Tag: antitrust

  • Bayer e pe cale să devină liderul mondial pe piaţa de seminţe şi produşi chimici. Tranzacţia de 66 de miliarde de dolari cu Mosanto a trecut de verificarea Antitrust

    Visul companiei Bayer de a forma cel mai mare furnizor de seminţe şi produşi chimici pentru agricultură se apropie de realitate, încât compania a câştigat acordul Diviziei Antitrust din cadrul Departamentului american de Justiţie, după doi ani în care s-a proptit în aprobările autorităţilor pentru a prelua Monsanto într-o tranzacţie de 66 de miliarde de dolari, potrivit Fortune.

    Companiile au ajuns la un acord cu Departamentul de Justiţie, care linişteşte temerire guvernului cu privire la un posibil efect negativ major pentru fermieri şi consumatori, a transmis SUA într-o declaraţie de săptămâna aceasta. Acordul solicită cea mai mare vânzare de active din istoria pieţei de fuziuni şi achiziţii americane, potrivit guvernului.

    „Sistemul de ferme al Americii are o importanţă critică pentru economia noastră, pentru ecosistemul nostru alimentar şi pentru stilul nostru de viaţă”, spune Makan Delrahim, care conduce Divizia Antitrust. „Fermierii americani şi consumatorii se bazează pe o competiţie de la egal la egal între Bayer şi Monsanto”.

    Pentru Bayer, achiziţia Monsanto este ultimul pas în procesul de transformare într-o corporaţie, încât compania cu o istorie de 154 de ani a renunţat la businessul cu plastic şi s-a reinventat ca o companie ştiinţifică, bazată pe produse agriculturale sănătoase.

    Odată ce tranzacţia va fi încheiată, trei mamuţi globali vor domina industria agriculturală a lumii, iar această perspectivă îi îngrijorează pe fermieri pentru că preţurile ar putea creşte iar varietatea de produse s-ar restrânge.

    Compania Bayer este încrezătoare că tranzacţia va fi încheiată până la deadline-ul din 14 iunie.

     

     

     

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Senatul SUA va examina oferta de preluare a Time Warner de către AT&T

    Oficialii americani şi ambii candidaţi la alegerile prezidenţiale au ridicat întrebări în legătură cu oferta companiei de telecomunicaţii AT&T de cumpărare a Time Warner; o subcomisie din Senat responsabilă de supravegherea antitrust urmând să facă o audiere în noiembrie, potrivit BBC.

    Gigantul telecom AT&T, al treilea mare distribuitor de semnal prin cablu din Statele Unite, intenţionează să plătească 85,4 miliarde de dolari pentru compania Time Warner, care deţine CNN şi HBO. Cea mai mare fuziune anunţată anul acesta va îmbina reţeaua de distribuţie AT&T, care include 130 de milioane de utilizatori de telefonie mobilă şi 25 de milioane de abonaţi ai canalelor de televiziune, cu conţinutul canalelor HBO, Cartoon Network şi CNN.

    Senatorul republican Mike Less, care supervizează subcomisia antitrust, susţine că acordul ar putea ridica probleme concurenţiale importante, care „vor fi examinate atent”. Însă Randall Stephenson, directorul executiv al AT&T, crede că supraveghetorii vor aproba înţelegerea.

    Avocata specializată pe competiţie Amanda Wait, reprezentantul firmei Hunton & Williams din Washington, susţine că implicaţiile fuziunii nu sunt clare. Subcomisia antitrust va trebui să analizeze modul în care acest acord va schimba interesele companiei AT&T, dacă aceasta va opri difuzarea serialului Urzeala Tronurilor către alţi furnizori de cablu sau dacă va favoriza propriul conţinut în detrimentul celorlalte, conform declaraţiei pentru postul de radio BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook a cerut CE să analizeze dacă preluarea WhatsApp respectă reglementările antitrust

     Reţeaua de socializare a cerut autorităţii antitrust a Comisiei să verifice impactul tranzacţiei, iar executivul comunitar a notificat autorităţile naţionale pentru concurenţă din statele membre.

    Cererea ar putea conduce la o investigaţie oficială la nivelul UE, dar permite Facebook să evite eventuale verificări în mai multe ţări membre UE.

    Preluarea WhatsApp de către Facebook pentru 19 miliarde de dolari, anunţată în februarie, este cea mai mare achiziţie a unui start-up în ultimii ani, cu mult peste tranzacţia de 1 miliard de dolari prin care Facebook a preluat Instagram în 2012 sau achiziţia pentru 8,5 miliarde de dolari a Skype de către Microsoft.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisar UE: Multe dintre practicile corporatiste ale Google sunt îngrijorătoare

     “Dincolo de reglementările antitrust, alte aspecte ale comportamentului Google pot ridica motive de îngrijorare. Optimizarea fiscală, colectarea datelor personale ale utilizatorilor şi utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt doar câteva probleme care ar trebui să fie pe agenda autorităţilor publice”, a spus Almunia.

    Comisarul a anunţat la începutul acestei luni un acord cu Google pentru eliminarea problemelor legate de folosirea abuzivă a poziţiei dominante pe piaţa din Europa, unde deţine o cotă de piaţă de peste 90%.

    Google a ajuns la un acord amiabil cu UE pentru încheierea anchetei antitrust care datează de trei ani după ce s-a angajat să afişeze în rezultatele căutărilor, alături de propriile servicii specializate, şi pe cele ale rivalilor. Angajamentul, cu o durată de cinci ani, permite Google să adauge noi servicii sau să modifice pagina de căutare, atâta timp cât asigură concurenţilor trei link-uri alături de propriile servicii specializate, precum Google Shopping, Google News sau Google Finance.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE: Samsung propune să renunţe la procesele legate de patente împotriva rivalilor în Europa

     Propunerea Samsung vine după ce Comisia Europeană a avertizat că procesele intentate de Samsung încalcă reglementările antitrust ale UE, scrie New York Times. Samsung ar putea evita o amendă de până la 18,3 miliarde de dolari dacă executivul comunitar acceptă oferta.

    Samsung şi Apple, cei mai mari producători de smartphone-uri din lume, au în derulare procese în tribunale din peste zece ţări, în încercarea de a obţine o cotă cât mai mare din piaţa profitabilă a dispozitivelor mobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE va cere Google propuneri îmbunătăţite pentru închiderea investigaţiei privind motorul de căutare

     Almunia a spus în Parlamentul European că operatorii de servicii concurente celor ale Google şi utilizatorii vor dispune de o lună în plus, dincolo de termenul iniţial de 27 mai, pentru a răspunde propunerilor Google, transmite Bloomberg.

    “Comisia Europeană va analiza răspunsurile şi este aproape 100% sigur că Google va trebui să îşi îmbunătăţească propunerile”, a afirmat Almunia.

    El nu a precizat domeniile în care Google trebuie să facă modificări.

    Comisia Europeană a stabilit că Google deţine o poziţie dominantă în Europa în domeniul serviciilor de căutare şi al publicităţii asociate şi poate din acest motiv să afecteze concurenţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibilă manipulare a preţurilor pe piaţa petrolului. UE cercetează mai multe companii

     Royal Dutch Shell, BP, Statoil şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări în căutarea de dovezi, potrivit Bloomberg.

    Manipularea cotaţiilor pe piaţa energiei poate cauza creşteri ale costurilor de producţie şi preţurilor la consumatori pentru toate bunurile şi serviciile.

    Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, subliniază lipsa de transparenţă a pieţei petroliere, notează Bloomberg. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GOOGLE propune modificarea paginii de căutare. Cum se va schimba interfaţa

     Proprietarul celui mai utilizat motor de căutare din lume a propus să diferenţieze serviciile proprii de căutare de alte linkuri nou create, către trei servicii de căutare concurente, plasate vizibil, potrivit unui comunicat al CE, transmite Bloomberg.

    Google va oferi tuturor site-urilor posibilitatea de a nu permite includerea conţinutului lor în serviciile sale specializate, asigurând în acelaşi timp că decizia nu va afecta poziţia acestor site-uri în rezultatele motorului său general de căutare.

    Site-urile specializate de căutare concentrate pe căutarea de produse sau pe interogări cu caracter local vor putea să marcheze anumite categorii de informaţii astfel încât acestea să nu fie înregistrate sau folosite de Google.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro