BusinessMagazin

Tag: antreprenori romani

  • Trei antreprenori români au intrat în topul celor mai mari exportatori de lactate

    Fairy Dairy din Arad, Almera International din Bacău şi Ferma cu Omenie din Alba sunt trei afaceri româneşti prezente în topul celor mai mari exportatori de lapte şi produse lactate în primele zece luni din 2022, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

    Fairy Dairy din Arad, Almera International din Bacău şi Ferma cu Omenie din Alba sunt trei afaceri româneşti prezente în topul celor mai mari exportatori de lapte şi produse lactate în primele zece luni din 2022, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

    „Noi nu vindem doar românilor, ci unei comunităţi est-europene formate din ruşi, ucraineni, bulgari, polonezi, care consumă brânzeturi similare. Am observat o scădere în vară foarte mare pentru că oamenii care sunt departe de ţară şi locuiesc în afara ţării nu au mai călătorit şi anul 2022 a fost anul în care est-europenii au venit acasă şi magazinele româneşti din afara ţării au avut scăderi în vară. Din octombrie lucrurile au revenit la normal“, spune Marius Bîcu, general manager al Fermei cu Omenie. Topul celor mai mari exportatori este condus însă de companii mari precum Fabrica de Lapte Braşov (Olympus), Danone România şi Hochland România.

    În total, România a exportat în 2021 lapte şi lactate în valoare de 152 de milioane de euro, în creştere cu 25% în ultimii cinci ani.

  • Este oficial! Încă o multinaţională vine în România şi anunţă recrutări masive

    Cognetik, o companie de consultanţă digitală fondată de doi români şi un american, cărora li s-a adăugat un român în Oradea, a fost preluată indirect de fondul de investiţii gigant Bain Capital prin Brillio, o companie IT cu sediul în Silicon Valley, specializată în transfor­mare digitală, unde fondul american este acţionar majoritar.

    În urma achiziţiei, Brillio plănuieşte să extindă semnificativ operaţiunile Cognetik din România, pentru a ataca piaţa europeană. Compania se pregăteşte de recrutări importante în domenii precum software development, data science şi analiză a datelor în România.  

    „Este o ocazie monumentală, am reuşit să creăm o companie care este validată de giganţi precum Bain Capital ca una dintre cele mai bune firme de analiză a datelor din lume. Avem planuri majore de expansiune pentru România. Vedem un viitor strălucit, în condiţiile în care plănuim să creştem semnificativ numărul de angajaţi pe plan local, precum şi să plusăm pe dezvoltarea de aplicaţii şi soluţii de cloud. România va fi centrul Brillio din Europa de Est pentru clienţii din SUA şi Marea Britanie“, a spus Daniel Herdean, CEO şi cofondator al Cognetik. Deşi termenii achiziţiei nu au fost încă dezvăluiţi, potrivit estimărilor ZF valoarea tranzacţiei se ridică la câteva zeci de milioane de dolari. Cognetik a avut o creştere a cifrei de afaceri în medie de 30-50% pe an în ultimii 5 ani, potrivit esti­mărilor ZF anul acesta apropiindu-se de afaceri de 10 mil. dolari. Cognetik are birouri în mai multe ţări şi oraşe din lume, principalele locaţii fiind Statele Unite şi România. Peste jumătate dintre angajaţi se află în România, Oradea fiind cel mai mare hub al companiei. Printre clienţii Cognetik se numără giganţi precum Facebook, McDonald’s, eBay, sau Pizza Hut.

    Cognetik le optimizează operaţiunile digitale şi îi ajută să ia decizii bazate pe date, un proces care generează venituri supli­mentare de sute de milioane de dolari pentru clienţi.

    „Suntem entuziasmaţi să primim Cognetik în familia Brillio. Achiziţia marchează un moment important în creşterea companiei, în special în această perioadă. Expertiza pe care o aduce Cognetik în analiză avansată a datelor, în special în zone precum customer experience şi personalizare, alături de experienţa pe care deja o are Brillio în data science ne vor face mai relevanţi ca niciodată în industrie şi pentru clienţii noştri“, a declarat Raj Mamodia, fondator şi CEO al Brillio.

    Achiziţia vine într-un moment în care transformarea digitală a devenit o prioritate pentru majoritatea executivilor, în condiţiile în care pandemia a demonstrat necesitatea unei prezenţe puternice în online, iar companiile îşi cresc bugetele pentru digitalizare.

    „Românii au o calitate unică în lume, indistructibilă, pe care nu am mai întâlnit-o în nicio altă cultură: o rezilienţa specifică. Românii se descurcă în orice situaţie, găsesc o metodă de a rezolva absolut orice provocare. Am văzut aceasta calitate întâi la părinţii mei, când creşteam, apoi în comunitatea mea, în partenerii de business şi în angajaţii cu care lucrăm. La Cognetik, echipa din România a fost fundaţia pe care compania s-a dezvoltat, tocmai datorită acestei mentalităţi, care i-a ajutat să depăşească orice obstacol, să livreze orice proiect, indiferent de complexitate, şi să găsească soluţii cot la cot cu experţi de talie mondială”, a spus Cătălin Iuga, co-fondator şi preşedinte al Cognetik.  

    Bain Capital, unul dintre cele mai importante fonduri de investiţii din SUA, care gestionează active de peste 100 mld. dolari, şi-a îndreptat investiţiile în ultima perioadă spre companii care oferă soluţii de transformare digitală, precum Brillio şi Cognetik.

    „Alături de Brillio vom continua să clădim pe temelia aşezată ca şi Cognetik, să investim în continuare în extinderea echipei locale în domeniile analizei datelor, al inteligenţei artificiale şi al dezvoltării de produse software. România are un potenţial imens în această zonă şi acum vom putea accelera creşterea prezenţei pe piaţa locală, lucrând împreună cu experţi de talie mondială”, a spus Radu Lucaciu, care conduce operaţiunile Cognetik din România. 

    Potrivit unei declaraţii a lui Raj Mamodia, CEO Brillio, grupul îşi propune să ajungă la venituri de 500 de milioane de dolari în următorii 5 ani. Ca parte din strategia de creştere, Bain Capital a anunţat încă de la intrarea ca acţionar majoritar la Brillio în 2019 că ţinteşte o extindere prin achiziţii, pe lângă creşterea organică.

    Cognetik a fost fondată în 2015 de trei analişti, dintre care doi români, Cătălin Iuga şi Daniel Herdean, şi un american, Matt Alexander. Operaţiunile din România ale Cognetik sunt conduse de orădeanul Radu Lucaciu. 

    Brillio este o companie din IT cu sediul în Silicon Valley, cu peste 2.600 de angajaţi, cu birouri în Statele Unite, Canada, Marea Britanie şi India. Brillio oferă soluţii de transformare digitală prin data science şi ingineria datelor la nivel global.

  • Ce fac marii antreprenori români cu cei 1 mld. euro încasaţi din vânzarea propriilor businessuri? Pariază pe o fabrică în Indonezia, pe proiecte imobiliare sau pe propriile pasiuni devenite afaceri. „Eu cred că cine poate trebuie să facă investiţii şi în această criză“

    ♦ Antreprenorii care au marcat unele dintre cele mai importante 10 vânzări din businessul local sunt mai bogaţi cu 1 mld. euro, potrivit calculelor ZF ♦ Sumele încasate variază de la câteva zeci de milioane de euro la peste 200 de milioane de euro ♦ Deşi primele astfel de tranzacţii ce au la vânzare antreprenori români au început să se parafeze în urmă cu aproape 15 ani, afacerile construite în capitalism au început să devină tot mai atrăgătoare pentru investitorii străini (dar nu numai) în special în ultimii cinci ani, când businessurile ajunseseră la maturitate sau pe poziţii cheie în industriile lor ♦ Banii încasaţi s-au întors, cel puţin parţial, în economie l Oamenii de afaceri au investit în domenii legate de propriile pasiuni, în sectoare legate de studiile lor sau de experienţa anterioară, dar şi în imobiliare.

    Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi pro­ducătorul de lactate Albalact sunt doar câteva dintre numele româneşti create de antre­prenori locali, dar care în urma unor tran­zac­ţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.

    România are o istorie scurtă în capitalism, mo­tiv pentru care nu există cultura busines­surilor de fa­milie transmise din generaţie în generaţie. Ba mai mult, mai mulţi antreprenori locali au creat afa­ceri, le-au dezvoltat, le-au vândut şi au luat-o apoi iarăşi de la zero ghidaţi de ambiţia de a creşte din nou.

    „Am investit o parte din banii încasaţi în do­me­niul imobiliar, dar o parte s-au îndreptat către do­meniul alimentar, pe care îl cunosc. Nu am in­vestit pe bursă, ci direct în afacerile unor antre­pre­nori pe care vreau să îi susţin astfel în dezvoltare“, spu­ne Vasile Armenean, antrepre­no­rul care în 2017 a vândut producătorul de îngheţată Betty Ice din Suceava gigantului anglo-olan­dez Unilever. El a încasat atunci circa 100 mil. euro.

    Antreprenorul spune acum că nu e exclus să revină cu o in­ves­ti­ţie de la zero în do­me­niul ali­mentar – altul decât cel de în­gheţată – date fiind con­diţiile din piaţă în con­tex­tul pande­miei de Covid-19. „Nu e ex­clus nimic, se schim­bă jo­cul din business şi eu sunt des­chis oportu­n­ită­ţilor. Pot fi şi alte domenii, nu doar alimen­tar, dacă apar şanse“, spu­ne el, fă­ră a oferi momentan alte informaţii.

    Doar o treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, iar 10% sunt pre­date şi celei de a treia generaţii, conform celor celor mai recente date.

    Există businessuri antre­pre­no­riale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul teh­no­logiei, un domeniu unde Ro­mâ­nia şi-a creat deja un nume, dar nu numai.

    Există însă şi acele ca­zuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a exis­tat un moment în care an­trepre­no­rii au realizat că nu au capi­ta­lul, forţa de ne­go­ciere sau know-how-ul să meargă singuri. Mai sunt şi situa­ţii în care o afa­cere nu a ajuns la cea de-a doua ge­nera­ţie deoarece copiii oame­nilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să pre­ia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi totuşi, există şi excepţii.

    Nici antreprenorii care au vândut însă nu s-au ţinut departe de business. Unii s-au reîntors în busi­ness cu pariuri în industrii conexe, în domenii legate de propriile pasiuni sau în sectoare aflate pe val la momentul investiţiilor.

    „Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat şi am ajuns la 750 de hectare de viţă de vie. Am investit astfel 25 de milioane de euro în industria vinului, iar acum avem în construcţie o crama nouă cu centru de vinificaţie, pe care sper să o terminăm până la anul. Este vorba de o investiţie de încă 8 mil. euro“, spune Constantin Duluţe, cunoscut pentru că a vân­dut Agricost – cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată – către arabii de la Al Dahra.

    El a mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, şi la Iaşi un teren de 27 de hectare pentru a construi un proiect imobiliar, aveam studiu de fezabilitate.

    „Acum aşteptăm să vedem ce va urma pentru a decide ce facem acolo. Nu mă voi opri, doar mă voi adapta. Eu cred că cine poate trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Am cumpărat şi 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri“, spune el.

    Există însă şi antreprenori care nu şi-au limitat investiţiile locale, ba chiar au ajuns până în Asia.

    „În 2007 – mult înainte să vând Supremia – am investit într-un restaurant în Alba Iulia, într-o vreme în care nu prea erau localuri în oraş. A fost un restaurant de patru stele pe care l-am făcut mai degrabă pentru firmă pentru că aveam mulţi străini care veneau la noi atunci. L-am vândut însă anul trecut pentru că acum stau jumătate din an în SUA şi nu aveam timp să mă ocup“, spune Levente Bara. El a vândut acum circa trei ani producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup către francezii de la Solina. Valoarea tranzacţiei era estimată la acea vreme la 30-40 mil. euro.

    „Eu am păstrat însă o fabrică de condimente în Indonezia, Natural Java Spice, sunt cel mai mare investitor român din această ţară. Fabrica am deschis-o în 2013, ca furnizor de materie primă pentru Supremia, ea face doar condimente şi doar de origine Indonezia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând şi pe ea. Noi acum vindem către unii dintre cei mai mari jucători din lume, avem birouri în SUA şi Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri.“ Compania se află pe o curbă ascendentă, e încă în dezvoltare, deci nu se pune problema de o nouă vânzare acum. La maturitate da, pentru că totul este de vânzare, susţine antreprenorul.

    „Eu mai sunt acţionar cu 50% şi în Transilvania Nuts (procesator de miez de nucă ce realizează şi batoane pe bază de fructe – n.red.) şi am şi un portofoliu consistent în imobiliare în România şi în Chicago, SUA. Îmi împart timpul între SUA, România şi Indonezia, am un portofoliu de business diversificat“, spune Levente Bara.

    La polul opus se găseşte medicul cardiolog Wargha Enayati a dezvoltat reţeaua de sănătate privată Regina Maria pe care a vândut-o apoi, în 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners. Banii încasaţi – peste 100 mil. euro este valoarea vehiculată a tranzacţiei – s-au reîntors în domeniul medical, deşi în alte segmente de business.

    Pariul său cel mai mare este Enayati Medical City, proiectul greenfield de 60 mil. euro din Bucureşti, ce urmează să fie deschis în ianuarie 2021. El a început construcţia proiectului Enayati Medical City la jumătatea anului 2018, alături de italienii de la Monza pentru partea de spital de oncologie, iar pe terenul de 35.000 mp din Bucureşti sunt în construcţie o unitate de îngrijire medicală, un centru pentru vârstnici şi un spital oncologic.

    „Am investit în mai multe sectoare ale domeniului medical. (…) Am şi investiţii imobiliare, dar doar ca sprijin pentru celelalte afaceri“, spune Wargha Enayati, un activ investitor în economia locală.

    Totuşi, mai mulţi oameni de afaceri s-au orientat către imobiliare, un business cu un grad mai mic de risc în vremurile bune şi cu o implicare constantă redusă prin comparaţie cu producţia spre exemplu. Există însă şi oameni de afaceri care au mizat pe businessuri legate de propriile pasiuni, care apoi au devenit şi ele afaceri în toată regula.

     

    Pe ce domenii au pariat din nou antreprenorii români după ce şi-au vândut businessurile

    Dragoş Anastasiu a vândut anul trecut compania de turism Travelbrands către Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro. El deţine în continuare transportatorul Eurolines dar şi mai multe afaceri în turism precum un complex în Delta Dunării şi un pachet de acţiuni într-un business similar din Transilvania.

    „Mizez în continuare pe turism per total“, spunea recent antreprenorul Dragoş Anastasiu într-un material din revista Business Magazin.

    Constantin Duluţe a încasat de la arabii de la Al Dahra peste 200 mil. euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată. „Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat şi am ajuns la 750 de hectare de viţă de vie. Am mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, un teren de 27 ha la Iaşi pentru un proiect imobiliar. Am investit şi în 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri.“

    Mihai Marcu, care a dezvoltat alături de familia sa operatorul de servicii medicale private MedLife, a vândut treptat din titlurile pe care le avea în companie. Cel mai recent pachet a fost vândut pe Bursă în martie 2020. El are afaceri adiacente în domeniul turismului şi în domeniul yachtingului. „Cea mai importantă valoare deţinută de familie în calitate de investitor este şi va rămâne MedLife. Restul investiţiilor nu sunt deloc o prioritate pentru noi până la finalizarea crizei generate de pandemia de Covid-19.“

    Levente Bara a vândut în 2017 francezilor de la Solina producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup. Banii încasaţi au mers către mai multe domenii. „Eu am păstrat o fabrică de condimente în Indonezia, fabrică deschisă în 2013 ca furnizor de materie primă pentru Supremia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând şi pe ea. Avem birouri în SUA şi Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri. Eu mai sunt acţionar cu 50% şi în Transilvania Nuts.“

    Raul Ciurtin este unul dintre cei mai mari antreprenori români din industria alimentară. El a dezvoltat producătorul de lactate Albalact de la un jucător regional, cu afaceri de 2 mil. euro pe an, la liderul pieţei, cu afaceri de peste 100 mil. euro, moment în care a vândut compania către grupul francez Lactalis. Apoi a pariat pe sectorul imobiliarelor dar şi pe producţie. El a dezvoltat Prefera Foods, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa conservelor. Totodată, acum trei ani el a investit în businessul de vin. „Am investit în afacerea unui prieten.“

    Wargha Enayati, cel care a vândut în 2015 reţeaua de sănătate privată Regina Maria, a pariat apoi tot pe domeniul medical, doar că pe alte segmente. „Am investit în comunicare medicală, în organizare de evenimente în domeniu. Am dezvoltat împreună cu alţi patru antreprenori un mic fond de investiţii – Cleverage – şi investim în start-up-uri în domeniul medical. Ar mai fi Intermedicas (un business în domeniul serviciilor medicale – n.red.) şi Enayati Medical City (un proiect medical de câteva zeci de milioane de euro – n.red.). “