BusinessMagazin

Tag: ANSVSA

  • Amenzi de crica 1,5 milioane de lei pentru comercianţi de la inspectorii ANSVSA

    Inspectorii sanitar-veterinari au aplicat 360 de sancţiuni în valoare de aproximativ de 1,5 milioane de lei celor 6 mii de unităţi alimentare verificate din 28 noiembrie până în prezent. Principalele nereguli au fost depozitarea necorespunzătoare a alimentelor şi nerespectare condiţiilor igienice.

    De la demararea controalelor specifice perioadei, din data de 28 noiembrie, inspectorii sanitar-veterinari au verificat 5.946 de obiective (unităţi de industrie alimentară, pieţe agro-alimentare şi unităţi de vânzare cu amănuntul) şi au realizat 1.292 de controale în trafic, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratelor de Poliţie judeţene, potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    Neregulile identificate în timpul controalelor au fost amendate prin aplicarea a 361 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.491.746 de lei şi emiterea a 4 ordonanţe de suspendare şi o ordonanţă de interzicere a activităţii.

    De asemenea, a fost confiscată o cantitate de 16.090 de kg de produse alimentare neconforme (carne şi produse din carne, peşte şi produse din pescuit, brânză şi produse lactate, produse de patiserie şi panificaţie). Toate produsele neconforme au fost dirijate către unităţi de neutralizare pentru a fi distruse.

    Printre neregulile identificate şi sancţionate se numără depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă, sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de animale neidentificate, fără documente sanitare veterinare transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar;
    personal fără echipament de protecţie.

  • Mai pregătiţi decât în cazul pestei porcine? ANSVSA susţine că ştie ce să facă dacă ajunge în România, din Bulgaria, Pesta Rumegătoarelor Mici

    ANSVSA a realizat acest exerciţiu în contextul epidemiologic actual, respectiv răspândirea PRM în Bulgaria.

    La acest exerciţiu au participat directori din cadrul Autorităţii, preşedintele instituţiei, Geronimo Brănescu, specialişti din cadrul tuturor Direcţiilor judeţene, dar şi reprezentanţi ai altor instituţii ale statului, care au atribuţii în combaterea bolilor la animale.

    Scopul acestui exerciţiu este de a testa aplicabilitatea Manualului Operaţional pentru intervenţia în focarele de PRM la nivel local, viteza de reacţie şi capacitatea structurilor din cadrul DSVSA judeţene şi a celor din cadrul celorlalte instituţii, de a conlucra, în cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boala limbii albastre, confirmată la 18 bovine din trei localităţi din Botoşani

    Într-un comunicat transmis, miercuri, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) se arată că în 4 septembrie a fost diagnosticată boala limbii albastre (Bluetongue) în localitatea Bobuleşti din judeţul Botoşani, în apropiere de râul Prut şi de graniţa cu Republica Moldova.

    ”Ulterior, au mai fost identificate animale infectate şi în alte două localităţi din aceeaşi comună, respectiv Badiuţi şi Ştefăneşti. Până la această dată, boala a fost confirmată la 18 bovine din 18 exploataţii, după cum urmează: în localitatea Bobuleşti 12 bovine din 12 exploataţii non-comerciale; în localitatea Badiuţi 4 bovine din 4 exploataţii non-comerciale; în localitatea Ştefăneşti 2 bovine din 2 exploataţii non-comerciale”, se arată în comunicatul citat.

    ANSVSA precizează că în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 kilometri, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor, ”cu excepţia animalelor destinate abatorizării”.

    Conform sursei citate, cele 18 bovine infectate şi-au revenit în urma aplicării unui tratament simptomatic, nefiind înregistrată ”nicio mortalitate”.

    ”La această dată nu mai este notificată oficial nicio suspiciune clinică de boala limbii albastre(Bluetongue) în România”, arată sursa citată.

    Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale.

    Boala afectează rumegătoarele domestice şi sălbatice (de cele mai multe ori oi, dar şi vite şi capre) şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, procentul de îmbolnăvire putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

    Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

    Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.

     

  • Preşedintele ANSVSA, găsit în conflict de interese penal de ANI

    ANI anunţă că a constatat existenţa indiciilor cu privire la posibila încălcare a regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de Dumitru Băiculescu, fost director executiv în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău, în perioada 5 februarie – 8 aprilie 2014.

    Potrivit agenţiei, în perioada exercitării funcţiei de director executiv al DSVSA Bucureşti, Băiculescu a avizat cu “bun de plată” un număr de 12 facturi de prestări servicii, în valoare totală de 8.334 de lei, emise către instituţie de S.C. Medvet 2000 S.R.L., societate comercială în cadrul căreia a deţinut în perioada 29 decembrie 2009 – 30 ianuarie 2014 atât calitatea de asociat, cât şi funcţia de administrator.

    ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în vederea verificării indiciilor privind săvârşirea de către Dumitru Băiculescu a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României, potrivit căruia “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Băiculescu a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, dar nu a depus la dosar un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare.

    Dumitru Băiculescu a fost numit la conducerea ANSVSA în martie 2015, el lucrând anterior ca director executiv la direcţia de la Buzău.

  • ANSVSA: Cumpărăturile de Paşte să fie făcute numai din locurile autorizate

    În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor intensifică acţiunile de control la unităţile care procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare de origine animală şi non-animală. Sunt vizate şi unităţi de fabricare a produselor de morărit şi panificaţie, a produselor de patiserie, depozite cu legume, fructe, seminţe şi conserve, unităţi de fabricare a băuturilor alcoolice şi răcoritoare, precum şi unităţi de tip hipermarket, supermarket şi unităţi Plafar, care comercializează produse alimentare specifice perioadei postului.

    În ceea ce priveşte sacrificarea mieilor sau iezilor, cu excepţia celor sacrificaţi pentru consum în gospodărie, legislaţia actuală prevede ca procesul să aibă loc numai în abatoarele autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea ovinelor sau caprinelor, care dispun de echipamente şi facilităţi speciale pentru sacrificarea acestor animale, cu respectarea bunăstării animalelor, sau în centre de tăiere temporare care vor fi autorizate să funcţioneze pe o perioadă determinată, sub controlul medicului veterinar repartizat.

    Carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară eliberat de abatorul unde au fost sacrificate animalele şi poartă marca de sănătate

    Spaţiile temporare pentru sacrificarea mieilor îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă determinată (30 martie – 12 aprilie). Acestea trebuie să fie amenjate corespunzător: locuri special amenajate pentru sacrificarea animalelor, separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce disconfort, spaţii special amenajate pentru cazarea animalelor şi cu posibilităţi de adăpare şi furajare a acestora, sistem de alimentare cu apă potabilă şi apă caldă etc.

    Carnea, provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor, va fi comercializată direct consumatorului final, imediat dupa sacrificare, examinare şi marcare.

    Şi ouăle valorificate de producătorii particulari trebuie să fie examinate de personalul veterinar. Sunt interzise pentru comercializare ouăle cu coaja crapată sau lovită, acestea vor fi retrase de la vânzare şi vor fi dirijate pentru valorificare în scopuri tehnice, confiscare sau distrugere.

    Ouăle proaspete prezintă coaja cu aspect mat, rugos, comparativ cu ouăle vechi la care coaja este lucioasă şi netedă. La un examen simplu a densităţii în apă de robinet, ouăle proaspete trebuie să rămână la fundul vasului în care sunt puse, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului sau acesta să formeze cu fundul vasului un unghi de maxim 30 – 45 de grade.

    Produsele din lapte pot fi valorificate de crescătorii de animale în spaţii înregistrate sanitar veterinar în condiţiile în care producătorul deţine: documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul şi certificatul de producător, fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar şi carnetul de sănătate cu viza medicului uman.

    Producătorul trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs şi data obţinerii produsului, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj. Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică etc.). Comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar). Sunt permise transportul şi păstrarea în vederea vânzării directe către consumatorul final a brânzeturilor în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), cu condiţia ca acestea să fie curate şi identificate corespunzător.

    ANSVSA recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar. Aceasta înseamnă că, atât carnea, cât şi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar veterinar şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

    Consumatorii pot sesiza orice nereguli din domeniul siguranţei alimentelor la adresa de e-mail callcenter@ansvsa.ro sau la numărul de telefon 0800 826 787, care funcţioneză în regim de permanenţă şi este apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie.

  • Fostul preşedinte al ANSVSA Marian Zlotea şi 14 foşti angajaţi, trimişi în judecată de DNA

    În perioada octombrie 2009 – mai 2010, Marian Zlotea, fost secretar general adjunct în PDL, în calitate de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentalor (ANSVSA), ar fi constituit, împreună cu şefii direcţiilor sanitare veterinare (DSVSA) Bucureşti şi Ilfov, un grup infracţional organizat în scopul de a obţine, direct şi prin intermediul subalternilor, foloase necuvenite, prin folosirea abuzivă a funcţiilor deţinute, de la agenţii economici pe care îi controlau, potrivit procurorilor.

    Concret, fostul preşedinte al ANSVSA, în repetate rânduri, a determinat conducerea DSVSA Bucureşti, respectiv pe Doina Lupu, fost director coordonator, şi pe Marius Hofman, fostul adjunct al acesteia, să abuzeze de funcţiile deţinute pentru procurarea produselor alimentare necesare unor activităţi precum atragere a alegătorilor cu pomeni electorale, susţinerea unor evenimente, asigurarea protocolului ANSVSA, dar şi al altor instituţii.

    Zlotea cunoştea, potrivit anchetatorilor, faptul că, la rândul lor, şefii DSVSA Bucureşti îşi determină subalternii să se folosească de calitatea de inspector pentru a procura aceste produse de la agenţii economici pe care îi autorizau şi controlau.

    În aceeaşi perioadă, Marian Zlotea ar fi condiţionat menţinerea pe funcţii şi păstrarea locului de muncă la DSVSA Bucureşti a inspectorilor din cadrul Serviciului Inspecţie şi Control şi Serviciului Igienă Veterinară de plata unei sume lunare în cuantum de 3.000 lei de către fiecare inspector, reprezentând o cotizaţie lunară pentru PDL, plată ce s-a efectuat în perioada ianuarie – mai 2010.

    Procurorii îl mai acuză pe Zlotea că, în perioada noiembrie – decembrie 2011, a pretins suma de 143.000 de lei, de la administratorul unor supermarketuri, pentru a favoriza şi a proteja magazinele respective de controalele DSVSA judeţene şi DSVSA Bucureşti. El ar fi primit mita cu ajutorul lui Marius Hofman şi Dionisie Căileanu, care era administrator al unor societăţi comerciale, disimulat, prin încheierea a două contracte fictive de prestări servicii.

    Anchetatorii mai arată că, în intervalul 2009 – mai 2010, în repetate rânduri, Doina Lupu, Marius Hofman şi Mădălina Podosu, fost director coordonator al DSVSA Ilfov, au pretins şi au primit bani sau alte foloase necuvenite ori au acceptat promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau îndeplinirea unui act contrar privitor la îndatoririle de serviciu, cu ocazia controalelor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sau în afara acestor controale efectuate la agenţii economici de pe raza municipiului Bucureşti.

    De asemenea, ei au primit/ au acceptat promisiunea de bunuri necuvenite, în scopul de a-şi trafica influenţa, intervenind în actul de control al unor subalterni, determinându-i pe aceştia să nu aplice sancţiuni ori să aplice amenzi în cuantum minim unor agenţi economici din municipiul Bucureşti, mai spun procurorii.

    În acelaşi mod au procedat şi Iulian Hofman şi Robert Bejan, inspectori ai DSVSA Bucureşti, în perioada 2008 – mai 2010, potrivit DNA.

    De asemenea, în perioada 2008 – iunie 2010, inculpaţii Andreea Hofman (fostă Iancu), Gabriela Macarie, Bogdan Porumbel, Elena Drăghici, Ciprian Stanciu, Aurica Mitrana, Aida-Gabriela Păuna, Ionica Sfetcu şi Maria Dulgheriu, în calitate de inspectori la DSVSA Bucureşti, în repetate rânduri, cu ocazia controalelor efectuate sau în afara acestor controale, dar în legătură cu funcţia şi îndatoririle de serviciu, au pretins şi au primit bani şi bunuri necuvenite de la principalele supermarketuri din ţară sau alţi agenţi economici, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitoare la atribuţiile de serviciu.

    În cauză, a fost dispusă instituirea măsurii sechestrului asupra mai multor imobile şi sume de bani ce aparţin inculpaţilor.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

  • ANSVSA: 198 de animale, afectate de boala limbii albastre, în şase judeţe

    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) arată că, până luni, boala a fost semnalată în 44 de comune din cele şase judeţe, dintre care 18 localităţi din Buzău şi 11 din Prahova.

    Din totalul de 1.613.864 de bovine, ovine şi caprine din cele şase judeţe, au fost afectate de boala limbii albastre 198, adică 0,012 la sută.

    Toate cazurile au fost semnalate în gospodării.

    Dintre animalele bolnave, 21 au murit, din cauza bolii, nefiind animale sacrificate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ANSVSA.

    De altfel, animalele pot trăi cu boala, iar carnea şi laptele lor pot fi consumate. Pe de altă parte, animalelor bolnave le e mai greu să se hrănească, slăbesc şi nu mai dau lapte, ceea ce cauzează pierderi economice.

    În data de 22 august 2014, a fost diagnosticat primul caz de boala limbii albastre (Bluetongue) în România, în judeţul Buzău.

    Această boală este produsă de un virus, afectează rumegătoarele şi se transmite doar prin înţepătura unor insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contact direct între animale.
    Boala nu se transmite la om, prin contactul direct cu animalul bolnav, şi nici laptele sau carnea provenite de la animalele bolnave nu constituie un pericol pentru sănătatea omului.

    Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea pentru animalele ucise, cheltuielile legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie, a precizat ANSVSA.

    Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

    Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.
    În plus trebuie respectate regulile sanitare veterinare şi de zooigienă privind popularea, exploatarea şi transportul animalelor vii.

    Boala are caracter sezonier.

    În Europa, boala este cantonată în mai multe zone din partea de sud, cum ar fi Insulele Baleare, Sardinia, Sicilia, Corsica, în unele zone din Italia, Spania, Franţa, Portugalia, Grecia şi Bulgaria.

  • Alternativa la eutanasiere: cetăţenii pot adopta la distanţă un număr nelimitat de câini din adăposturi

    Documentul reglementează inclusiv procedura adopţiei la distanţă, definind-o ca procedura prin care persoanele fizice sau juridice îşi asumă responsibilitatea întreţinerii câinilor fără stăpân în adăposturile publice şi private pe cheltuiala proprie. Începand cu a 8-a zi de staţionare a câinilor fără stăpân în adăpostul public, aceştia pot fi adoptaţi la distanţă de către persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate.

    Câinii adoptaţi la distanţă trebuie identificaţi, înregistraţi în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân, deparazitaţi, vaccinaţi, sterilizaţi şi relocaţi în alte cuşti special destinate.

    Numărul câinilor adoptaţi la distanţă de o persoană nu este limitat.

    Persoanele care adoptă la distanţă câini fără stăpân suportă toate cheltuielile necesare pentru menţinerea câinilor în adăpost. Cheltuielile de întreţinere în adăposturile publice a câinilor fără stăpân adoptaţi la distanţă sunt stabilite prin hotărâre a consiliului local, respectiv prin hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân au obligaţia să utilizeze donaţiile efectuate de persoanele care adoptă la distanţă numai pentru întreţinerea câinilor adoptaţi prin această procedură.

    Adopţia la distanţă poate fi încetată de serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân dacă adoptatorul nu respectă timp de două săptămâni consecutiv obligaţiile asumate prin declaraţia de adopţie la distanţă.

    Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân au obligaţia să dea curs cererilor de adopţie la distanţă în limita capacităţii de adăpostire fără a perturba acţiunile de gestionare a populaţiei de câini fără stăpân.

    Pe perioada staţionării în adăposturile publice, câinii fără stăpân adoptaţi la distanţă pot fi preluaţi oricând de către adoptatori sau pot fi adoptaţi în condiţiile art. 23, cu acordul adoptatorului la distanţă.

    Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot prelungi cazarea peste perioada de 14 zile lucrătoare, pentru câinii care nu au fost revendicaţi, adoptaţi direct sau adoptaţi la distanţă, dacă există spaţii suficiente de cazare şi resurse financiare pentru întreţinerea lor.

    Este interzisă eutanasierea câinilor fara stăpân care nu suferă de boli incurabile sau care nu sunt grav răniţi, înainte de expirarea termenului de 14 zile lucrătoare de la cazarea câinelui în adăpost.

    Normele care vor reglementa identificarea şi înregistrarea câinilor sunt în curs de elaborare şi au fost postate pe site-ul instituţiei. În elaborarea proiectului acestor norme, specialiştii ANSVSA au luat în considerare recomandările Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) privind controlul populaţiei canine.

    Proiectul de act normativ poate fi consultat integral aici.
     

  • Procesatorii de lapte au pierdut zeci de milioane de euro

    “Vânzările au scăzut cu 30% până acum două zile, comparativ cu acum două săptămâni, dar trendul este spre 45% scădere”, spune Dorin Cojocaru, directorul executiv al patronatului procesatorilor de lactate APRIL. El evaluează pierderile procesatorilor de lactate din ultimele zile la câteva zeci de milioane de euro.

    Reprezentantul patronatului spune că relansarea consumului va întârzia, deoarece se suprapune cu postul Paştelui. “Produsele lactate de pe rafturile magazinelor sunt foarte sigure. Nu înţeleg de ce a trebuit să riscăm toată industria românească pentru anumite interese”, a mai spus el.

    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimenelor (ANSVSA) a făcut publice, joi, rezultatele anchetei pentru determinarea conţinutului de aflatoxină M1 din lapte şi a arătat că, din cele 1.335 de probe recoltate, 67, reprezentând 5 la sută, au fost pozitive. Din cele 67 de probe de lapte în care s-a găsit aflatoxină peste limita europeană admisă (0,05 la sută), 34 au provenit din ferme, cinci – de la centre de colectare, opt – de la automate de vânzare, iar 20 – din unităţi de procesare. În cadrul anchetei, au fost verificate 785 de ferme, probe pozitive fiind la 4,3 la sută dintre acestea, 177 de centre de colectare, 134 de automate pentru vânzare şi 239 de unităţi de procesare.

    Cu acelaşi prilej, 47 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud au fost închise temporar, echivalentul a 14 la sută din numărul total de automate din România, 193 de tone de lapte crud au fost oprite de la procesare/vânzare, ceea ce reprezintă 0,03 la sută din producţia lunară a României, iar 104 tone de produse lactate au fost reţinute în depozitele unităţilor de procesare şi distruse, respectiv 1,66 la sută din producţia lunară a României.

  • ANSVSA: Activitatea a 32 de automate de lapte alimentate de la ferme, suspendată

    Activitatea a 32 de automate pentru distribuirea laptelui care sunt alimentate din producţia unor ferme a fost suspendată în urma controalelor privind nivelul de aflatoxină, informează Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimenelor (ANSVSA). Precizarea ANSVSA vine după ce în presă au apărut informaţii privind suspendarea activităţii a 300 astfel de automate. „Numărul de 300 de automate cu activitate suspendată menţionat în mass-media, nu este real, având în vedere că numărul total al automatelor pentru distribuirea laptelui existente în România este de 335, iar rezultatele parţiale ale centralizării datelor arată că a fost suspendată activitatea unui număr de 32 de astfel de automate“, se arată într-un comunicat remis Mediafax de ANSVSA.

    Toate stirile sunt pe zf.ro