea văzuţi ca o investiţie pe termen lung pentru dezvoltarea şi creşterea
    IMM-ului”, a concluzionat reprezentantul Lugera.

    Dacă este să ne gândim la diferenţe între universul resurselor umane în marile companii faţă de companiile antreprenoriale, acestea sunt sesizabile la nivel de cultură organizaţională, în primele domină mai degrabă cultura corporatistă cu reguli, politici şi proceduri bine reglementate, iar în celelalte, deşi procedurile şi politicile sunt definite şi implementate, există un grad mai mare de flexibilitate în ceea ce priveşte conformarea oamenilor la ele, este de părere Cătălin Ilie, recruitment & HR operations manager în cadrul Professional HR Agency.

    „Pentru angajaţi, atât experienţa în companiile antreprenoriale, cât şi în cadrul companiilor multinaţionale are o serie de avantaje. Cei care lucrează în culturi antreprenoriale pot avea acces la viziunea de business şi dezvoltare a afacerii şi astfel să asimileze cunoştinţe şi competenţe în sfera de administrare a afacerilor, gândire antreprenorială şi investiţională. În plus, în cadrul afacerilor de dimensiune mai mică, propunerile de planuri şi iniţiativele de business pot fi puse în aplicare mai rapid, întrucât fluxul decizional este în general mai simplificat”, a detaliat el.

    Asemeni companiilor cu mii de angajaţi, companiile mici se adresează aceluiaşi „pool” de candidaţi atunci când recrutează, prin urmare, în materie de metode de atragere a candidaţilor, de cele mai multe ori acestea nu diferă semnificativ dacă este să ne gândim la platformele de anunţuri de angajare, social media sau chiar lucrul cu agenţiile de recrutare, crede Cătălin Ilie.

    „Diferenţele însă pot apărea în ceea ce priveşte efortul investit de către companiile mici în procesul de recrutare, dacă este să ne gândim la faptul că marea majoritate nu au un brand de angajator atât de puternic în comparaţie cu companiile mari. Din această perspectivă, cel mai potrivit pentru companiile mici care nu au funcţiunea de HR intern ar fi să apeleze la un consultant extern/agenţie de recrutare care să le ofere suport specializat în derularea acestor procese. Totodată, aceste companii pot obţine rezultate foarte bune prin atragerea de candidaţi potenţiali din recomandări interne, fiind cunoscut faptul că cel mai bun ambasador al brandului de angajator sunt salariaţii proprii.”

    În ceea ce priveşte procesul de recrutare şi selecţie în sine, atunci când nu există un departament de HR şi nici nu apelează la serviciile unei agenţii de recrutare, acesta este gestionat în cele mai multe dintre situaţii direct de către antreprenor, susţine reprezentantul Professional HR Agency.

    Oana Popescu,  managing director al companiei de resurse umane Humangest, este de părere că diferenţele dintre companiile antreprenoriale şi corporaţiile mari, se vor observa la nivelul culturii organizaţionale. În marile companii vom vedea o cultură mai strictă, cu reguli, politici şi proceduri bine stabilite, în timp ce în companiile antreprenoriale, deşi avem şi aici politici şi proceduri, vom vedea un grad mai mare de flexibilitate în adaptarea şi conformarea angajaţilor la acestea.

    „Lucrul acesta este benefic deoarece IMM-urile, prin flexibilitatea şi capacitatea de adaptare, joacă un rol important în promovarea inovaţiei şi a creşterii economice în cadrul comunităţilor locale. Şi, da, sunt unul dintre cei mai mari angajatori la nivel local, creează noi locuri de muncă şi contribuie activ la creşterea economică prin susţinerea altor afaceri locale şi reinvestirea profiturilor în comunitate.”

    Deşi metodele de atragere a candidaţilor nu diferă semnificativ, modul în care companiile mici abordează procesul de recrutare poate varia. Din cauza faptului că multe dintre aceste companii nu dispun de un brand de angajator la fel de puternic precum cele mari, ele trebuie să investească mai mult efort în procesul de recrutare pentru a atrage candidaţi buni, crede Oana Popescu.

    „Aici vom vedea că rolul de recrutare este de foarte multe ori preluat de proprietari sau de manageri, fapt care poate fi împovărător pentru aceştia.”

    O diferenţiere cheie între profilurile de angajaţi căutaţi de companiile mici faţă de cele mari este nevoia de flexibilitate şi adaptabilitate. Companiile mici valorizează angajaţii care pot funcţiona eficient într-un mediu mai puţin structurat, fără a se baza strict pe proceduri şi politici formale, subliniază Oana Popescu.

    „Aceşti angajaţi trebuie să fie capabili să se adapteze rapid, să găsească soluţii creative la problemele neaşteptate şi să preia iniţiativa fără a aştepta instrucţiuni detaliate. Acest nivel de autonomie şi responsabilitate poate fi foarte atractiv pentru unii angajaţi, oferindu-le oportunitatea de a-şi lărgi competenţele şi de a avea un impact semnificativ asupra succesului companiei”, a concluzionat ea.

  • Peste hotare. Ţară, ţară, vreţi business românesc?

    Cine îşi mai aduce aminte de jocul copilăriei „Ţară, ţară, vrem ostaşi”? Pe scurt, jucătorul dintr-o echipă trebuia să „spargă” rândul format de adversari, iar dacă se întâmpla acest lucru, aducea echipei de unde a plecat încă un copil. Ca o paralelă între joc şi realitatea din business, antreprenorii care au pătruns pe pieţe din alte ţări au adus cu ei clienţi noi, oportunităţi de dezvoltare şi de recunoaştere a produselor „made in Ro”, într-o piaţă tot mai globală. Totuşi, prezenţa businessurilor româneşti peste graniţă este timidă. O arată cifrele, o recunosc şi antreprenorii. Cine a îndrăznit să viseze internaţional?

    Extinderea globală devine unul din obiectivele de dezvoltare ale tot mai multor companii locale. După o consolidare pe piaţa locală, atacarea pieţelor din regiune, din Europa de Vest sau chiar din America reprezintă următorul pas pentru a duce businessul la un alt nivel.

    Dacă primele generaţii de antreprenori au dus o luptă de creştere pe piaţa românească, tinerele generaţii aspiră la un business global încă de la început.

    Deşi curaj şi ambiţie există, businessurile au nevoie de mai mult pentru a trece la următorul nivel, în special de finanţări. Din fericire, România trece prin una din cele mai bune perioade în ceea ce priveşte disponibilitatea fondurilor europene, a schemelor de ajutor de stat, dar şi a atenţiei tot mai mari pe care investitorii o acordă pieţei locale.

    „România are acum o perioadă de oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani. Avem acum o fereastră şi putem să facem lucruri, dar dacă nu ştim să ne catalizăm reciproc, dacă nu ştim la nivel de societate să ne sprijinim, atunci vom face mult mai puţin decât am putea face”, spune Tiberiu Moisă, directorul general adjunct midcorporate & IMM, Banca Transilvania, la conferinţa ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    Totuşi, extinderea pe pieţele externe rămâne o provocare structurală pentru firmele româneşti, a mai spus Tiberiu Moisă.

    Nu multe companii au reuşit să facă pasul în afara ţării, una dintre principalele provocări este de a înţelege piaţa, cum funcţionează şi cum diferă consumatorii de cei din România. Pe agenda marilor companii există şi dezvoltarea peste graniţe. Un exemplu în acest sens este TeraPlast, producător de materiale de construcţii.

    „După ce ajungi campion naţional este firesc
    să-ţi încerci forţele şi pe plan extern. Noi încercăm să devenim campioni europeni. Cu siguranţă că nu vor reuşi acest lucru într-un orizont de timp foarte scurt, dar cu siguranţă avem toate şansele ca în următorii 5 ani să putem să devenim capioni pe piaţa din Ungaria. Este alegerea strategică pe care am făcut-o. Pentru a continua creşterea este necesar să te extinzi şi geografic. Aceasta este strategia pe care o implentăm acum, este calea pe care am ales să mergem”, a spus Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast Group, în cadrul conferinţei ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    Dezvoltarea în afara ţării este luată în calcul de tot mai multe companii, însă paşi concreţi în această direcţie au făcut doar câteva businessuri, din categoria celor mari, dar şi din pătura de mijloc a antreprenoriatului.

    Domeniul IT este cel mai bine reprezentat ca ambasador al businessului românesc peste hotare, fiind industria care a avut cea mai spectaculoasă creştere la nivel local. Totuşi, România a exportat şi branduri de bijuterii, medicale, de curierat.

    Pentru Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife, este natural ca liderii industriilor să ţintească alte pieţe.

    „Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor. România are cel mai mare PIB din Balcani şi mai mare decât oricare două ţări vecine împreună, e natural ca, atât acţionarii de pe bursă, cât şi finanţatorii să vadă o astfel de dezvoltare ca naturală”, a spus Mihai Marcu.

    În 2019, MedLife anunţa primul pas în afara României, la vecinii din Ungaria, prin achiziţia unei clinici în Budapesta. Preşedintele operatorului medical crede însă că nu brandul este important, strategia sa fiind de a se adapta la particularităţile pieţei. Pe lista sa de extindere se mai află şi alte ţări din regiune, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

    „Cu siguranţă, România este cea mai dezvoltată şi prietenoasă piaţă din regiune, începe să aibă o bursă puternică şi un sistem bancar aşezat şi nu va întârzia să exporte capital şi know-how în regiune”, a completat Mihai Marcu.

    Balanţă inegală. Cifra investiţiilor directe în străinătate ale companiilor născute în România arată cât de precauţi sunt antreprenorii locali în comparaţie cu „omologii” lor din ţările din regiune.

    Dintr-o perspectivă pozitivă, nivelul soldului investiţiilor directe în străinătate ale românilor a crescut de şapte ori din 2013 până în 2022, potrivit datelor transmise de BNR.

    Astfel, dacă în urmă cu zece ani, investiţiile directe erau de 616 mil. euro, în 2022 acestea au ajuns la 4,4 miliarde de euro.

    Totuşi, companiile poloneze, de exemplu, investesc de şapte ori mai mult în afara graniţelor ţării, având un nivel de investiţii directe în strrăinătate de 28,5 mld. euro în 2022, din datele BNR.

    Primele destinaţii pentru investiţiile directe în străinătate ale companiilor locale sunt Olanda, unde merg 16% din totalul de 4,4 mld. euro, Cipru, 15% din total, şi Republica Moldova, cu aproape 9%.

     

     

    TeraPlast

    Prima tentativă a companiei de a se extinde în afara graniţelor a fost în 2015, când a deschis o subsidiară în Republica Moldova, dar contextul macroeconomic nu a fost cel potrivit la acea vreme, motiv pentru care a renunţat la biroul de acolo. Doi ani mai târziu, compania a achiziţionat o fabrică în Serbia, pe care ulterior a vândut-o. La finalul anului trecut, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de ţevi Palplast din Republica Moldova, tranzacţie a cărei valoare s-a ridicat la circa
    1,8 milioane euro.

    La începutul acestui an, TeraPlast a anunţat achiziţionarea grupului Wolfgang Freiler din Austria, care deţine facilităţi de producţie în Ungaria şi o divizie de distribuţie pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.

    Compania are în plan să se extindă tot mai mult în afara ţării, fiind una din strategiile de dezvoltare ale businessului.

     

    AROBS

    Voicu Oprean a înfiinţat AROBS în 1998, o companie de software care astăzi este una dintre cele mai cunoscute din piaţă şi listată la Bursa de Valori de la Bucureşti. Scopul iniţial pe care l-a a avut Voicu Oprean atunci când a înfiinţat compania a fost acela de a-i în ţară pe cei care ar fi vrut să plece în afară. Astăzi, compania are 1.300 de angajaţi în mai multe oraşe din România, dar şi în afara ţării. AROBS are birouri în Polonia, Ungaria, Germania şi SUA. Extinderea companiei a fost făcută şi prin intermediul achiziţiilor, cumpărând zece companii, unele chiar din afara ţării. Valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la circa 40 milioane de euro. AROBS a avut afaceri de 428 milioane lei anul trecut, iar următorul pas în dezvoltarea companiei este de a dubla cifra de afaceri. Obiectivul antreprenorului este de a ajunge unicorn, adică o companie a cărei evaluare depăşeşte 1 miliard euro. În prezent, AROBS are o capitalizare de 160 de milioane euro pe Bursă.

     

    FAN Courier

    Felix Pătrăşcanu, Adrian şi Neculai Mihai au pornit în 1998 o mică afacere într-un apartament din Bucureşti de curierat, livrând colete şi plicuri cu o Dacie 1300. Astăzi, cei trei sunt fondatorii liderului pieţei de curierat, FAN Courier, o companie recent intrată în clubul miliardarilor în lei. Compania are o flotă de peste 5.000 de vehicule şi venituri de peste 1,2 miliarde lei. Compania a făcut pasul în afara ţării, mergând în Republica Moldova în noiembrie 2021. Cu toate că războiul a afectat activitatea companiei în ţara vecină, FAN Courier şi-a propus să ajungă liderul pieţei de curierat din Republica Moldova. Antreprenorii nu au în plan să îşi extindă activitatea şi pe alte pieţe, însă vor să dezvolte segmentul de trimiteri cross-border, adică să le ofere companiilor din România serviciul de transport pentru livrările în afara ţării.

    „Ne-am dus pe pieţele din Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia şi vom continua să ne dezvoltăm pe zona respectivă. Ne dorim în continuare să ajutăm firmele din România să poată să iasă şi pe pieţele din afară“, spunea Adrian Mihai, CEO şi cofondator al FAN Courier, la finalul anului trecut.

     

    Bitdefender

    Bitdefender, producător global de soluţii de securitate informatică, este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti dincolo de graniţă. Compania are în continuare cartierul general în Bucureşti, însă a reuşit să se extinsă puternic la nivel global. Bitdefender are birouri în mai multe state din SUA, Canada, Regatul Unit, Franţa, Germania, Spania, Danemarca, Italia Cipru, Ţările de Jos, Emiratele Arabe Unite, Austrlia, Singapore şi Indonezia. Compania s-a extins atât prin deschidere de birouri, cât şi prin achiziţii de companii din Olanda, Franţa şi Australia, iar cea mai recentă este cumpărarea companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore, tranzacţie care a avut loc în 2023.

    Soluţiile Bitdefender sunt distribuite în 170 de ţări cu ajutorul a peste 20.000 de parteneri şi revânzători.

    Jucătorul a raportat în 2022 la Ministerul de Finanţe afaceri de 1,458 mld. lei, mai mari cu 35% şi un profit net de 292,3 mil. lei, plus 35%. Familia Talpeş intenţionează să listeze Bitdefender pe bursa de la New York, eveniment care a fost amânat pe fondul contextului economic şi geopolitic actual.

     

    Amber Studio

    Amber Studio, dezvoltator român de jocuri video, a fost deschis în urmă cu aproape un deceniu în Bucureşti, timp în care a reuşit să îşi dezvolte businessul atât pe plan local, cât şi în afara ţării. Studioul românesc de jocuri video are birouri în Bucureşti, Botoşani, Craiova, San Francisco, Los Angeles, Montreal, Guadalajara, Kiev, Manila şi Taipei. În toamna anului trecut, compania a anunţat extinderea activităţii în două noi ţări, anume Taiwan şi Filipine.

    Compania a atras în urmă cu aproape doi ani o finanţare în valoare de 20 de milioane de dolari de la Emona Capital LLP, fond de investiţii din Londra, pentru dezvoltarea la nivel internaţional. Cu fondurile atrase, Amber Studio îşi propune să facă şi achiziţii de companii, care să îi permită o extindere şi mai mare pe plan internaţional. în cadrul grupului Amber lucrează peste 1.100 de specialişti, iar la nivel naţional, compania înfiinţată în urmă cu aproape un deceniu înregistrează un număr de aproximativ 650 de angajaţi. Amber a închis anul 2022 cu afaceri de 213 milioane lei, înregistrând o creştere de peste 52% faţă de nivelul din 2021.

     

    UiPath

    UiPath este cea mai mare firmă de software fondată în România, cu vânzări de peste 1 miliard de dolari, care a reuşit în zece ani să îşi crească afacerile de 1.000 de ori. Businessul, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă în 2005, a pornit într-un apartament din Bucureşti, însă astăzi UiPath este listată la New York Stock Exchange, unde a început tranzacţionarea în urmă cu trei ani. În 2015, compania a primit prima finanţare de 1,6 milioane de dolari, fonduri care i-au ajutat pe antreprenori să extindă businessul. În acelaşi an, UiPath s-a mutat din apartamentul unde a fost fondat businessul, urmând ca acele să fie momentul de creştere accentuată a companiei.

    Astăzi, compania cu ADN românesc numără 49 de birouri în SUA, Europa, Asia şi Emiratele Unite Arabe. Firma are peste 10.000 de clienţi la nivel mondial, centre de dezvoltare software şi de vânzări în toată lumea, mulţi din clienţi fiind companii din Top Fortune 500. UiPath este prima companie fondată în România care a ajuns la acest nivel.

     

    Alexandrion

    Alexandrion Group este un business fondat de Nawaf Salameh, un antreprenor român de origine siriană, cu o cifră de afaceri de peste 200 mil. euro la nivel global. Compania este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri şi are deja prezenţă în peste 60 de state.

    Grupul Alexandrion are peste 100 de firme, din care 30 în România, fiind o reţea globală extinsă, coordonată prin intermediul unor huburi de business deschise în SUA (care acoperă inclusiv Canada şi teritoriile din regiune), Brazilia (care deserveşte ţările din America Latină), Dubai – UAE (care acoperă India şi ţările din Africa şi Orientul Mijlociu), Regatul Unit al Marii Britanii. Iar cea mai recentă piaţă cucerită este cea din Japonia, acolo unde grupul şi-a lansat oficial activitatea chiar în 2023. „Cel mai mare vis al meu este să fim prezenţi cu produsele Alexandrion Group în fiecare ţară din lume şi ştiu că îl voi realiza. Deja ne vindem produsele noastre în mai mult de
    50 de ţări“, spunea Nawaf Salameh la Tokio, dezvăluind planurile sale ambiţioase de extindere.

     

    5 to go

    Pentru lanţul românesc de cafenele 5 to go, Ungaria a fost prima oprire de peste hotare, dar o oprire care îi va permite antreprenorului Radu Savopol să îşi pună în aplicare planul de extindere pe pieţele internaţionale.

    „De fiecare dată când mă duc într-o ţară străină în care aş putea să deschid o cafenea, realizez cât de diferită este cultura cafelei, cât de diferiţi sunt oamenii. Unii nu au obişnuinţa de a merge cu un pahar de carton în mână, spre exemplu. Sunt lucruri la care nu te gândeşti niciodată“, povestea Radu Savopol la emisiunea de business ZF 15 minute cu un antreprenor.

    5 to go are patru cafenele în Ungaria şi plan pentru încă două locaţii, plus o echipă locală deplastă la Budapesta pentru a sprijini demersul de extindere al masterfrancizatului de acolo. “Urmează să înfiinţăm şi o companie acolo. Dorim să operăm din Ungaria şi în ţările vecine“.

    Lanţul românesc a avut şi două încercărci de a intra în Bulgaria, o piaţă cu un comportament de consum apropiat de al României, dar deocamdată nu s-au concretizat.

     

    MedLife

    MedLife este cea mai mare companie din sectorul sănătăţii private după cifra de afaceri, având un business integrat şi cu acoperire naţională. Pornind de la o clinică cu un cabinet în Bucureşti în 1996, la iniţiativa medicului Mihaela Cristescu, businessul şi-a făcut loc pe piaţă şi a început dezvoltarea, susţinută de copiii antreprenoarei – Mihai şi Nicolae Marcu. După listarea la bursa de la Bucureşti în 2016, MedLife a prins avânt pentru a marca o altă premieră pentrru un jucător local din sănătate, şi anume ieşirea în afara graniţelor. În 2019, grupul medical românesc cumpăra grupul Rozsakert Medical Center din Budapesta,
    într-o tranzacţie de circa 4-5 milioane de euro.

    „Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor”, spune astăzi Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife.

    AD Auto Total

    În urmă cu 30 de ani, în 1994, apărea pe piaţă AD Auto Total, care acoperea nevoia din piaţă de distribuţie de piese auto. Ideea a fost a antreprenorului Mihai Staicu, o prezenţă discretă în mediul de afaceri autohton. După terminarea facultăţii, el s-a ocupat de diferite afaceri, printre care şi vânzarea maşinilor, iar businessul de distribuţie a pieselor auto l-a început dintr-o întâmplare. Astăzi, firma are două depozite centrale, un hub şi două filiale în Bucureşti, cărora li se adaugă 10 huburi regionale în cele mai mari oraşe, dar şi 73 de filiale în ţară. De asemenea, businessul are prezenţă în Republica Moldova, unde are un hub şi trei filiale, şi în Ungaria, unde operează un depozit central şi două filiale. Antreprenorul îşi doreşte să crească prezenţa businessului în Europa şi vizează Bulgaria pentru următorul punct pe hartă. AD Auto Total nu este doar unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto, ci şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din România după cifra de afaceri. În 2022, ultimul an pentru care există date publice, AD Auto Total a avut venituri de 1,8 miliarde lei şi un profit net de 100 milioane lei.

     

    Teilor

    Retailerul de bijuterii Teilor, controlat de antreprenorul Florin Enache, împrumuta în 1998, la momentul înfiinţării, numele străzii din Piteşti pe care a apărut primul magazin. Astăzi, brandul de bijuterii de lux acoperă cu prezenţă directă străzile din zeci de oraşe, în România, dar şi în străinătate. Pe lângă Polonia şi România, compania mai e prezentă pe alte trei pieţe din regiune, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Cehia. Din 75 de magazine Teilor în total, 20 sunt în străinătate. „Pentru mine, acum cea mai mare ambiţie este să duc brandul Teilor în afară, şi mai mult decât atât, să spun că este un brand românesc”, spunea recent Florin Enache. Teilor este unul dintre brandurile româneşti cu cea mai mare prezenţă la nivel extern, focusul fiind pe regiunea Europei Centrale şi de Est. Pe lista de obiective a antreprenorului care a pus bazele companiei se numără însă şi Dubai.

     

    Notă: Acesta este un demers jurnalistic de analiză, nu este unul exhaustiv şi nu reprezintă un clasament.

  • Lideri de piaţă. Antreprenorii români domină sectoare-cheie din economie

    Au început fie în domenii pe care le-au studiat înainte de ’90, fie acolo unde au sesizat o nevoie a pieţei, fiind de multe ori deschizători de drumuri şi plecând în business deseori doar cu ambiţie şi cu un „pumn de economii” la purtător. Nu au vândut afacerile, deşi de multe ori au avut oferte foarte bune pe masă, dar nici nu au dat înapoi atunci când pe piaţă au intrat rând pe rând multinaţionale cu bugete impresionante de marketing. În multe sectoare sunt chiar antreprenori mici, care încă sunt şi proprietari şi vânzători şi contabili, dar şi şoferi. Acesta este „portretul robot” al antreprenorilor din domenii clar dominate de oameni de afaceri locali şi care au izbutit să fie chiar şi lideri în multe sectoare din economie. Care sunt domeniile în care românii reuşesc să fie competitivi şi să domine ca număr, dar şi ca nivel al afacerilor?

    Antreprenorii români au o prezenţă puternică pe piaţa farma, unde au dezvoltat companii şi cu afaceri de peste un miliard de lei, dar şi în transporturi, unde ocupă poziţii de lider pe calea ferată, transportul naval şi chiar în transportul rutier. Mai mult, companiile antreprenoriale româneşti domină şi sectoare precum construcţii, unde lider al pieţei este o firmă dezvoltată de un român, dar şi sectorul alimentar sau turism, fie că este vorba de hoteluri sau restaurante.

     

    Piaţa farma: antreprenori de profesie farmacişti au dezvoltat businessuri de miliarde de lei

    Retailul farmaceutic este în continuare dominat de antreprenori locali, afacerile regionale cu zeci sau sute de farmacii sunt deţinute în special de farmacişti,  care au pornit în urmă cu mai bine de două decenii o afacere proprie în domeniul în care s-au pregătit.

    Cel mai mare jucător atât ca număr de unităţi, cât şi după cifra de afaceri rămâne Catena, reţeaua de farmacii construită de antreprenoarea Anca Vlad. Distribuitorul de medicamente Fildas şi reţeaua de farmacii reprezintă un grup care a depăşit afaceri de 12 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în 2022. Antreprenoarea Anca Vlad punea în 1993 bazele distribuitorului de medicamente Fildas Trading, cea mai mare companie din acest sector după rezultatele din 2022. Mai mult, de la o reţea de 30 de farmacii în judeţul Argeş, în 1999, antreprenoarea a reuşit să pună Catena pe primul loc în retailul farmaceutic. Brandul Catena, cu peste 900 farmacii la nivel naţional, domină o piaţă în continuă mişcare, unde jucătorii cumpără farmacii pentru consolidare. Businessul Catena a depăşit 6,3 miliarde de lei în 2022, plus 23%.  Evoluţia Catena a fost una graduală, prin achiziţii sau deschideri de unităţi noi. În ultimii ani, mai mulţi dintre jucătorii mari au mers şi în oraşele mai mici, având în vedere competiţia din marile centre, dar şi creşterea puterii de cumpărare a pacienţilor şi dezvoltarea zonei private de sănătate.

    În rândul companiilor de peste 1 mld. lei a intrat şi Dona, reţeaua condusă de medicul Eugen Banciu, care numără  345 de farmacii, majoritatea proprii, dar şi câteva zeci în sistem de franciză.

    Şi Farmacia Tei, fondată de antreprenoarea Roxana Maftei, a fost la un pas de pragul de 1 mld. lei în 2022 şi chiar a depăşit acest prag anul trecut. Modelul de business pus pe piaţă de antreprenoarea a urmat politica preţurilor mici, diversitatea gamei de produse şi dezvoltarea unor adevărate supermarketuri de produse farma.

    În piaţă mai are o prezenţă puternică şi Ropharma, reţeaua de 160 de farmacii condusă de antreprenorul Mihai Miron, care a trecut de pragul de 500 mil. lei în 2022.

    Acum, din spatele acestor afaceri controlate de antreprenori locali vine următoarea generaţie în cazul multor afaceri de familie.

    Restul jucătorilor din piaţă au o acoperire regională, la nivelul câtorva judeţe în care şi-au extins prezenţa. Zona Dobrogei, spre exemplu, este dominată de lanţul de farmacii Minifarm (fondat de Valentina Călin), care s-a dezvoltat cu unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa, cu afaceri de 319 milioane de lei în 2022.
    Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală.

    În ultimii cinci ani, clasamentul celor mai mari cinci jucători din retailul farmaceutic s-a menţinut, într-o piaţă din care nu au lipsit tranzacţiile. Datele de la Statistică indicau un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional în 2022.

     

    Industria alimentară, între adaptarea antreprenorului la piaţă şi dorinţa de a creşte

    Deşi în ultimii ani, odată cu achiziţiile făcute de marii jucători internaţionali, poziţia de lider mai este deţinută de antreprenori în doar câteva domenii din industria alimentară, antreprenorii români domină ca număr toate sectoarele dintr-un domeniu unde businessul total ajunge anual la 72 de miliarde de lei. Astfel, în producţia cărnii de pui, în conserve din carne, în fabricarea produselor de morărit, dar şi în sectorul mezelurilor, antreprenorii locali demonstrează încă o dată puterea românilor în business. Astfel, în industria cărnii de pui cei mai mari jucători sunt Transavia, grupul Agricola şi Carmistin.

    „Cred că în industria alimentară predomină companiile româneşti, în primul rând, date fiind condiţiile de muncă din sector, nu din cele mai uşoare. Apoi, vorbim de o piaţă volatilă – dacă nu eşti atent, o scapi printre degete! De asemenea, vorbim de marje mici de profit, care nu sunt chiar foarte atractive, mai ales că domeniul necesită investiţii mari. Nu în ultimul rând, profilul cetăţeanului antreprenor român este mai potrivit pentru această industrie decât pentru altele”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul cărnii de pui.

    Deşi în industria cărnii de pui s-au făcut câteva tranzacţii, nu au fost deal-uri care să fi schimbat semnificativ peisajul dintr-un sector care generează anual o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (doar prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre). Conform datelor de la Registrul Comerţului, în acest sector activează circa 70 de firme.

    La rândul lui, Radu Timiş Jr., CEO al grupului Cris-Tim, lider pe piaţa de mezeluri, crede că  este vorba despre obiceiurile de consum specifice româneşti şi gustul local distinct al produselor, dar şi despre ataşamentul faţă de tradiţie, capacitate de adaptare la nevoile pieţei, dar şi de determinarea antreprenorilor prezenţi pe piaţa de produse alimentare.

    “Românii rămân ataşaţi de gusturile tradiţionale şi preferă produsele dezvoltate local, ceea ce oferă un avantaj companiilor autohtone. De asemenea, atomizarea pieţei este un alt aspect. În mezeluri, piaţa s-a lansat imediat după revoluţie şi este foarte segmentată între mai mulţi jucători români, de diverse dimensiuni. Un al treilea aspect important este tipologia antreprenorului român – oameni tineri, cu o mare dorinţă şi determinare de a reuşi”, a spus managerul, care conduce un grup cu o cifră de afaceri de peste 907 milioane de lei în 2022.

    Mezelurile sunt sunt exemplu de piaţă unde companiile antreprenoriale au reuşit să se dezvolte. Cris-Tim, Fox, Aldis sunt doar câteva exemple de branduri locale care s-au dezvoltat pe piaţă. De asemenea, conservele sunt iar un domeniu în care antreprenorii au reuşit să se dezvolte, mai ales contextul pieţei favorabil, cu o tradiţie pentru borcane cu dulceţuri, zacuşcă, dar şi preparate din carne care să reziste toată iarna.

    „Considerăm că unul dintre factorii principali este reprezentat de dorinţa antreprenorilor de a creşte şi susţine produsele româneşti şi implicit industria românească. Cu siguranţă, dorinţa de a crea locuri de muncă, de a susţine şi promova produsele şi reţetele româneşti atât de apreciate de către consumatorii din ţară dar şi cei de peste hotare reprezintă un alt factor pentru care companiile antreprenoriale româneşti predomină în industria alimentară”, spun reprezentanţii Scandia Food, un grup prezent în domenii precum conserve, mezeluri, snackuri, dar şi produse congelate.

     

    Transporturile, un alt pariu câştigător pentru antreprenorii români

    Şi în transporturi companiile fondate de antreprenori români au o prezenţă puternică, în domeniul rutier, pe calea ferată sau în transportul naval.

    Grupul de transport International Alexander din Arad va depăşi până la final de an pragul de 300 de mil. euro  afaceri.

    Grupul de logistică şi transport marfă International Alexander din Arad, fondat de Simion şi Loredana Apreutese, cel mai mare jucător de pe această piaţă, estima că va depăşi  pragul de 300 de milioane de euro afaceri anul trecut. Grupul asigură servicii de transport multimodal, pe cale rutieră, pe apă sau aer şi oferă şi soluţii logistice, funcţionând şi ca o casă de expediţii. Compania livrează marfă pentru clienţi din industria auto, IT dar şi pentru cei din FMCG.

    În prezent, grupul are operaţiuni în România, Ungaria, Serbia, Cehia şi 2.800 de angajaţi.

    Anul trecut, fondatorii grupului International Alexander au preluat 25% din acţiunile Moov Leasing. De altfel, holdingul Internaţional Alexander, din care fac parte 20 companii independente, şi-a consolidat în mod constant poziţia pe piaţa de  transport şi logistică.

    În topul celor mai mari companii intră şi transportatorul rutier Dolo Trans Olimp (DTO), controlat de antreprenorul Cristian Dolofan, care ajuns la o cifră de afaceri de 97 milioane de euro anul trecut. Principalul sector de activitate pentru companie este cel automotive, atât cu autocamioanele specializate cât şi cu cele de transport mărfuri generale.

    Pe calea ferată, în transportul de mărfuri, lider este Grup Feroviar Român, cea mai importantă companie a grupului Grampet, controlată de Gruia Stoica, ce a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei în 2022. GFR este operator în
    8 ţări în prezent, România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria.

    Grup Feroviar Român (GFR) a fost înfiinţat în urmă cu 20 de ani. Grupul din care face parte deţine fabricile Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, Reloc Craiova şi Electroputere VFU Craiova. 

    În transportul naval tot o companie fondată de un antreprenor român este lider, cu cea mai mare flotă de pe Dunăre.  Bazele grupului TTS, care şi-a crescut afacerile de la an la an, au fost puse în 1996 de către Mircea Mihăilescu, un antreprenor care a atras în 2012 International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 mil. euro de tip private equity.

    Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800.000 de tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

    Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia  operatorului  portuar Decirom pentru un preţ de 22  milioane de euro.

     

    Antreprenorii români domină şi piaţa de curierat

    FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, o companie fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai, a sărit pragul de un miliard de lei (200 mil. euro) în 2022, iar anul trecut a raportat creştere şi afaceri de 250 de mil. euro).

    Focusul companiei anul trecut  a fost extinderea şi consolidarea businessului în regiune şi digitalizarea şi dezvoltarea de soluţii alternative de livrare. Mai mult, compania are în plan în acest an să devină liderul pieţei de curierat din Republica Moldova, piaţă pe care a început investiţiile în noiembrie 2021, ca parte a strategiei de dezvoltare regionale. Investiţiile pentru construirea şi dezvoltarea reţelei în Republica Moldova se ridică în primii doi ani la 5 milioane euro, pentru acest an fiind bugetate alte 3 milioane euro.

     

    Construcţiile, meci strâns între antreprenori şi multinaţionale

    Producţia de materiale de construcţii, un sector care merge mână în mână cu piaţa imobiliară, este unul dintre domeniile în care românii merg în tandem cu giganţii internaţionali. Printre cele mai vizibile branduri locale sunt TeraPlast (ferestre, instalaţii etc.), Bilka (acoperişuri metalice) sau Casa Noastră (ferestre şi uşi). Însă dacă ne uităm la clasamentul general vedem că topul în funcţie de cifra de afaceri este condus de producători de ciment cu acţionariat străin precum Holcim, Romcim, HeidelbergCement.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte constructorii, familia Umbrărescu şi-a adjudecat prima poziţie, după ce ani la rând în fruntea clasamentului s-au aflat companii austriace precum Strabag sau PORR sau italieneşti (Astaldi). Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct sunt companiile cu care familia Umbrărescu a ajuns pe podium în sectorul construcţiilor, iar Autostrada Moldovei, cea la care grupul lucrează, va fi cea care probabil va aduce încă un plus la business. Alte nume româneşti importante din domeniul construcţiilor sunt Construcţii Erbaşu, controlat de familia cu acelaşi nume, CON-A Operations, compania deţinută de antreprenorul Mircea Bulboacă din Sibiu, şi Bog’Art, deţinut de Raul Doicescu.

    Turismul, dominat de businessurile antreprenorilor români

    Pe piaţa hotelieră lider este o companie controlată de un antreprenor local. Omul de afaceri George Copos, care controlează în prezent cel mai mare business din turism, compania ANA Hotels, cu şase hoteluri, a intrat în afaceri în urmă cu mai bine de trei decenii, când a deschis o cofetărie în Capitală şi a dezvoltat ulterior afaceri şi pe piaţa hotelieră. A pariat pe sectoare diferite şi a construit un holding care era cunoscut prin diversitatea activităţilor, însă astăzi antreprenorul îşi concentrează investiţiile în compania hotelieră.

    Compania pe care o controlează, ANA Hotels, cuprinde în prezent şase hoteluri, InterContinental Athenee Palace (fostul Athenee Palace Hilton) şi Crowne Plaza din Bucureşti, hotelurile Sportul, Bradul şi Poiana din Poiana Braşov dar şi hotelul Europa din staţiunea Eforie Nord.

    În anul de referinţă 2019, cel mai bun an din turism, Ana Hotels se afla pe primul loc în topul companiilor hoteliere la nivel naţional, cu o cifră de afaceri de 167 milioane lei, potrivit mfinante.ro. Pe acelaşi loc s-a plasat şi în 2022, când compania a reuşit să se apropie de cifra de afaceri înregistrată în cel mai bun an din turism, după doi ani grei de pandemie.

    Debutul omului de afaceri în industria hotelieră a fost reprezentat de preluarea în 1996 a trei hoteluri în Poiana Braşov (Bradul, Poiana şi Sportul). Tot în acel an omul de afaceri  a achiziţionat hotelul Flora din partea de nord a Capitalei, pe care l-a renovat şi reclasificat şi a pus pe el brandul Crowne Plaza.  Ulterior  antreprenorul a cumpărat clădirea în care funcţionează hotelul InterContinental Palace Hilton (fostul Athenee Palace Hilton) şi hotelul Europa de la mare.

    Alţi antreprenori importanţi în turism sunt fraţii Marius şi Emil Cristescu, Alin Burcea, Lucia Morariu, Dragoş Anastasiu, Gheorghe Mărginean, Radu Enache sau Aurel Alexandru Munteanu.

    Tot un antreprenor român domină piaţa locală de restaurante: grupul City Grill, fondat de Dragoş Petrescu, este unul din cei mai importanţi jucători de pe această piaţă, prin prisma cifrei de afaceri, respectiv 44 mil. euro în 2022.

    Compania administrează aproape 20 de restaurante. Este vorba de localuri istorice, precum Caru’ cu Bere sau Pescăruş, pe care grupul doar le operează, dar şi de unele ale companiei, pe care le deţine, sub branduri precum City Grill sau Buongiorno.