BusinessMagazin

Tag: Anina

  • Oferta specială de la CFR pentru turistii: călătorie pe cel mai frumos traseu de cale ferată din ţară

    Compania de cale ferata anunta ca pe perioada iernii va impune un tarif unic la clasa a doua, pentru cei care vor sa circule cu Semeringul Banatean. Fiecare turist isi poate cumpara un bilet cu 10 lei pentru a vedea din tren frumusetile Banatului .

    Trenul pleaca zilnic de la Oravita la ora 11:15, iar la Anina ajunge la 13:09. Pe ruta inversa, plecarea este programata la 13:30, si sosirea in statia Oravita la 15:25.

    Biletele pentru calatorie pot fi cumparate din statii, dar si de la personalul trenului.

    Pe această ruta se emit si legitimatii de calatorie prin care se acorda ofertele comerciale SNTFC CFR Calatori (Bilet dus-intors, Minigrup 2-5, Cartea VSD, Biletul de weekend, procurarea cu anticipatie a legitimatiilor de calatorie, etc), cat si facilitati la calatoria pe calea ferata in baza unor acte normative (elevi, studenti, pensionari, revolutionari, veterani de razboi, persoane persecutate din motive politice sau etnice, persoane cu handicap, etc.)

    Linia ferata Oravita-Anina a fost inaugurata la 15 noiembrie 1863, fiind prima cale ferata montana si a patra construita de pe teritoriul actual al Romaniei. Pe cei 34 de kilometri, traseul montan are in componenta 14 tunele si 10 viaducte, iar diferenta de altitudine intre cele doua orase este de 340 de metri. Tunelele au fost strapunse cu dalta si cu tarnacopul, intrucat la acea vreme inca nu se inventase dinamita, scrie opiniatimisoare.ro

     

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul pentru care un om de afaceri din România vindea un bloc cu patru etaje cu 13.000 de euro

    Piaţa imobiliară este una plină de surprize. Fluctuaţiile preţurilor nu sunt o noutate, dar în general, balanţa este una echilibrată între locuinţele de acelaşi tip. Dar ce ne facem atunci când vorbim de un bloc întreg? Şi mai ales de unul din Anina? Rămânem şocaţi!, scrie Express de Banat

    Cei care sunt în căutarea unei locuinţe şi pentru asta apelează şi la site-urile de profil, ar putea avea o surpriză de proporţii pe pagina OLX. Un cetăţean nu vinde o garsonieră, un apartament, o casă sau o vilă… Vinde un bloc întreg! Iar asta se întâmplă în Anina, Caraş-Severin! După primul şoc, urmează al doilea. Un bloc întreg de locuinţe, cu patru etaje, costă 13.000 de euro! L-am contactat şi noi pe cel care a postat anunţul, un om de afaceri din Caransebeş, însă acesta nu pare deloc încântat de investiţia pe care a făcut-o în urmă cu ceva ani.

    „Blocul este dezafectat. S-a locuit pe vremuri acolo. Geamurile termopan le-am montat eu, am vrut să îl refac, să îl recondiţionez, dar ţiganii şi hoţii l-au distrus complet. Preţul este mic, dar nici măcar la preţul ăsta nu se vinde, că văd că nimeni nu e interesat să investească în zona aia, că e dezafectată. Oricum, blocul a fost cumpărat, deci nu e o problemă. Nu m-am gândit să dezvolt eu o afacere acolo, pentru că am rămas fără bani şi nu mă interesează. Vreau doar să îl vând.

    Eu am fost afară, am lucrat mult afară din ţară, am lucrat în Spania şi între timp am reuşit să cumpăr blocul ăsta. Pe atunci voiam să îl fac, să îl amenajez, mă gândeam că se va dezvolta zona, dar din păcate zona e moartă acolo. Numai cineva care este în zonă şi îl interesează să investească. Am anunţat şi la Primărie, am anunţat peste tot. Pe nimeni nu interesează nimic. De asta e şi aşa scăzut preţul. Eu tot bloc de apartamente am vrut să fac acolo şi ori să închiriez, ori să vând. Nu este racordat la nimic, trec toate utilităţile prin faţa lui şi trebuie doar racordat. Blocul a fost racordat pe vremuri. După aia nu ştiu ce s-a întâmplat cu el, s-a dezafectat. Am încercat să îl refac, dar l-au distrus cei din zonă, au început să fure, e vai ş-amar”.


    Cititi mai multe pe www.expressdebanat.ro

  • Unde poţi cumpăra in România un bloc cu patru etaje cu 13.000 de euro

    Piaţa imobiliară este una plină de surprize. Fluctuaţiile preţurilor nu sunt o noutate, dar în general, balanţa este una echilibrată între locuinţele de acelaşi tip. Dar ce ne facem atunci când vorbim de un bloc întreg? Şi mai ales de unul din Anina? Rămânem şocaţi!, scrie Express de Banat

    Cei care sunt în căutarea unei locuinţe şi pentru asta apelează şi la site-urile de profil, ar putea avea o surpriză de proporţii pe pagina OLX. Un cetăţean nu vinde o garsonieră, un apartament, o casă sau o vilă… Vinde un bloc întreg! Iar asta se întâmplă în Anina, Caraş-Severin! După primul şoc, urmează al doilea. Un bloc întreg de locuinţe, cu patru etaje, costă 13.000 de euro! L-am contactat şi noi pe cel care a postat anunţul, un om de afaceri din Caransebeş, însă acesta nu pare deloc încântat de investiţia pe care a făcut-o în urmă cu ceva ani.

    „Blocul este dezafectat. S-a locuit pe vremuri acolo. Geamurile termopan le-am montat eu, am vrut să îl refac, să îl recondiţionez, dar ţiganii şi hoţii l-au distrus complet. Preţul este mic, dar nici măcar la preţul ăsta nu se vinde, că văd că nimeni nu e interesat să investească în zona aia, că e dezafectată. Oricum, blocul a fost cumpărat, deci nu e o problemă. Nu m-am gândit să dezvolt eu o afacere acolo, pentru că am rămas fără bani şi nu mă interesează. Vreau doar să îl vând.

    Eu am fost afară, am lucrat mult afară din ţară, am lucrat în Spania şi între timp am reuşit să cumpăr blocul ăsta. Pe atunci voiam să îl fac, să îl amenajez, mă gândeam că se va dezvolta zona, dar din păcate zona e moartă acolo. Numai cineva care este în zonă şi îl interesează să investească. Am anunţat şi la Primărie, am anunţat peste tot. Pe nimeni nu interesează nimic. De asta e şi aşa scăzut preţul. Eu tot bloc de apartamente am vrut să fac acolo şi ori să închiriez, ori să vând. Nu este racordat la nimic, trec toate utilităţile prin faţa lui şi trebuie doar racordat. Blocul a fost racordat pe vremuri. După aia nu ştiu ce s-a întâmplat cu el, s-a dezafectat. Am încercat să îl refac, dar l-au distrus cei din zonă, au început să fure, e vai ş-amar”.


    Cititi mai multe pe www.expressdebanat.ro

  • A cerşit în Franţa şi acum studiază la Sorbona. Povestea româncei de etnie romă ce vrea să devină magistrat

     Născută la periferia insalubră a Craiovei, tânăra speră că exemplul său va servi la schimbarea modului în care este privită populaţia romă. La vârsta de 22 de ani, ea urmează un master la prestigioasa universitate pariziană Sorbona şi vrea să devină magistrat, pentru “a le da peste nas celor care cred că romii nu sunt decât nişte hoţi de găini”, afirmă ea, relatează site-ul jactiv.ouest-france.fr.

    Anina recunoaşte că datorează mult familiei sale, care şi-a urmat dorinţa de a scăpa de tristul destin al romilor din est, “consideraţi ca sub-oameni”. Bunicul ei avea o băcănie, tatăl ei era contabil, iar mama sa era infirmieră într-un spital, locuri de muncă obţinute pentru că îşi ascunseseră originea şi pierdute în momentul în care au fost descoperiţi, afirmă site-ul. “Sunt romi care reuşesc acolo. Dar nu se ştie de ei pentru că s-au pierdut în marea masă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celui mai mare eşec al Epocii de Aur, o investiţie de un miliard de dolari cu zero rezultate

    Ciunteşti un munte şi escavezi 5 milioane de metri cubi de rocă. Trânteşti un colos industrial, şi angajezi mii de muncitori care să lucreze pentru el. Investiţie de un miliard de dolari şi…zero rezultate. Aşa se prezintă cel mai mare eşec al Epocii de Aur – Termocentrala Anina, locul unde soţii Ceauşescu visau să scoată curent din piatră seacă. După aproape două decenii de împotmoliri, urmările se traduc în drame sociale. Mii de oameni au fost aduşi aici din toată ţara în ceea ce avea să fie cel mai mare eşec comunist. Contruirea mastodontului a început în 1976. Contructori din toată ţara veneau aici să aducă un vibrant omagiu strălucitului arhitect al patriei, Nicolae Ceauşescu care anunţă construcţii epocale. La fel de epocal avea să fie acest eşec. În 1988 a fost închis, după 8400 de ore de funcţionare chinuită. Comuniştii şi-au dorit să ardă PIATRA şi să scoată energie electrică. Ideea li s-a părut atât de genială încat plănuiau să o exporte peste graniţă şi să facă bani. Au pornit la drum fără multe studii prealabile şi au aprobat investiţii uriaşe fără să işi pună prea multe întrebări despre reuşita proiectului care s-a dovedit în cele din urmă un eşec total.

    În 1973, inginerul Romeo Zbarcea lucra la Institutul de Proiectări Energetice Bucureşti şi a fost detaşat în Caraş, să contureze viitoarea ctitorie. Azi, la 86 de ani, işi aduce aminte bine cum a avut loc naşterea Termocentralei. “Ideea a venit de sus. S-a descoperit acest zăcământ de şist bituminos, şi din momentul acela au început cerinţele. S-a cerut de la început să se facă 3 grupuri, de 330 Megawaţi.

    Şi de aici au început şi pretenţiile.”

    Ministrul român al Energiei de la acea vreme, Nicolae Mănescu, susţine că Zona Caraşului nu a fost aleasă întâmplător. “Geologii ştiau că există aici nişte şisturi, aceste şisturi nu erau însă studiate din punct de vedere ale caracteristicilor de producere a energiei electrice.”

    Şisturile bituminoase sunt roci dure, prin care în urma cu sute de milioane de ani a trecut petrol. Teoretic, prin macinarea şi arderea lor în amestec cu cărbune, păcură ori gaz, poate fi obţinută energie electrică. Era o premieră pentru România şi o provocare.

    Întâiul arhitect ar ţării avea nevoie de o reconfirmare a valorii lui creatoare.

    Avea un zăcământ, ce era de făcut cu el? Şi ca niciodată până atunci, Comitetul Central era dispus să se avânte într-o risipă uriaşă de bani, pe un teren necunoscut. Dacă alţii puteau, de ce n-ar fi putut şi soţii Ceauşescu din a căror inspirată gândire, geografia României contemporane s-a înnobilat cu ample şi epocale construcţii, titra presa vremii care însă ne-au costat vreo 9 miliarde de lei la vremea aceea – aproape jumătate din investiţia făcută la Casa Poporului.

    În 1971 soţii Ceauşescu ajung în Statele Unite. Au văzut acolo un proiect similar. Serviciile secrete, oamenii lui Pacepa, ar fi venit cu informaţii extrem de preţioase, dar nu complete. La un an după vizita în America, soţii Ceauşescu ajung şi în China. Au aflat ca poporul chinez deţine zăcăminte uriaşe de şisturi bituminoase pe o insulă, dar nu aveau tehnologia cu care să le valorifice. Au americanii şi vor chinezii, deci suntem interesaţi, işi spuneau cei din fruntea ţării. Elena Ceauşescu, în calitate de sefş a Institutului de Cercetare, îşi dorea ca România să vânda în Orient metoda de producere de energie din şisturi.

    Citiţi reportajul integral despre eşecul de la Anina în secţiunea Ziarul de Duminică.