Tag: animatie

  • Povestea omului care a schimbat pentru totdeauna industria divertismentului. A clădit o companie de 60 de miliarde cu 500 de dolari primiţi de la bunicul lui

    Cu 500 de dolari primiţi de la unchiul lor, a plecat din Kansas City împreună cu fratele lui spre Hollywood, unde şi-au deschis un mic studio. Cei doi s-au angajat apoi la Universal Studios Inc. care a cumpărat personajul „Oswald, iepurele norocos„. Studioul Walt Disney a fost alimentat de imaginaţia lui Disney, fan al lui Mark Twain şi al castelelor franţuzeşti pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, când a lucrat ca şofer de ambulanţă pentru Crucea Roşie.

    După o serie de contracte pentru folosirea personajelor Disney în scop comercial, ei au modificat pentru totdeauna industria divertismentului cu pariul pe Disneyland, un parc de distracţii construit pe un teren de circa 75 de hectare din Anheim, California. A fost nevoie de o investiţie de 17 mil. dolari, pentru care Disney a vândut o participaţie de 34,5% televiziunii ABC TV.

    Fondatorul lui Disney a murit în 1966, la 64 de ani, dar va rămâne pentru totdeauna cunoscut drept creatorul unuia dintre cele mai iconice personaje de desene animate, precum Mickey Mouse. În plus, el deţine recordul pentru cele mai multe premii Oscar –  22 de titluri. După moartea sa, expansiunea Disney a continuat. Peste 10.000 de hectare de teren au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari pentru construirea primului parc tematic Disney World Magic Kingdom, deschis în Florida în 1971. Anul trecut, compania a înregistrat venituri de aproape 60 de miliarde de dolari.

    Pe lângă pasiunea pentru animaţii, puţini ştiu că Walt Disney a fost fascinat de trenuri. Îi plăceau atât de mult, încât şi-a pus câte unul în birou şi în curte. Obişnuia chiar să se îmbrace ca un conductor de tren pentru a oferi vizitatorilor ocazia de a face o scurtă plimbare la bordul machetei sale de tren, pe şinele montate la proprietatea sa din California.

    Legenda urbană despre faptul că Disney ar fi cerut să fie criogenat pentru a putea fi readus la viaţă cândva în viitor este o altă poveste care a născut multe reacţii sceptice la adresa sa.

  • Cronică de film: Întoarcere în lumea copilăriei

    Lansat în 1992, Aladdin s-a bucurat de un mare succes la public, câştigând două premii Oscar, pentru cea mai bună coloană sonoră originală, precum şi pentru cel mai bun cântec original.

    În regia lui Guy Ritchie, versiunea din 2019, care este un live-action remake, îi are în rolul principal pe Mena Massoud (Aladdin), alături de Naomi Scott (Jasmine) şi Will Smith (Genie), dar şi pe Billy Magnussen, Nasim Pedrad şi Marwan Kenzari în rolul răufăcătorului Jafar.

    Problema cu Aladdin este că seamănă prea mult cu originalul, iar elementele de grafică generate pe calculator nu aduc elementul de prospeţime pe care alte remake-uri l-au avut.

    Mare parte din filmări au avut loc, din august 2017 în ianuarie 2018, la studiourile Longcross şi Arborfield din Marea Britanie, dar şi pe teren, în Iordania. Acţiunea filmului are loc în Arabia, în oraşul imaginar Agrabah, un port comercial pe Drumul Mătăsii. Ca şi originalul lansat de Disney, noul film  se inspiră din Aladdin şi lampa fermecată”, o poveste din „O mie şi una de nopţi”.

    Designerul de costume Michael Wilkinson a petrecut foarte mult timp documentând autenticitatea costumelor pe care urma să le îmbrace personajele, tocmai pentru că a vrut ca hainele să spună o poveste în egală măsură universală şi geografică. Wilkinson a mers inclusiv în Africa, Turcia şi Pakistan pentru a studia diferitele tipuri de materiale cu care putea lucra.

    Despre actori, numai de bine, dar ei sunt „încuiaţi“ – cu excepţia câtorva scene – în scenariul filmului din 1992. Will Smith e potrivit în rol, dar cred că regizorul ar fi putut să-i ofere ceva mai multă libertate de mişcare. Marwan Kenzari nu reuşeşte să fie fie antipatic, iar „chimia“ dintre Massoud şi Scott e aproape inexistentă.

    Personal mi se pare trist că cei de la Disney (şi nu numai) preferă să reia poveştile deja prezentate decât să caute unele noi. E evident că cele vechi, deja confirmate de public, vor avea din nou succes şi vor aduce bani, dar poate că respectul faţă de spectatori ar trebui să impună şi aducerea unor lucruri noi pe marele ecran.

    Nu înţeleg nici de ce Guy Ritchie, unul dintre cei mai talentaţi regizori ai generaţiei sale, a acceptat să regizeze filmul. Ritchie are în CV filme excelente (Lock, Stock & Two Smoking Barrels, Sherlock Holmes) şi cred că ar putea găsi proiecte mult mai potrivite pentru talentele sale. Sigur, cecul semnat de Disney a contat probabil destul de mult.

    În concluzie, Aladdin e un film decent, dar care nu surprinde în niciun fel. Ar fi putut fi o producţie mult mai bună dacă ar fi existat interes în acest sens.


    Nota: 6,5/10

    Aladdin
    Regia: Guy Ritchie
    Distribuţie: Will Smith, Mena Massoud, Naomi Scott
    Buget: 183 milioane dolari
    Durată: 2 ore 8 minute
    Data lansării: 24 mai

  • La pas prin tărâmul fermecat

    Unii însă, cum ar fi membri ai grupului suedez de artişti Anonymouse MMX, hotărăsc să se întoarcă într-un loc care le-a plăcut şi să lase în urmă ceva legat de specificul acestuia. În cazul acestora, sunt căsuţe de zâne şi mici castele amplasate din loc în loc pe Insula Man, din Marea Irlandei, în folclorul căreia zânele ocupă un loc important, scrie CNN.

    Pentru confecţionarea căsuţelor şi castelelor, artiştii s-au inspirat din cărţile pentru copii ale unor scriitoare ca Astrid Lindgren sau Beatrix Potter, precum şi din filmele de animaţie Disney. Până în prezent, publicul a descoperit doar câteva din creaţiile magice amplasate de Anonymouse MMX pe Insula Man, după cum au anunţat artiştii, care nu au dezvăluit unde anume se află restul.

  • Cum a reuşit un film de animaţie să ducă la dispariţia unei specii de peşti

    Peştele-clovn a devenit faimos în 2003, atunci când filmul de animaţie “Finding Nemo” a ajuns pe marile ecrane. Filmul spunea povestea unui peşte care îşi caută fiul după ce acesta fusese capturat de către pescari. Succesul uriaş la box office a avut însă şi o serie de consecinţe neaşteptate.

    Mai exact, peştii-clovn au devenit atât de populari încât toată lumea a vrut să cumpere unul.

    “Filmul exprimă o idee simplă, şi anume că e greşit să iei peştii din mediul lor natural”, a declarat celor de la CNN Karen Burke da Silva, biolog marin la Universitatea Flinders din Australia. “Oamenii au făcut exact opusul: au început să ia peştii din locurile cele mai ferite, iar asta aduce în discuţie chiar dispariţia lor din anumite zone.”

    Da Silva este cofondator al unei organizaţii numite “Saving Nemo”: el a semnat parteneriate cu mai multe şcoli pentru a promova conservarea peştilor-clovn şi pentru a educa studenţii cu privire la habitatul marin.

    Într-un alt oraş din Australia, Townsville, mai mulţi studenţi s-au înscris într-un program prin care ajută la creşterea peştilor-clovn într-un mediu sigur. “Facem asta pentru ca cei care vor să aibă un astfel de peşte să nu mai cumpere de la braconieri”, le-a povestit celor de la CNN Imogen Everson, un elev de 11 ani. “Încercăm astfel să ne asigurăm că peştii nu mai dispar din habitatul lor natural.”

  • Cum au reuşit doi români să câştige 500.000 de euro din YouTube în 2016. Anul acesta vor să ajungă la 1 mil. euro

    Cântecul de două minute de care vorbeam are peste 8 milioane de vizualizări până acum. Totuşi, vedetele sunt ”Oac, oac, diri-diri-dam“ şi ”Răţuştele mele pe apă s-au dus“; împreună, acestea au adus canalului TraLaLa peste 100 de milioane de vizualizări. Responsabili sunt Alexandru şi Cristina Badan, care împreună au fondat afacerea, ajunsă acum cel mai popular canal de cântece pentru copii din România. Cei doi soţi din Iaşi au pornit proiectul în 2012, din nevoia de a-i distra şi linişti pe cei mici cu muzică şi desene animate. Au căutat pe internet astfel de cântecele pentru copiii lor, dar nu au avut noroc. Aşa că au decis să-şi facă singuri astfel de clipuri. Nu au realizat ei animaţia şi nici cântecele, însă au apelat la persoanele potrivite pentru a face asta.

    În prezent, TraLaLa este cel mai urmărit canal de YouTube din România pentru copii şi are o audienţă de 5 milioane de utilizatori şi 1,5 miliarde de vizualizări. Firma celor doi, Mora TV, administrează canalele de YouTube TraLaLa, Boon Boon şi LooLoo Kids, care împreună acumulează peste 20 de milioane de minute vizionate în fiecare zi, potrivit creatorilor. În mai 2017, Loo Loo Kids a depăşit milionul de abonaţi, iar numărul vizualizărilor pe canal era de peste 70 de milioane pe lună.

    Ideea pentru TraLaLa a apărut în momentul în care cei doi locuiau în Bucureşti, aveau doi copii, unul de doi ani şi altul de patru ani, şi erau pe cale să devină părinţi pentru a treia oară. ”Voiam să le dăm să asculte melodii de leagăn şi nu găseam. Am început fără intenţia de a face afaceri din asta“, spun soţii Badan, care menţionează că nici nu existau metode de monetizare pe YouTube la momentul respectiv; ”am vrut să ajutăm şi alţi părinţi să rezolve această problemă“.

    Despre dezvoltarea canalului, antreprenorul spune că o decizie bună a fost să creeze conţinut original, fără a pirata conţinut sau alte cântece. Nu a fost uşor. A fost nevoie să caute colaboratori potriviţi, animatori, sunetişti şi artişti care să înregistreze conţinutul; niciunul din cei doi soţi nu e nici animator, nici compozitor. El este de formaţie inginer mecanic, ”fără nicio tangenţă cu muzica, dar nici inginer nu pot spune că sunt. Am lucrat în marketing, vânzări, orice altceva în afară de muzică“. Cristina Badan este tehnician dentar cu o pasiune pentru fashion, pe care a transformat-o într-o afacere de vânzare de haine.

    Cu toate acestea, au participat la crearea conţinutului. ”Mergeam la bibliotecă să căutam cărţi, manuale vechi cu muzică. Făceam poze la portativ şi le trimiteam profesoarei de muzică, apoi ea ne cânta melodia la telefon. Şi dacă ne plăcea cum sună, atunci o foloseam“, spune antreprenorul. La vremea aceea se ocupa de canal doar part time, în timpul liber, şi recunoşte că a pierdut multe nopţi ”în care am învăţat ceea ce înseamnă YouTube“.

    Primele clipuri înărcate pe YouTube au fost patru cântece de Crăciun, la finalul anului 2012. Timp de doi ani au publicat conţinut la intervale iregulate, apoi din 2014, momentul în care traficul canalului a explodat, au început să publice conţinut lunar. ”Am scos chiar şi 15 cântece într-o lună“, recunoaşte el; precizează că începutul a fost dificil din cauza faptului că nu dispuneau de un buget mare pentru realizarea clipurilor.

    Animaţia nu este o treabă pentru cei cu buzunarul gol, deoarece un minut şi 30 de secunde de clip animat 3D costă în jur de 10.000 de euro, dacă este realizat intern, iar dacă este externalizat acest proces, atunci costul creşte până la 30.000 de euro, potrivit lui Badan. Clipurile companiei au o durată de unu-două minute, în medie, şi sunt realizate de animatori din România şi Republica Moldova. ”A fost foarte greu să găsim colaboratori foarte buni pentru că nu dispuneam de un buget de investiţii foarte mare. Marea majoritate a colaboratorilor de acum sunt cei pe care i-am descoperit încă de atunci. Probabil că la început eram singurii care credeam în acest proiect“, spune Badan.

    Pe lângă faptul că este destul de costisitor, acest proces durează destul de mult, în lipsa unor resurse hardware competente. Înainte de a încărca un clip pe YouTube, acesta trebuie randat; concret, în această fază finală, de randare, toate bucăţile video, foto, grafice, audio sunt lipite şi transformate într-un film, aşa cum îl ştim. Pentru a face acest lucru, este nevoie de o putere de procesare mare. Firma foloseşte 20 de computere ”cu cele mai noi procesoare“ pentru a randa un clip TraLaLa. În momentul de faţă, realizarea unui clip 2D durează între două şi trei săptămâni, în condiţiile în care pentru acest lucru lucrează câteva persoane; un clip 3D este finalizat în trei săptămâni şi la el lucrează în jur de 15 persoane, potrivit lui Alexandru Badan.

    ”Acum, dacă vrem să facem modificări pe animaţie trebuie să mai aşteptăm încă două săptămâni“, explică el. ”Dacă am avea propria staţie de randare, lucrurile acestea ar fi mai eficiente.“ În acest sens, au depus dosarul pentru a obţine finanţare din fonduri europene şi vor să investească 220.000 de euro pentru a-şi realiza propria ”fermă de randare“.

    Cum se realizează un clip? Totul porneşte de la o listă de melodii, apoi inginerul de sunet realizează negativul, după care vocile sunt înregistrate de corul de copii Elena Nicolai din Iaşi. La final, inginerul de sunet pune totul la punct şi partea audio este gata. Urmează partea de animaţie, care începe cu un scenariu (storyboard) prin intermediul căruia animatorii primesc indicaţii despre cum ar trebui să arate desenul. După ce povestea este animată, se mai adaugă ultimele detalii şi efecte audio-video, apoi clipul este încărcat pe internet.

    Creatorii canalului de YouTube recunosc că până anul trecut câştigau bani doar din reclamele de pe platformă, dar din 2016 au început să apară parteneriate cu companii, plasare de produse etc. Proiecte ce pot fi bănoase, dar venitul constant este asigurat în continuare de reclama online. Cifra de afaceri a companiei este situată în jurul a 500.000 de euro în 2016, iar anul 2017 se anunţă unul foarte bun pentru TraLaLa, Alexandru Badan aşteptându-se la dublarea încasărilor. În momentul de faţă, majoritatea veniturilor vin din reclama online.

    Sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut, sistem numit «revenue share». Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general, sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde. Lui Google îi revin 45% din venituri, iar restul de 55% ajung la creator. YouTube a anunţat că 1,5 miliarde de oameni intră zilnic pe platforma lor. Adică am putea spune că 1 din 5 oameni de pe glob se uită la clipuri cu pisici pe YouTube.

  • 8 filme care o să te facă mai deştept. Numărul 5 o să-ţi arate cât de inteligent eşti

    Desigur, trebuie să fii destul de selectiv cu privire la programele pe care să le urmăreşti; documentarele sau programele educaţionale pot îmbunătăţi cunoştinţele generale sau abilităţile conversaţionale.

    Sunt însă şi destule filme potrivite pentru acest scop, iar cei de la entrepreneur.com au alcătuit o listă cu 8 astfel de pelicule.

    8. Inside Out

    Sigur, e vorba despre un film de animaţie; dar este vorba şi de o metaforă pentru lucrurile care se întâmplă atunci când te maturizezi.

    7. Limitless

    Filmul urmăreşte povestea unui scriitor aflat în pană de idei, care acceptă să intre într-un program farmaceutic. El ajunge să consume astfel o pastilă numită NZT-48, care îl ajută să folosească în proporţie de 100% potenţialul creierului uman.

    6. The Imitation Game

    Este povestea lui Alan Turing, celebrul matematician care a reuşit să descifreze Enigma, maşina cu care naziştii trimiteau mesaje codate.

    5. Memento

    Filmul lui Christopher Nolan urmăreşte povestea lui Leonard, un om ce suferă de pierderea memoriei pe termen scurt şi care trebuie să afle cât mai multe despre identitatea lui.

    4. Good Will Hunting

    Acest film, premiat cu Oscar, relatează întâmplări din viaţa unui om de serviciu de la MIT, dotat cu o inteligenţă ieşită din comun.

    3. Primer

    Primer este un film science-fiction despre doi ingineri care descoperă, întâmplător, cheia călătoriei în timp.

    2. A beautiful mind

    Inspirat de biografia lui John Forbes Nash Jr., economist ce a câştigat premiul Nobel, filmul explică descoperirea teoriei numite “echilibrul lui Nash”.

    1. Pi

    Scris şi regizat de Darron Aronofsky, filmul acoperă numeroase teme precum religie, misticism şi relaţia universului cu matematica.

  • Un bărbat a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru a pretins că a creat “Kung Fu Panda”. Cum a fost descoperit

     El cerea 12 milioane de dolari despăgubire deoarece pretindea că producătorii au creat personajul animat Kung Fu Panda, inspirându-se din anumite schiţe create de el în urmă cu nouă ani.

    În 2008 a văzut clipul de promovare al Kung Fu Panda ce i-a adus aminte de câteva desene şi caricaturi pe care le făcuse el înainte. Povestea creată de el se numea Panda Power şi avea anumite elemente comune cu Kung Fu Panda, dar el a revizuit povestea şi desenele şi a redenumit opera Kung Fu Panda Power.

    În 2011 a dat în judecată compania DreamWorks, cerând într-un final 12 milioane de dolari pentru a rezolva cazul. Compania a refuzat şi cazul a mai continuat timp de doi ani.

    Gordon a şters toate urmele din calculator, dar a fost descoperit când DreamWorks a observat că anumite desene cu urşii panda au fost copiate direct din cartea de colorat Lion King.

    Până în prezent, compania DreamWorks a cheltuit 3 milioane de dolari pentru a se apăra în instanţă. Un tribunal federal l-a găsit vinovat pe Gordon de patru capete de acuzare şi trei de sperjur, decizând că, deşi există similitudini superficiale, personajele sale şi povestea Panda Power au foarte puţine lucruri în comun cu personajul Kung Fu panda.

  • CONTROVERSELE, reţeta succesului. Cum a ajuns filmul „Frumoasa şi Bestia” la încasări RECORD, depăşind animaţia din anii ‘90

     Se pare că momentul gay exclusiv din filmul „Frumoasa şi Bestia”, regizat de Bill Condon, care a stârnit controverse internaţionale, o serie de ţări solicitând interzicerea lungmetrajului, ar fi contribuit la încasările record în doar o săptămână de la lansarea peliculei.

    Detalii suplimentare, în articol.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX

  • 8 filme care o să te facă mai deştept. Numărul 5 o să-ţi arate cât de inteligent eşti

    Desigur, trebuie să fii destul de selectiv cu privire la programele pe care să le urmăreşti; documentarele sau programele educaţionale pot îmbunătăţi cunoştinţele generale sau abilităţile conversaţionale.

    Sunt însă şi destule filme potrivite pentru acest scop, iar cei de la entrepreneur.com au alcătuit o listă cu 8 astfel de pelicule.

    8. Inside Out

    Sigur, e vorba despre un film de animaţie; dar este vorba şi de o metaforă pentru lucrurile care se întâmplă atunci când te maturizezi.

    7. Limitless

    Filmul urmăreşte povestea unui scriitor aflat în pană de idei, care acceptă să intre într-un program farmaceutic. El ajunge să consume astfel o pastilă numită NZT-48, care îl ajută să folosească în proporţie de 100% potenţialul creierului uman.

    6. The Imitation Game

    Este povestea lui Alan Turing, celebrul matematician care a reuşit să descifreze Enigma, maşina cu care naziştii trimiteau mesaje codate.

    5. Memento

    Filmul lui Christopher Nolan urmăreşte povestea lui Leonard, un om ce suferă de pierderea memoriei pe termen scurt şi care trebuie să afle cât mai multe despre identitatea lui.

    4. Good Will Hunting

    Acest film, premiat cu Oscar, relatează întâmplări din viaţa unui om de serviciu de la MIT, dotat cu o inteligenţă ieşită din comun.

    3. Primer

    Primer este un film science-fiction despre doi ingineri care descoperă, întâmplător, cheia călătoriei în timp.

    2. A beautiful mind

    Inspirat de biografia lui John Forbes Nash Jr., economist ce a câştigat premiul Nobel, filmul explică descoperirea teoriei numite “echilibrul lui Nash”.

    1. Pi

    Scris şi regizat de Darron Aronofsky, filmul acoperă numeroase teme precum religie, misticism şi relaţia universului cu matematica.

  • De ce acest număr apare în multe filme de la Hollywood. Explicaţia este cât se poate de simplă

    A113 este un număr al unei clase unde foarte mulţi oameni de la Hollywood au învăţat animaţie. Mai exact, A113 este numărul clasei de la şcoala California Institute of Arts. Aici studenţii au învăţat design grafic şi animarea personajelor şi locul unde foarte mulţi oameni de la Pixar şi Disney au învăţat meserie. Ilustrând acest număr în diferite situaţii oamenii aduc un omagiu profesorilor care i-au învăţat meserie. 

    Vedeţi mai multe exemple în galeria foto