Tag: anticorp

  • Descoperire. Un super-anticorp născut în laborator, capabil să prevină şi să trateze COVID

    Descoperirea este rezultatul unui studiu publicat în „Nature”, realizat de o echipă de cercetători europeni, scrie La Stampa.

    Particularitatea anticorpului monoclonal constă în recunoaşterea simultană a doi antigeni diferiţi ai virusului, motiv pentru care a şi fost numit „anticorp bispecific”.

    Cercetătorii au unit doi anticorpi naturali într-o singură moleculă artificială, iar testele preclinice au arătat că protejează împotriva variantelor SARS-CoV-2, inclusiv cea engleză.

    Spre deosebire de anticorpii care recunosc un singur antigen, cei bispecifici reduc semnificativ selecţia variantelor rezistente. Au o eficacitate ridicată, dar şi caracteristici care îl fac un candidat excelent pentru studii clinice, cu posibilitatea unei bune utilizări atât în ​​prevenirea bolii, cât şi în tratament.

    „Anticorpul a fost dezvoltat ca parte a proiectului de cercetare ATAC (Antibody Therapy Against Coronavirus), finanţat de Consiliul European de Cercetare (ERC)”, explică Fausto Baldanti, şeful laboratorului de virologie moleculară San Matteo.

    Proiectul de cercetare a avut ca scop dezvoltarea unei imunoterapii împotriva COVID-19 utilizând trei abordări diferite pentru a maximiza şansele de succes şi a exploata beneficiile.

    Comisarul european pentru inovaţie, Mariya Gabriel, spune că datorită cercetării, această nouă descoperire ar putea preveni şi trata cazurile COVID-19, salvând vieţi.

  • Noi descoperiri despre COVID. Ce se întâmplă de fapt cu persoanele care s-au vindecat

    În timp ce oamenii de ştiinţă lucrează pe mai multe fronturi în pandemia de COVID, imunitatea dezvoltată de pacienţi rămâne o cale importantă pentru a măsura recuperarea şi rezistenţa la virus. Un studiu realizat de specialiştii „Regina Maria” arată că sub 80% dintre peroane au anticorpi detectabili

    Reţeaua de sănătate „Regina Maria” a lansat în august un studiu pentru a investiga răspunsul imun al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, prin aplicarea informaţiilor internaţionale şi contextulizarea acestora la nivel local.

    „Memoria” organismului este un element fundamental pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, la fel cum se întâmplă cu răspunsul imun al pacienţilor în alte afecţiuni dezvoltate în urma infectării cu diferite tipuri de viruşi.

    Când vorbim despre imunitate, ne referim la posibilitatea de a genera un răspuns imun care ne protejează. Şi acest răspuns poate fi sau nu de lungă durată. Primele

    „Există agenţi patogeni care nu stimulează producţia de anticorpi şi un episod de boală nu ne asigură imunitate împotriva lor. Ei «păcălesc» sistemul imun, iar acesta nu îi detectează ca particule străine pentru ca apoi să-i elimine, aşa cum este învăţat organismul nostru. Un astfel de agent patogen este virusul HIV, care «se deghizează» şi reuşeşte astfel să ajungă în interiorul celulelor umane. În cazul noului coronavirus, nu se cunoaşte foarte bine mecanismul prin care invadează organismul şi, de aceea, el trebuie studiat în continuare pentru a vedea de ce unii bolnavi nu produc anticorpi”, declară dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical la divizia Laboratoare Clinice al reţelei medicale.â

    Intervin aşadar mai multe întrebări legate de modul în care se comportă în prezent organismul după infectarea cu noul coronavirus, cum funcţionează şi cât timp suntem protejaţi de o a doua infectare.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria a desfăşurat un studiu în perioada august – septembrie 2020, pentru a afla mai multe despre impactul virusului asupra unei persoane care s-a vindecat de infecţie, prin urmărirea răspunsului imun al pacienţilor afectaţi de virus.

    Studiul s-a realizat în Bucureşti, Cluj, pe un număr de 239 de pacienţi testaţi pozitiv la coronavirus până la data de 31 iulie.

    „Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testării Pacienţii care au făcut parte din studiul Regina Maria au fost testaţi pentru anticorpi într-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Aceştia au avut forme uşoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici”, se arată într-un comunicat transmis luni.

    „Sistemul imun va lupta mereu împotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) în diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheamă anticorpi. Aceştia sunt de tip IgM şi sunt produşi în faza acută a unei boli, în medie, în primele două săptămâni de la întâlnirea organismului cu <inamicul>, în acest context cu virusul COVID-19, şi de tip IgG, produşi după 2 săptămâni de la momentul infectant, în perioada de refacere/convalescenţă. Organismul are nevoie de aceste săptămâni pentru a mobiliza resursele şi sistemele implicate în producerea acestor Anticorpi („o armată de soldaţi bine instruiţi să recunoască un anumit tip de inamic şi să lupte cu el“)”, completează dr. Andreea Alexandru.

    Specialiştii spun că, pe măsură ce numarul de zile de la testarea RT-PCR creşte, scade numărul pacienţilor care prezintă anticorpi.

    Pacienţii testaţi în medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, în timp ce pacienţii stestaţi în medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare să obţină un rezultat negativ.

    Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scădere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, după testarea a 350.000 de pacienţi.