Tag: antiracheta

  • SUA şi aliaţii au efectuat un test al sistemului antirachetă din Europa – VIDEO

    Aceasta a fost prima dată când un interceptor ghidat de tip Standard Missile-3 Block IA, construit de Raytheon Co, a fost lansat dintr-un poligon din afara Statelor Unite şi prima interceptare a unei rachete balistice în Europa, au precizat Forţele navale ale SUA, citate de Reuters în pagina electronică.

    O navă olandeză a urmărit ţinta şi a transmis date către USS Ross, o navă Aegis a Forţelor navale americane.

    La test au participat nave din Statele Unite, Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania şi Marea Britanie. Exerciţiul a avut loc în contextul în care Rusia foloseşte tot mai mult rachete de croazieră împotriva grupării Stat Islamic în Siria.

    “Acest exerciţiu demonstrează angajamentul Statelor Unite faţă de apărarea Europei prin navele noastre Aegis şi unitatea terestră din România, precum şi acţiunea profesionistă a marinarilor aliaţi”, a declarat amiralul Mark Ferguson, comandantul Forţelor navale americane pentru Europa şi Africa.

    Ferguson a precizat că testul efectuat de Maritime Theater Missile Defense Forum arată abilitatea grupului de a “efectua operaţiuni eficiente pe mare ale coaliţiei de apărare împotriva ameninţărilor antinavale şi balistice”.

    Riki Ellison, fondatorul organizaţiei non-profit Missile Defense Advocacy Alliance, a declarat că testul arată că Forţele navale ale altor ţări pot detecta şi transmite date privind ţintirea şi atacarea unor potenţiale ameninţări cu rachetă către Forţele navale ale SUA.

    Acest lucru înseamnă că Forţele navale ale SUA pot reduce numărul de nave necesare pentru misiuni de apărare antirachetă în Marea Mediterană şi să folosească în schimb nave aliate pentru a transmite date privind detectarea şi ţintirea ameninţărilor cu rachetă, a adăugat el.

    “Este o sincronizare bună pentru că demonstrează capacitatea noastră de a detecta şi intercepta tipul de rachete care sunt lansate în şi împotriva Siriei”, a precizat acesta.

    “Acest lucru dovedeşte că senzori de la navele altor ţări pot fi folosiţi pentru a avertiza din timp Forţele navale privind potenţiale ameninţări, iar acele nave pot fi folosite pentru a proteja navele americane”, a subliniat Ellison.

    Navele Forţelor navale americane au nevoie de escorte de protecţie pentru că nu se pot apăra singure atunci când desfăşoară misiuni de apărare antirachetă, a mai spus el.

    Luna aceasta, oficiali americani au declarat că patru rachete de croazieră ruse lansate spre Siria din Marea Caspică s-au prăbuşit în Iran, deşi Rusia insistă că acestea şi-au atins ţintele din Siria.

    Testul de marţi a fost realizat cu un un interceptor ghidat de tip Standard Missile-3 (SM-3 Block IA), similar cu sistemul SM-3 terestru care va fi instalat în baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt).

     

    Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

    Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

    Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

    Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, recent, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârşitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaţionalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecţie NATO în regiune.

  • Rusia a dezvoltat un avion militar hipersonic eficient contra sistemului antibalistic NATO – surse

    Avionul hipersonic – prezentat în presă sub denumirea “Obiectul 4.202” – a fost testat în ultimii ani ani şi poate evita orice sistem antirachetă. Ultimele teste au avut loc recent la cosmodromul Baikonur şi în regiunea Orenburg, în Kazahstan.

    “Dacă Rusia se va dota cu avionul cunoscut sub numele «Obiectul 4.202», care poate efectua la viteze supersonice manevre pe traiectorii transversale şi verticale, vom învinge, în mod garantat, orice sistem antirachetă imaginabil”, a declarat un oficial militar rus citat de site-ul agenţiei Sputnik.

    Potrivit altui specialist, dezvoltarea avionului hipersonic este doar o etapă intermediară înaintea construirii unui nou tip de rachetă intercontinentală.

    Avionul “Obiect 4.202” a fost prezentat deja specialiştilor în cadrul unui forum militar privat desfăşurat în iunie în Kubinka, în regiunea Moscova.

    Rusia va începe să testeze, în următorii doi ani, un nou tip de rachetă intercontinentală, Sarmat, în contextul preocupărilor privind sistemele antibalistice dezvoltate de Statele Unite şi NATO, a anunţat marţi Igor Denisov, un oficial militar rus. Noul tip de rachetă balistică Sarmat va putea fi dotată cu focoase având capacitatea de zece tone. Sarmat ar urma să înlocuiască racheta strategică R-36M2 Voievoda (SS-18, conform terminologiei NATO). Planurile de construire a rachetei intercontinentale sunt în ultima etapă, după care vor urma testele.

    Armata rusă este preocupată de instalarea sistemelor NATO antirachetă în România, Polonia şi în alte ţări europene, urmând să ia măsuri pentru contracararea acestor ameninţări, avertiza marţi colonelul Oleg Puşni, directorul Institutului de cercetare al Ministerului rus al Apărării. “Aceste rachete ar urma să fie instalate în Polonia şi România înainte de anul 2018. Observăm că Statele Unite creează noi sisteme antirachetă. Da, credem că vor apărea noi sisteme de tip SM-3 care vor fi o ameninţare pentru Rusia. Testele efectuate anul acesta cu sisteme SM-3 au generat preocupare”, a declarat Puşni, potrivit agenţiei Sputnik. Potrivit oficialului militar rus, Statele Unite ar intenţiona să modernizeze aproximativ 50 de nave militare pentru a le folosi la extinderea sistemului antibalistic. “Până în anul 2020, ne aşteptăm ca 48-49 de nave militare americane să fie modernizate, pentru a fi folosite la sistemul antibalistic. Americanii au anunţat clar aceste planuri”, a subliniat Puşni. “Vom lua măsuri tehnice adecvate împotriva acestor ameninţări. Suntem convinşi că putem găsi un răspuns adecvat”, a adăugat oficialul rus.

    Rusia a cerut săptămâna trecută Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice să renunţe la extinderea sistemului antirachetă, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul. Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, a răspuns un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele antibalistice din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

  • Rusia aşteaptă ca SUA să renunţe la planul sistemului antirachetă după acordul cu Iranul

    Potrivit lui Lavrov, Moscova aşteaptă ca Administraţia Barack Obama să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaţionale.

    Lavrov a amintit că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană.

    “De aceea, astăzi le-am atras atenţia colegilor noştri americani asupra acestui fapt şi aşteptăm o reacţie”, a declarat marţi Lavrov.

    “Este clar că acordul cu Iranul va influenţa situaţia generală în Orientul Mijlociu, în nordul Africii şi în zona Golfului Persic”, a spus şeful diplomaţiei ruse, potrivit agenţiei TASS.

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, marţi, la un acord privind programul nuclear iranian.

    Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

    Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

    Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

    Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

    Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

  • Vladimir Putin: Rusia va crea capacităţi ofensive pentru a contracara sistemul antirachetă al NATO

    “Statele Unite au ieşit în mod unilateral din Acordul privind apărarea antirachetă (ABM), un pilon al sistemului de securitate internaţional. În acest caz, oare tot Rusia a dat dovadă de agresivitate?! Noi nu facem decât să răspundem ameninţărilor care ne vizează. Şi o facem în mod limitat, pentru a garanta securitatea Rusiei. Sau poate că cineva se aştepta să predăm armele?!”, a declarat Putin într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera.

    Într-o perioadă, le-am propus partenerilor noştri americani să construim împreună un sistem de apărare antirachetă: Rusia, SUA şi Europa. Propunerea noastră a fost respinsă. Atunci ne-am gândit: este un sistem costisitor şi încă nu îi cunoaştem eficienţa. Normal că, pentru a garanta partea noastră a echilibrului strategic, vom dezvolta potenţialul ofensiv strategic şi ne gândim să creăm sisteme care să poată depăşi sistemul antirachetă (al NATO). Vă pot spune că am făcut progrese importante în această direcţie”, a atras atenţia preşedintele Rusiei.

    “Rusia nu are o atitudine conflictuală faţă de nimeni; oricum, în aceste probleme, după cum spunea Otto von Bismarck, nu contează discursul, ci potenţialul. Care sunt capabilităţile militare? Bugetul militar al Statelor Unite depăşeşte cheltuielile militare ale tuturor ţărilor lumii, în comun. Bugetul NATO este de zece ori mai mare decât cel al Rusiei. Rusia nu mai are baze militare în străinătate. Politica noastră nu mai are caracter mondial, ofensiv sau agresiv”, a dat asigurări liderul de la Kremlin, care luni va începe o vizită în Italia şi la Vatican.

    Vladimir Putin a condamnat “comportamentul agresiv” al Statelor Unite, precizând că în largul Norvegiei patrulează permanent submarine militare americane şi amintind de extinderea Alianţei Nord-Atlantice spre est, în apropierea frontierelor Rusiei.

    Rusia a denunţat în mai multe rânduri planul Alianţei Nord-Atlantice de a instala elemente antirachetă în România şi Polonia.

     

  • AVERTISMENT al armatei ruse: Rusia va considera ţinte prioritare ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă

    “Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei”, atrage atenţia Valeri Gherasimov, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România şi Bulgaria reprezintă o ameninţare pentru ţara sa.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetă în ţări europene continuă să fie o sursă de “preocupare gravă” pentru Rusia. “Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acţiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forţele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic şi securitatea la nivel regional”, a afirmat Lavrov, citat de site-ul agenţiei Sputnik.

    “Previziunile noastre privind sistemul global american de apărare antirachetă se adeveresc. Putem confirma că implementarea arhitecturii americane de apărare antibalistică reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii strategice”, a spus, la rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, notând, în cursul unei conferinţe pentru securitate desfăşurate la Moscova, că scutul antirachetă NATO continuă să se extindă, în pofida acordului nuclear de principiu dintre marile puteri şi Iran.

    “Este evident că ameninţarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA şi de alte state membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanţiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu îşi face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite şi NATO”, a explicat Şoigu. “Ţările NATO încearcă activ să ocupe spaţiu geopolitic, sporind consistent potenţialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei”, a insistat Şoigu.

     

  • Israelul a testat cu succes un nou model de baterie antirachetă

    “Israelul a investit un buget enorm pentru finanţarea diferitelor sisteme de apărare împotriva rachetelor, fapt ce va permite protejarea întregului nostru teritoriu în câţiva ani”, a adăugat ministrul. Potrivit postului privat de televiziune “2”, noua versiune a “Iron Dome” a fost concepută pentru a intercepta rachetele cu rază medie de acţiune, de care dispun Siria şi gruparea libaneză Hezbollah. Prima baterie “Iron Dome” a fost instalată în martie 2011 în regiunea Beersheva, principalul oraş din Deşertul Negev (500.000 de locuitori), situat la 40 de kilometri de Fâşia Gaza. De atunci, sistemul a interceptat peste 100 de rachete.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Rasmussen salută decizia României privind scutul: Demonstrează angajamentul şi solidaritatea din NATO

    “În primul rând, mă bucur foarte mult de anunţul făcut de Turcia, România, Polonia şi Spania că vor găzdui facilităţi legate de apărarea antirachetă şi sper să auzim şi alte anunţuri în lunile care urmează până la summitul de la Chicago”, a spus secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. El a spus că aceste anunţuri “demonstrează angajamentul şi solidaritatea existente în cadrul Alianţei”. “Vom introduce sistemul de apărare antirachetă prin abordarea gradual adaptivă”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu la AP NATO: România nu a primit niciodată garanţii antirachetă de la nimeni

    “Vreau să subliniez că rachetele de pe teritoriul României sunt rachete defensive. Speculaţiile şi dorinţa unor de a le amplifica şi pune sub semnul întrebării bunăvoinţa României arată lipsă de cooperare”, a declarat Traian Băsescu la Adunarea Parlamentară a NATO care se desfăşoară la Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acordul România – SUA privind scutul antirachetă, făcut public. Ce prevede acordul privind amplasarea scutului la Deveselu

    Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, vineri, la MAE principalele dispoziţii ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.

    Principalele prevederi ale acordului privind amplasarea scutului la Deveselu:

    • Baza rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
    • România va stabili un spaţiu aerian restricţionat în jurul bazei
    • Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane
    • SUA vor utiliza, “în măsura posibilului”, cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
    • România nu îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
    • România şi SUA îşi împart costurile pentru bază
    • Statele Unite vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Aurescu: Riscurile scutului antiracheta, cu mult mai mici decat avantajele

    Bogdan Aurescu s-a declarat convins ca “atunci cand te dotezi cu
    un instrument extrem de sofisticat de aparare suplimentara a
    teritoriului national, deci a securitatii nationale, este evident
    ca securitatea nationala este intarita”.

    “Nu trebuie sa uitam ca suntem stat membru NATO deja de cativa
    ani, avem un profil important in cadrul Aliantei si prin instalarea
    acestui sistem antiracheta, care va face parte din sistemul NATO
    antiracheta, deci baza de la Deveselu va deveni o baza NATO
    probabil tot la orizontul anilor 2015, in jurul acestui termen, eu
    cred ca securitatea nationala a Romaniei creste. Riscurile sunt cu
    mult mai mici decat avantajele pe care le presupune participarea
    Romaniei la acest proce s”, a spus oficialul la RFI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro