BusinessMagazin

Tag: Anuar Agricultura si Industria Alimentara 2022

  • Câţi români lucrează în industria cărnii în străinătate?” este o întrebare la care autorităţile din România nu reuşesc să răspundă de mai bine de doi ani, chiar dacă în multe abatoare din Germania, Italia, Spania sau Anglia majoritatea angajaţilor sunt români.

    ♦Românii care pleacă să lucreze peste hotare în industria cărnii îşi doresc un salariu mai mare şi un program de lucru mai bun, însă mulţi dintre ei nu au un plan sau o viziune clară, ci doar speră că vor ajunge să aibă un job mai bun decât cel din România ♦ Antreprenorii care deţin carmangerii în România nu găsesc mai deloc forţă de muncă, pentru că oamenii calificaţi au plecat în străinătate, iar cei care au rămas în ţară nu mai vor să muncească ♦ Lipsa de forţă de muncă calificată din industria cărnii vine şi din cauza faptului că nu mai există suficiente şcoli şi unităţi de pregătire a viitorilor angajaţi din industrie.

    Câţi români lucrează în industria cărnii în străinătate?” este o întrebare la care autorităţile din România nu reuşesc să răspundă de mai bine de doi ani, chiar dacă în multe abatoare din Germania, Italia, Spania sau Anglia majoritatea angajaţilor sunt români.

    După episodul din timpul stării de urgenţă, în care 2.000 de oameni au zburat cu chartere spre Germania, să fie măcelări sau culegători de sparanghel pentru a avea un trai mai bun, oficialii români nu au făcut nimic concret să oprească acest fenomen. Ba mai mult, deşi se discută despre repatrierea cetăţenilor români din străinătate, autorităţile române nu ţin evidenţa sectoarelor în care lucrează românii şi astfel cum se poate vorbi de o repatriere şi inserţie utilă a forţei de muncă în ţară?

    „Din situaţiile înregistrate la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă, în anul 2022, prin intermediul agenţiilor de plasare şi furnizorilor de servicii de plasare a forţei de muncă în străinătate, în primul trimestru au fost angajate în total, în urma medierii, 4.984 de persoane, iar în trimestrul doi 6.565 de persoane. Menţionăm că Inspecţia Muncii nu deţine date despre numărul cetăţenilor români care lucrează în industria cărnii în alte ţări”, au transmis oficialii Inspecţiei Muncii către ZF.

    Problema care rămâne în continuare sub semnul întrebării este cu atât mai gravă cu cât în carmangerii, abatoare şi fabrici de carne angajaţii pot fi număraţi pe degetele de la o singură mână, pentru că cei mai mulţi au plecat de ceva vreme să muncească peste graniţe, iar dintre cei care au rămas să muncească în România foarte puţini sunt calificaţi şi dornici să lucreze, spun jucătorii din industria cărnii.

    Daniel Dobre Neculache, administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea, este unul dintre românii care s-au întors în ţară după experienţa muncii în străinătate. Acesta a lucrat în Grecia mult timp, însă a decis să se întoarcă în România acum mai puţin de trei ani. Problema lipsei forţei de muncă a fost şi este în continuare cea mai mare provocare pentru el.

    „Cred că angajaţii, în general, pleacă din vina patronilor. În România au rămas foarte puţini oameni care vor să muncească. Cred că ar fi necesară o lege care să impună o zi pe săptămână liberă. Nu poţi să-i ceri unui angajat să lucreze 7 zile din 7, 12 ore pe zi. Minimul pe economie nu este suficient. Salariile sunt foarte mici. Eu sunt dispus să plătesc şi 3.500 sau 4.000 de lei unui angajat, dar care să muncească şi să se implice”, a spus pentru ZF Daniel Dobre Neculache.

    În străinătate, mai spune el, angajaţii din industria cărnii au un program fix, de circa opt ore pe zi prevăzute în contractul de muncă şi o zi liberă pe săptămână, pe când în România se lucrează aproape zi de zi, iar orele suplimentare sunt una şi aceeaşi cu munca pro-bono.

    Administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea îşi doreşte să găsească forţă de muncă şi să aplice tot ce a învăţat în străinătate, dar, afirmă el, nu prea sunt oameni cu care să lucreze. „Majoritatea oamenilor buni, calificaţi din industria cărnii au plecat din ţară. Afară sunt plătiţi pe măsura muncii depuse şi sigur au o zi liberă”, a subliniat acesta.

    Salariul mai mare nu este singurul motiv pentru care mulţi români aleg să plece din ţara lor pe alte meleaguri pentru a lucra în industria cărnii. Lipsa unui plan, a unei viziuni pe termen lung asupra vieţii şi dezvoltării profesionale îi aduce pe mulţi dintre ei în abatoarele din Germania, Italia sau Anglia, consideră Cosmin Filipaş, asociat în businessul Carmangeria Pasini din judeţul Cluj.

    Partenerul său de business Simion Tintelecan, fondatorul brandului Carmangeria Pasini, a lucrat 17 ani în Italia, dar a decis să se întoarcă acasă şi să pornească un business cu produse din carne după reţete italieneşti, dar şi reţete tradiţionale.

    „Cred că majoritatea românilor care ajung să lucreze în industria cărnii în străinătate nu au un plan, nu au o viziune, se lasă purtaţi de viaţă, astfel că se duc unde cred că va avea altcineva un plan pentru ei. Angajatorii italieni aveau un plan pentru toţi românii cu experienţă în industrie, să îi plătească bine pentru nivelul din România şi mediu raportat la media din Italia şi să folosească o forţă de muncă calificată. Cred că fiecare om ar trebui să aibă un plan. Locul de muncă face parte din acest plan. Însă nouă, românilor, ne lipseşte acest plan”, a spus pentru ZF Cosmin Filipaş.

    Primul loc de muncă, crede acesta, ar trebui să fie un loc în care să te formezi, să creşti şi apoi să ajungi mai sus. El afirmă că nu îl deranjează atunci când angajaţii lui pleacă, dar îşi doreşte ca ei să plece cu un bagaj de cunoştinţe şi cu experienţă. „Din păcate, oamenii nu gândesc aşa. Atât angajatul, cât şi compania trebuie să se focuseze pe dezvoltare – a angajatului, dar şi a companiei în care acesta activează”, a punctat Filipaş.

    Lipsa de forţă de muncă calificată din industria cărnii vine, după cum spune Adrian Elecfi, fondatorul Carmangeriei Vlade din Alba Iulia, şi din cauza faptului că nu mai există suficiente şcoli şi unităţi de pregătire a viitorilor angajaţi din industrie. Aceştia au nevoie măcar de nişte cunoştinţe elementare, crede el, iar pentru ca industria cărnii să fie din nou atractivă pentru români este nevoie ca schimbările să se producă, prima dată, de la un nivel mic.

    „Oamenii ar trebui să fie calificaţi şi învăţaţi încă din şcoală. Judeţul Alba are multe unităţi de industrie alimentară reprezentative pentru România, dar nu are nicio şcoală de industrie alimentară în care viitorii angajaţi să fie pregătiţi pentru meserie. E nevoie de nişte cunoştinţe primare. Schimbarea ar trebui să se producă, prima dată, de la un nivel mai mic pentru a ajunge acolo unde ne dorim”, a spus pentru ZF Adrian Elecfi.

     

    Cosmin Filipaş, asociat în businessul Carmangeria Pasini, Cluj

    Cred că majoritatea românilor care ajung să lucreze în industria cărnii în străinătate nu au un plan, nu au o viziune, se lasă purtaţi de viaţă, astfel că se duc unde cred că va avea altcineva un plan pentru ei.

     

    Adrian Elecfi, fondatorul Carmangeriei Vlade din Alba Iulia

    Oamenii ar trebui să fie calificaţi şi învăţaţi încă din şcoală. Judeţul Alba are multe unităţi de industrie alimentară reprezentative pentru România, dar nu are nicio şcoală de industrie alimentară în care viitorii angajaţi să fie pregătiţi pentru meserie.

     

    Daniel Dobre Neculache, administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea

    Cred că angajaţii, în general, pleacă din vina patronilor. În România au rămas foarte puţini oameni care vor să muncească. Cred că ar fi necesară o lege care să impună o zi pe săptămână liberă.


     

     

  • Carnea de pasăre, cea mai importantă pe mesele românilor

    ♦ Un român consumă în medie lunar circa 1,7 kilograme de carne de pasăre, aceasta fiind principalul tip de carne consumat de români ♦ Industria cărnii de pasăre creşte, fiind unul dintre alimentele de bază pe masa românilor, dar şi importurile odată cu cererea

     

    Industria cărnii de pasăre trece printr-o perioadă favorabilă în contextul în care consumul creşte chiar şi în pofida unor vremuri mai tulburi, puiul fiind pe lista alimentelor de bază pentru români. Astfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2021 consumul de carne de pasăre (pui, curcan, raţă etc.) a fost de 1,7 kilograme lunar, în creştere cu circa 5% faţă de anul anterior, după mai mulţi ani în care consumul a fost în stagnare. Pe de altă parte, efectivul de păsări a revenit pe creştere după un an 2020 de scădere.

    Creşterea păsărilor este un domeniu unde companiile generează anual afaceri de peste 4,1 miliarde de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. În acest sector activează peste 650 de companii cu un total de circa 8.800 de angajaţi. În acest sector marile companii sunt controlate de antreprenori locali. AAylex One a primit cea mai mare subvenţie din cadrul Măsurii 14-plăţi în favoarea stării animalelor, conform datelor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

    AAylex One este o companie creată anul trecut în urma fuziunii celor 16 companii din cadrul grupului AAylex şi este controlată de Bogdan Stanca, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din industria cărnii.

    Pentru anul acesta, conducerea companiei estimează o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 53% faţă de anul trecut. El nu este singurul antreprenor român din piaţa cărnii care aspiră la primul miliard de lei în 2022, şi Ioan Popa, fondatorul Transavia, speră la acest rezultat.

    De altfel, grupul Transavia (inclusiv Avicola Braşov) a fost în 2021 cel mai mare jucător de pe piaţa cărnii de pui, având o cifră de afaceri consolidată de 953 de milioane de lei, conform informaţiilor furnizate de companie. Ca valoare, Transavia, principala companie din grupul cu acelaşi nume, a primit a treia cea mai mare subvenţie pentru creşterea păsărilor, conform APIA.

    Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Timiş, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin, având o suprafaţă de teren agricol cumulată de 10.000 de hectare, potrivit informaţiilor furnizate anterior de companie.

    De asemenea, Transavia are patru ferme de producţie de cereale, o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de producţie a furajelor de 250.000 tone/an, trei abatoare şi o fabrică de procesare a cărnii.

    Un alt jucător important este grupul Agricola din Bacău, care a avut în 2021 o cifră de afaceri consolidată de 820 de milioane de lei. Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri şi produse ready meal din România. Grupul are lanţ integrat pe partea de carne de pasăre.

    „Pentru 2022 avem obiectivele de creştere aşa cum strategic am stabilit mulţi ani şi în general s-au îndeplinit. Anul acesta am crescut pe toată gama de produse, cu o singură excepţie, în sectorul mezelurilor, unde noi activăm în segmentul de preţ mai mare. (…) Anul acesta creşterea bugetată este de circa 7-8% la nivelul grupului şi cred că vom atinge această creştere”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola.

    Un alt jucător important în acest sector este Vanbet, companie controlată de Fănel Bogos, care ca nivel de subvenţie a fost a doua cea mai mare “fermă”. Vanbet are în portofoliu atât carne de pasăre, cât şi ouă, lactate şi preparate din carne. Practic, niciun jucător mare din industria cărnii de pui nu are o singură fermă de pui. Vanbet are ferme în judeţele Vaslui, Galaţi şi Iaşi.

    „Vanbet deţine 26 de ferme de păsări (de carne, de reproducţie, de ouă, de tineret înlocuire), o fermă de prepeliţe, o fermă de vaci şi bivoliţe, o fermă de capre şi oi şi o fermă de porci”, se arată pe site-ul companiei.

    Consumul de carne de pasăre în creştere determină companiile din sector să continue investiţiile, iar piaţa atrage noi jucători. Anul acesta, Poultry Integration Farms din Satu Mare, companie înfiinţată anul trecut, care are acţionariat ungar, a preluat de la Sam Mills Europe şi Sam Mills Feed, ambele din Botiz (judeţul Satu Mare) anumite active destinate producţiei şi comercializării de pui vii, producţiei şi comercializării de pui de o zi şi comercializării ouălor de incubaţie.

    În spatele Poultry Integration Farms stă o companie numită Europa Agrar, despre care nu există multe date disponibile.

    Pe de altă parte, importurile de carne de pasăre (carne şi organe comestibile proaspete, refrigerate sau congelate de păsări) au fost anul trecut de 194,8 milioane de euro, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Exporturile au fost mai mici, ajungând în 2021 la 154 de milioane de euro, mai mari cu 27% faţă de anul anterior.

    Creşterea păsărilor este un domeniu unde companiile generează anual afaceri de peste 4,1 miliarde de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.