Cadavrele expuse ar proveni din China, fiind preluate de la o fabrică de plastinare din oraşul Dalian, unde, în 2004, existau trei lagăre de muncă şi închisori cu deţinuţi prizonieri politici, printre care se aflau şi adepţii miscării spirituale Falun Gong, susţin protestatarii.
Aceştia susţin că expoziţia de la muzeul Antipa din Bucureşti este organizată de GForce Exhibition, companie care închiriază cadavre de la fabrica de plastinare din Dalian. Compania Premier Exhibition, condusă până în 2008 de actualul director al GForce Exhibition, Arnie Geller, plăteşte anual 500.000 de dolari unei firme din Dalian pentru închirierea de cadavre. În mai 2008, procurorul general al statului New York a impus prin hotărâre judecătorească companiei Premier Exhibition să afişeze pe site-ul propriu următorul avertisment, potrivit protestatarilor: “Această expoziţie prezintă rămăşiţe umane ale unor cetăţeni sau rezidenţi chinezi care au fost iniţial primite de către Biroul Chinez de Poliţie. Biroul Chinez de Poliţie poate primi corpuri din închisorile din China. Firma Premier Exibition nu poate verifica în mod independent că rămăşiţele umane pe care le vedeţi nu sunt de la persoane care au fost încarcerate în China. (…) Firma Premier Exhibition se bazează doar pe relatările partenerilor chinezi şi nu poate dovedi în mod independent că acestea nu aparţin unor persoane executate în timp ce erau încarcerate în închisorile din China”.
Organizaţiile cer închiderea în regim de urgenţă a expoziţiei, invocând, dincolo de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, şi legislaţia românească: Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său (art. 78 din Codul Civil).
“Avem destule motive să credem că semeni de-ai noştri nevinovaţi, dizidenţi, oameni nemulţumiţi înşelaţi de oficiali, creştini aparţinând unor biserici interzise în China, tibetani, uiguri, aderenţi Falun Gong, au fost torturaţi şi omorâţi în puşcării, iar corpurile lor au fost împăiate, jupuite şi scoase la paradă pentru profit. Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii!”, mai spun contestatarii expoziţiei.
Human Body, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni. Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit”, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.
„Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator”, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.
Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.