O demonstrează istoria, aşa cum este ea prezentată la un expoziţie de la British Museum, dedicată omului şi gunoaielor sale, unde, pe lângă produse moderne de unică folosinţă, se pot vedea şi unele care datează din Antichitate. Paharele antice de unică folosinţă au fost confecţionate în urmă cu 3.600 de ani de civilizaţia minoică, având rolul de a demonstra statutul social al utilizatorilor lor. Realizate din lut, material disponibil din abundenţă la vremea aceea, paharele se foloseau pentru băut vin la petreceri şi apoi se aruncau ca să nu-şi mai bată nimeni capul cu spălatul lor, iar o parte dintre ele au rezistat până azi, fiind descoperite de arheologi în Creta.
Tag: antic
-
Maşina de sculptat
În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului.
-
O DESCOPERIRE de ultimă oră făcută din greşeală elucidează momentul în care o oamenii au fost ŞTERŞI de pe faţa PĂMÂNTULUI în numai un minut
Astfel, cercetătorii ştiu acum că, în 17 octombrie 79 e.n., Vezuviu a erupt. Inscripţia nu are un an, dar nu a fost scrisă pentru a fi permanentă. A fost scrisă în cărbune pe un zid alb care probabil urma să fie ornamentat cu fresce. Inscripţia ilustrează „a 16-a zi înainte de calenda lui noiembrie” (1 noiembrie, calenda este prima zi a unei luni), scrie The History Blog.
Data în care se considera anterior că ar fi fost erupţia era 24 august, şi apărea într-o scrisoare a lui Plinius cel Tânăr pentru istoricul Tacitus, la trei decenii după ce primul a fost martorul furiei lui Vezuviu. Această dată a fost, însă, pusă la îndoială de istorici încă de la începutul cercetărilor arheologice din Pompeii.Un motiv pentru această îndoială a fost descoperirea multor rămăşiţe organice de fructe de toamnă precum struguri, rodii, castane şi a instalaţiilor de încălzire din case. Aceste elemente nu ar fi existat în căldura verii. De asemenea, o monedă din argint a oferit indicii că evenimentul s-a produs toamna. Moneda a fost bătută de Împăratul Titus în anul 79, fiind inscripţionată cu o listă de titluri ale împăratului, printre care unul arată că a fost aclamat imperator de 15 ori. Ultima aclamare a avut loc pe 8 septembrie. -
La pas prin perla Orientului Mijlociu
Am aterizat în Amman, capitala şi cel mai mare oraş al Iordaniei, atunci când soarele se pregătea să-şi facă loc pe cer.
Iarna are un miros specific în fiecare ţară, dar parcă aici nu avea mirosul clasic de frig. Asta deşi în ianuarie temperaturile se apropie de pragul negativ chiar şi în perla Orientului Mijlociu. Mirosea parcă a nisip încins la malul mării.
Covoarele de la aeroportul Amman sunt primul semn că ai ajuns în Orient, deşi cel mai mare oraş al Iordaniei este un amestec între modern, cu clădiri înalte, bulevarde largi şi oameni grăbiţi să ajungă la job, şi tradiţional, cu moschei, dar şi biserici creştine, care îi aşteaptă pe muritori la slujbă.
Amman este la mai puţin de oră de mers cu maşina de Marea Moartă, cel mai jos loc de Pământ, locul unde temperaturile din ianuarie sunt numai bune pentru câteva ore la plajă şi o baie în apa sărată. În ianuarie, când la Bucureşti iarna debuta într-un final cu minus în termometre şi cu un praf de zăpadă, un grup de chinezi şi altul de europeni se relaxau înotând în Marea Moartă.
Alţii stăteau la plajă acoperiţi cu vestitul nămol de la Marea Moartă. Peisajul este parcă desprins de pe planeta Marte, fiind animat ici-colo de verdele grădinilor construite în jurul hotelurilor, dar şi de zâmbetele iordanienilor, pe care le vezi la orice pas.
De altfel, turismul este unul dintre cele mai importante sectoare din punct de vedere al contribuţiei la PIB-ul Iordaniei, cei aproximativ 4 milioane de turişti străini aducând anul trecut ţării venituri de circa 4,6 miliarde de dolari, conform datelor Băncii Centrale a Iordaniei, citate de către presa locală. Regatul Haşemit al Iordaniei, numit după râul în care a fost botezat Isus, are puţin peste 10 milioane de locuitori şi un PIB nominal în 2016 de 39,5 miliarde de dolari. Populaţia este predominant musulmană, în proporţie de circa 95%; doar 4% sunt creştini şi 1% alte religii. Ţara este o monarhie constituţională, iar regele deţine prerogative extinse.
Turismul este atât de important pentru această ţară încât ”s-a înfiinţat chiar şi Poliţia Turistică, pentru a proteja turiştii“, spune Adel Mahadin, un ghid de turism iordanian care şi-a petrecut peste două decenii din viaţă în România, iar acum însoţeşte anual mii de turişti, inclusiv români, şi le arată cele mai frumoase destinaţii din Iordania.
Alături de ghid, un agent de poliţie însoţeşte fiecare grup de turişti, iar aceasta este doar una dintre măsurile de siguranţă luate de iordanieni, alături de cele de la intrarea în hoteluri sau în oraşe. Cu toate acestea, tensiunea lipseşte, iar viaţa în Iordania merge agale, cu oameni care trăiesc din comerţ, din puţina agricultură pe care o pot face în ”marea de deşert“ şi de piatră şi în special din turism.
În aceşti munţi de piatră a fost construit de către nabateeni (un popor nomad) oraşul Petra, care este astăzi unul dintre cele mai mari situri arheologice din lume. Iar acest oraş care s-a conservat vreme de mai bine de două milenii şi-a câştigat pe merit locul în rândul celor mai mari minuni ale lumii. Drumul turiştilor prin Petra începe fără a da indicii despre comorile care se află în acest loc, însă treptat sesizezi de ce o zi este puţin pentru a descoperi acest loc. După ce parcurgi un drum printre stânci timid înălţate, care arată doar câteva detalii din ceea ce însemna acest oraş, te întâmpină mai întâi un defileu (siq), cu pereţi înalţi de stâncă roşiatică, pereţi care te lasă să vezi doar cerul albastru. Drumul îngust te conduce către inima oraşului şi către cea mai fotografiată construcţie din Petra, şi anume Trezoreria, o clădire în stil grecesc săpată în stânca auriu-roşiatică, conform arheologilor cu trei secole înaintea erei noatre. Urbea se continuă cu numeroase clădiri săpate în piatră care au servit ca teatru, mănăstire sau morminte. Iar cămilele şi beduinii pe care îi vezi la orice pas te introduc în atmosfera plină de istorie a locului. Dacă ajungi să crezi că ai văzut toată Petra, în fapt ai văzut doar o parte. Se crede că nici un sfert din ceea ce înseamnă acest oraş nu este descoperit, restul ”dormind“ încă sub pământ. După ce mergi kilometri întregi printre munţi, o pauză pentru relaxare devine obligatorie.
”Foarte puţini ştiu că Iordania este şi o destinaţie de relaxare. De exemplu, dacă vrei să petreci o săptămână în Iordania, poţi face un popas în Amman pentru a vedea cum arată viaţa de noapte din Orientul Mijlociu, apoi traseul poate include Marea Moartă, unde te poţi bucura de acest spa natural. Poţi merge într-un jeep la safari sau admira stelele în deşertul Wadi Rum şi, bineînţeles, poţi vizita oraşul antic Petra. Şi în final te poţi relaxa la Marea Roşie şi poţi face diving“, a spus Leyla Kadiroğlu, CEO al Prestige Tours, companie de turism parte din grupul turc Calypso Tour.
Compania va lansa începând cu luna martie zboruri charter către staţiunea Aqaba, de la malul Mării Roşii, din Iordania, şi aşteaptă un număr de 5.000 de turişti români pentru această destinaţie. De altfel, anual în această destinaţie merg câteva mii de români pe cont propriu. Localnicii spun că ai nevoie de cel puţin două săptămâni pentru a vedea toate comorile Iordaniei. Iar din experienţele trăite în Iordania nu trebuie să lipsească o masă în deşert în compania beduinilor pentru a descoperi, între comorile ţării, şi pe cele gastronomice.
-
Aşa se scrie istoria
Toate stilourile din colecţie au în vârful capacelor capete de elefanţi cu tot cu ochi şi trompă, iar cea mai importantă piesă a colecţiei este una unicat, lucrată din aur alb, cu diamante şi safire, pe care este gravat traseul parcurs de Hannibal de la Cartagina la Roma şi care are peniţa din aur masiv decorată cu o imagine a zeităţii cartagineze Baal’Hammon.
Acest stilou este disponibil la preţul de 1,5 milioane de euro, iar cei care nu reuşesc să-l cumpere au de ales între modele mai ieftine dintr-o ediţie limitată de 10 inspirată din Bătălia de la Cannae (10 aminteşte de cei 10.000 de romani luaţi prizonieri atunci) ori una în 86 de exemplare (86 face referire la de cei 86.000 de oameni care au traversat Alpii alături de Hannibal).
-
Un oraş antic a fost proiectat într-o manieră atât de modernă încât nici astăzi multe oraşe mari din România nu au ajuns la nivelul acestuia
Teotihuacano era poporul din America Centrală care a existat înaintea incaşilor şi aztecilor, iar Teotihuacan, oraşul-stat al acestui popor, era şi cel mai mare din lume la vremea lui, scrie International Business Times.
Culturile antice din America Centrală tindeau să-şi construiască aşezările după un set de principii prestabilit. Oraşele aveau o zonă centrală cu temple, un palat al regelui şi ceva similar cu o piaţă centrală. Zonele înconjurătoare erau rezidenţiale şi erau aranjate într-un mod mai neorganizat. Teotihuacan era diferit.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
-
Un oraş antic a fost proiectat într-o manieră atât de modernă încât nici astăzi multe oraşe mari din România nu au ajuns la nivelul acestuia
Teotihuacano era poporul din America Centrală care a existat înaintea incaşilor şi aztecilor, iar Teotihuacan, oraşul-stat al acestui popor, era şi cel mai mare din lume la vremea lui, scrie International Business Times.
Culturile antice din America Centrală tindeau să-şi construiască aşezările după un set de principii prestabilit. Oraşele aveau o zonă centrală cu temple, un palat al regelui şi ceva similar cu o piaţă centrală. Zonele înconjurătoare erau rezidenţiale şi erau aranjate într-un mod mai neorganizat. Teotihuacan era diferit.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
-
Surpriza pe care au avut-o cercetătorii în momentul în care au studiat ceea ce păreau a fi ruinele unui oraş antic
Turiştii care făceau scufundări în zona cercetată susţineau că au văzut obiecte realizate din piatră.
În momentul în care au descoperit coloane şi pardoseli pavate pe fundul Mării Ionice, în apropierea insulei greceşti Zakynthos, scafandri au crezut ca au găsit dovezile existenţei unei civilizaţii demult pierdute.
După ce au realizat o serie de investigaţii preliminare, Julian Andrews şi profesorul Michael Stamatakis, de la Universitatea din Atena, au avut parte de o surpriză de proporţii.
-
Ce face Tom Anderson, unul dintre fondatorii MySpace, după ce a vândut partea sa din afacere pe 580 de milioane de dolari?
Şi-a vândut partea din afacere, în 2005, şi de atunci trăieşte propriul vis, relatează QZ. Călătoreşte mult, iar după fotografiile pe care le face pare să profită din plin de… „pensionare”.Şi-a descoperit pasiunea pentru fotografie în 2011, iar acum bate planeta în lung şi în lat în căutarea imaginii perfecte pe care să o imortalizeze.
Între cele mai reuşite poze pe care le-a făcut publice până acum se numără cele din portul din Hong Kong, cele cu oraşul antic din Myanmar şi cele cu munţii din Oahu, una din insulele hawaiene. Iată câteva dintre cele mai spectaculoase imagini realizate de MySpace Tom