BusinessMagazin

Tag: angajatii

  • Anomaliile din sănătate. Lunar, angajaţii plătesc contribuţii la sănătate de sute de lei, dar nu primesc servicii medicale mai bune

    Un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare, aceasta fiind de 10% din salariul brut în fiecare lună.

    Totuşi, atunci când vrea să beneficieze de servicii decontate în baza contribuţiilor plătite, accesul este dificil, listele de aşteptare pentru investigaţii pe bilet de trimitere se întind pe câteva luni, iar ambulatoriile spitalelor de stat, acolo unde există, lucrează cu o capacitate redusă de personal.

    În programul pentru anul 2023, CNAS a bugetat că va avea venituri din contribuţiile asiguraţilor de 43 mi­liarde de lei, cu 5 miliarde de lei mai mult faţă de 2022.

    Iar într-un buget de 100 de lei pe lună la o primă minimă la un asigurător privat, un pacient ar primi un pachet de ambulatoriu cu şase consultaţii pe an, spitalizare şi intervenţii chirurgicale de 10.000 de lei pe an.

  • Angajaţii trebuie să ajungă ca nişte piese de schimb, să nu mai conteze problemele lor personale

    Covid-ul a adus o deteriorare vizibilă şi invizibilă a relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori/companii, iar această situaţie va continua, mai ales că lumea a intrat într-o nouă criză, deloc aşteptată, respectiv războiul din Ucraina, care începe să aibă consecinţe din ce în ce mai periculoase – preţuri mari la energie şi la alimente, inflaţie, scăderea puterii de cumpărare, tensiuni sociale şi viitoare proteste.

    Pe lângă faptul că firmele se confruntă peste tot cu lipsa de angajaţi  (nu mai stau câte zece la uşă care să ocupe un post disponibil) şi presiunea pe creşterea salariilor, trebuie să facă faţă relaţiei din ce în ce mai tensionate dintre angajaţi şi manageri, dintre angajaţi şi angajaţi şi în final dintre angajaţi şi companie. Plus că angajaţii dau vina pe companii, pe societate, pe sistemul actual pentru problemele lor personale, pentru relaţiile din ce în ce mai proaste din cadrul familiilor. Foarte mulţi au descoperit că, lucrând de acasă, unde nu există o departajare între slujbă şi viaţa personală, nu se mai înţeleg, nu se mai suportă etc.

    Este de-abia începutul, situaţia actuală va merge din ce în ce mai rău, a spus George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head hunteri de pe piaţă, la ZF Live.

    Managerii, şefii, gestionează din ce în ce mai greu relaţia cu cei din subordine, asta pe lângă presiunea rezultatelor şi criza în care am intrat.

    Nimeni nu a fost pregătit pentru situaţia actuală, iar angajarea de psihologi nu rezolvă problemele.

    Multe companii au crezut că revenirea la birou, fie şi într-un format hibrid, ar mai scădea tensiunea, dar nu este aşa.

    Declarativ, angajaţii spuneau că vor să revină la birou, dar când au fost puşi în faţa faptului împlinit au început să protesteze (vezi cazul Apple). Toată lumea vrea muncă remote, adică să vină la muncă când vor ei şi cum vor ei, dar acest lucru începe să creeze mari probleme companiilor.

    În acest context tensionat, unii decid să demisioneze (marea demisie în masă) şi să încerce să facă altceva pe cont propriu, dar cel puţin în România rezultatele nu sunt aşa cum se văd în filme sau se citesc în cărţi, reviste, ziare, site-uri, ci dimpotrivă. Câştigurile de milioane nu există, banii puşi la bătaie pentru un business se ard peste noapte, iar de profituri nu prea se pune problema. În cel mai bun caz, mulţi ajung să câştige într-o lună mai puţin decât era salariul înainte să demisioneze. Plus că salariul venea la timp, iar profitul dintr-o firmă se încasează mult mai greu.

    Alţi angajaţi aleg o altă variantă, nu demisionează, dar încep să nu se mai implice în firmă, fac totul la minima rezistenţă, creează o tensiune internă, ceea ce în final se traduce într-o deteriorare vizibilă a relaţiilor la locul de muncă. Este ceea ce se cheamă în limba engleză „quiet quitting”, care este subiectul principal din acest număr de Business Magazin.

    Acest fenomen va creşte în amploare, iar firmele nu prea au cum să se lupte. Nu pot să-i dea afară pe angajaţi pentru că nu au alţii, iar dacă i-ar da afară ar trimite un mesaj prost în firmă şi în piaţă şi le-ar fi greu să mai atragă atenţia altora către firma respectivă.

    În aceste condiţii, ce este de făcut pentru ca businessul să meargă înainte?

    George Butunoiu spune că singura soluţie pe care o au firmele este să automatizeze şi să procedurizeze tot mai mult, să introducă aplicaţii şi să digitalizeze procesele de muncă.

    Angajaţii trebuie să devină ca nişte piese de schimb, astfel încât să nu mai conteze problemele lor personale, menţionează Butunoiu.

    Va fi mult mai avantajos pentru companii pentru că va creşte productivitatea muncii – aplicaţiile, roboţii, automatizarea nu cer majorări de salarii, nu pleacă în concediu şi nu ameninţă cu demisia, plus că nu se revoltă la locul de muncă. 

    Inevitabil se va ajunge acolo.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • S-a terminat cu mersul la birou. Specialiştii în HR deja anunţă: Programul de lucru la birou de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână este istorie, chiar şi după ce se termină criza

    ♦ Andreea Baciu, vicepresident of Global Talent Development UiPath: Munca de acasă cred că va deveni o normă ♦ Florin Godean, country manager Adecco România şi Ungaria: După această criză cred se va munci de acasă, se va îmbrăţişa cultura digitalizării ♦ Aurelian Chitez, sales manager Romanian Software: Cred că businessurile se vor reinventa după această criză ♦ Carmen Dumitrache, director executiv de resurse umane în cadrul Telekom România: Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţii noştri, la peste 60% cu un efort foarte mare.

    Criza generată de noul coronavirus a avut ca prim impact relocarea“unor angajaţi de la birou la propria locuinţă.

    Dacă până la această criză mun­ca de acasă era văzută ca un bene­ficiu acor­dat anumitor angajaţi care îşi pot des­făşura activitatea şi în alte spa­ţii, spre exemplu, acasă, „work from home“ va de­veni un obicei în rândul salariaţilor când pandemia datorată corona­virusului va lua sfâr­şit, au spus an­tre­prenorii şi oamenii de resurse uma­ne prezenţi în cadrul video­con­fe­rinţei ZF HR Trends, organi­zată de Ziarul Financiar în parte­ne­riat cu Telekom România, Totalsoft, Roma­nian Soft­ware, Creasoft şi Active Power Solutions (APS).

    „Acest work from home cred că va deveni o normă după ce se va în­cheia această perioadă. Ceea ce gân­deam a fi imposibil înainte de această criză, devine foarte posibil. Trebuie să gândim soluţii sustenabile în această perioadă“, a spus Andreea Baciu, vice­president of Global Talent De­velop­ment în cadrul UiPath.

    Florin Godean, country manager în cadrul furnizorului de servicii de re­sur­se umane Adecco România şi Ungaria, consideră că în urma crizei ge­ne­rate de pandemie, com­paniile, chiar şi cele mai reticente când este vor­ba de digitalizare, vor îm­brăţişa mai mult noile tehnologii, care vor oferi atât uşurarea muncii sala­riaţilor, cât şi posibilitatea de a munci de acasă.

    „Înainte de această criză munca de acasă era considerată un beneficiu, acum este o obligaţie. După această cri­ză cred că lucrurile vor continua în acest fel, se va munci de acasă, se va îmbră­ţişa cultura digitalizării. Dacă unele companii nu voiau să imple­men­teze noi tehnologii pentru că nu înţelegeau cu ce îi ajută sau cum func­ţio­nează, cred că după această criză nu vor mai avea aceste probleme şi vor îm­brăţişa cultura digitalizării“, a spus Florin Godean.

    De asemenea, Carmen Dumi­tra­che, director executiv de resurse umane în cadrul Telekom România, spune că pentru ca angajaţii unei companii să poată lucra de acasă, organizaţia trebuie să investească în mijloace de lucru de la distanţă, ceea ce presupune un efort financiar „mare“.

    „Efortul pe care organizaţia tre­buie să îl facă pentru o astfel de im­plementare este mare, pentru că trebuie să ofere mijloace de lucru precum laptop, VPN sau elementele de securitate, ceea ce înseamnă un buget fantastic şi un efort extraor­dinar de mare. Ne adaptăm la o rea­litate pe care nu o cunoaştem, nu am mai experimentat-o. Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţii noştri, la peste 60% cu un efort foarte mare“, a spus Carmen Dumitrache.

    Ea consideră că angajaţii care muncesc de acasă pot fi mai productivi în primele zile de activitate, însă atrage atenţia că pe termen lung, această solicitare poate duce la epuizare.

    „Tentaţia pe care oamenii o au de a petrece şi mai mult timp la muncă atunci când lucrează de acasă poate să ducă la o creştere de eficienţă pe termen scurt, dar există o îngrijorare pe termen lung pentru că poate să ducă la epuizare.“

    Totuşi, la polul opus se află angajaţii care în primele zile de activitate desfăşurată acasă nu sunt productivi, însă, Mihai Găvan, HCM Global Sales Director în cadrul TotalSoft, afirmă că organizaţiile nu trebuie să se teamă de acest lucru, pentru că sunt persoane care se adaptează mai greu la anumite situaţii.

    „Nu trebuie să ne speriem de munca de acasă, productivitatea angajaţilor scade în primele zile pentru că oamenii nu sunt obişnuiţi să lucreze astfel, însă încep să se adapteze la noile condiţii. Productivitatea creşte şi este mai bună decât în lucrul de la birou. Acest lucru se întâmplă în toate companiile cu care discut“, a spus Mihai Găvan.

    El a menţionat că departamentul de resurse umane al companiilor trebuie să fie încurajate să utilizeze procesele electronice pentru a pune la dispoziţia angajaţilor documentele de care au nevoie în această perioadă.

    Carmen Dumitrache, director executiv de resurse umane Telekom România: Ne adaptăm la o realitate pe care nu o cunoaştem, nu am mai experimentat-o. Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţi, la peste 60% cu un efort foarte mare. Performanţa este direct legată de obiective.

    Adrian Dinu, fondator Creasoft: Am făcut un mix între două soluţii care există deja pe piaţă şi am dezvoltat o soluţie de pontaj şi o aplicaţie care centralizează munca pe care o face un angajat de acasă. Aplicatia pentru pontaj poate fi instalată de la distanţă pe orice dispozitiv necesar monitorizării activităţii, laptop, desktop, telefon.

    Aurelian Chitez, sales manager Romanian Software: Cred că businessurile se vor reinventa şi o văd ca pe o provocare. Tehnologia a adus lucruri bune şi o va face în continuare. Businessurile se fac între oameni, iar în această perioadă trebuie să fim uniţi. HR-ul va fi mai digitalizat după această perioadă, dar o să fim mult mai umani.

    Cristina Anculescu, HR Director UNIQA Asigurări: Cu siguranţă, nu vom mai arăta la fel după această criză. Munca de acasă va deveni un obicei bun, însă trebuie să interacţionăm. Eu văd o schimbare în rolurile din organizaţie, chiar în spaţiul fizic, modul în care instruim oamenii, cum interacţionăm cu clienţii.

    Ştefan Vâju, business transformation manager APS: Pontajul nu trebuie văzut ca o obligaţie, este o soluţie uşor de folosit şi nu e vorba despre spionaj, ci despre o aplicaţie mobilă care ajută colegii să îşi disciplineze munca, pentru că raportul emis ulterior te ajută să îţi analizezi ziua de muncă. Este un instrument de eficientizare.

    Andreea Baciu, vicepresident of Global Talent Development UiPath: Ne-am gândit ca procesele de automatizare din departamentul de resurse umane să le ofere oamenilor timpul necesar să facă lucrurile importante. Vom începe să gândim nu doar în resurse umane, ci şi în roboţi. Oamenii vor gândi ce activităţi vor putea face aceşti roboţi.

  • Ţara în care angajaţii primesc salarii mari deşi lucrează doar trei ore pe zi

    Taylor a publicat miercuri o scrisoare deschisă în cotidianul financiar francez Les Echos, adresată ministrului responsabil de industrie, Arnaud Montebourg. Atacul şefului Titan International la productivitatea scăzută a angajaţilor francezi ar putea relansa în Franţa dezbaterea privind declinul competitivităţii ţării, scrie Financial Times.

    “Angajaţii francezi primesc salarii mari, dar lucrează numai trei ore. Primesc o oră pentru pauze şi pentru prânz, vorbesc trei ore şi lucrează trei. Le-am spus asta în faţă angajaţilor membri de sindicat. Mi-au răspuns că ăsta este stilul francez!”, a afirmat Taylor, preşedinte şi director general la Titan International.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii români nu vor să fie prieteni pe Facebook cu şefii lor

    Motivul principal invocat de angajaţi este că vor să îşi separe complet viaţa personală de locul de muncă, iar aproximativ 9% dintre participanţii la sondaj spun că nu au nici măcar colegii de serviciu în lista de prieteni.

    La polul opus se află 11% dintre români care au declarat că au o relaţie de amiciţie cu şeful chiar şi în viaţa reală, aşa că adăugarea acestuia pe Facebook nu li se pare un lucru ieşit din comun. Alţi 19% dintre români nu au nicio problemă cu adăugarea şefului pe reţeaua de socializare, chiar dacă nu sunt amici în viaţa reală, în timp ce 5% dintre participanţii la sondaj mărturisesc ca şi-au adăugat şeful, însă limitează postările astfel încat acesta să nu le vada activitatea.

    În ceea ce îi priveşte pe angajatori, aceştia au mărturisit în proporţie de 38%, în cadrul altui studiu recent, că înaintea unui interviu îi caută pe candidaţi pe site-urile de socializare, în timp ce 16% vor să adopte această tactica de acum înainte.

    Potrivit ultimelor date prezentate de reţeaua de socializare, la nivel global numărul utilizatorilor Facebook se apropie de 981 de milioane, în timp ce numărul utilizatorilor români a depăşit recent 5 milioane, aducând rata de penetrare a reţelei în România la 25%.

    Sondajul BestJobs.ro a fost derulat în perioada 25 ianuarie – 5 februarie pe un eşantion de aproape 3.500 de respondenţi.

  • Angajaţii Complexului Energetic Oltenia primesc prime de Crăciun de câte 730 de lei

    Directorul general al CEO, Laurenţiu Ciurel, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că valoarea primelor a crescut întrucât unitatea are sume necheltuite la final de an în fondul de salarii, iar în urma negocierilor cu sindicatele administraţia a decis să majoreze sumele oferite angajaţilor de sărbători.

    “Erau valori diferite prevăzute în contractele colective de muncă existente la unităţile care au format în vară actualul CEO şi, acum, după ce am făcut unificarea, am constatat că la final de an mai era un fond de 3 milioane de lei rămas necheltuit. Pentru că exista această posibilitate, am convenit să uniformizăm valoarea primelor şi să le şi mărim în limita fondurilor existente”, a spus Ciurel.

    Directorul general a mai afirmat că fiecare angajat al Complexului Energetic Oltenia va primi o primă de 730 de lei, la care se adaugă 150 de lei pentru fiecare copil al salariaţilor

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: Angajaţii români si stresul



  • Munca la negru: Câţi dintre angajaţii fără forme legale din România au studii superioare

    În Europa, profilul educaţional al persoanelor care lucrează legal diferă semnificativ faţă de cel al angajaţilor fără forme legale, se arată într-o lucrare a Băncii Mondiale.

    Astfel, persoanele care au numai educaţie primară au o probabilitate mai ridicată de a lucra la negru, însă această situaţie este mult mai pronunţată în ţările din sudul şi vestul Europei decât în noile state membre UE din Europa Centrală şi de Est. În aceste ţări, majoritatea celor angajaţi fără forme legale au terminat liceul.

    Totodată, în mai multe ţări, printre care România, Franţa, Grecia, Israel, Rusia şi Marea Britanie, între 20% şi 30% dintre angajaţii fără forme legale au studii superioare. Mai mult, în România, Cehia, Ungaria şi Slovenia, o parte importantă a angajaţilor fără forme legale lucrează muncă de înaltă calificare, “nemanuală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii TVR, în grevă japoneză luni, în semn de protest faţă de concedierile anunţate în televiziunea publică

    Greva de tip japonez se va desfăşura luni, 3 septembrie, începând cu ora 00.00 până la ora 24.00, se arată în comunicatul remis MEDIAFAX de Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor din TVR (SPUSTV).

    Angajaţii TVR sunt invitaţi să poarte pe parcursul zilei de luni banderole albe pe unul din braţe, iar pe banderole să fie inscripţionat cuvântul “Protest”.

    “Greva de tip japonez nu implică întreruperea activităţii în SRTv”, se mai spune în comunicatul sindicatului.

    În acelaşi comunicat, SPUSTV le mulţumeşte membrilor din Consiliul de Administraţie al TVR “pentru mărinimia” de care au dat dovadă şi “generozitatea” cu care au renunţat la 980 de oameni, pe care i-au tratat “ca pe nişte simple numere”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce e inacceptabil ca un bancher să câştige cât un fotbalist?

    Marile grupuri bancare sunt considerate vinovate de criza financiară globală. După ce au adus aproape de colaps sistemul financiar mondial, băncile au fost salvate cu fonduri publice de mii de miliarde de dolari. Intervenţia masivă a guvernelor pentru sprijinirea instituţiilor de credit “prea mari ca să dea faliment” şi programele economice necesare pentru a reduce impactul unei catastrofe mondiale au lăsat ţările puternic îndatorate şi au acutizat o nouă criză, cea a datoriilor suverane, mai ales în Europa.

    Pe deasupra, industria financiară profită fără reţineri de criza statelor, care în urmă cu puţin timp cheltuiau sume uriaşe pentru a evita falimentul băncilor. Iar în tot acest timp, recompensele financiare ale bancherilor s-au menţinut şi în unele cazuri chiar au crescut.

    Ultima victimă
    Cel mai recent scandal legat de pachetul salarial al unui bancher îl vizează pe Bob Diamond, ultimul director general al grupului britanic Barclays, nevoit să demisioneze din cauza unui alt scandal, cel al dobânzilor interbancare.Presiunea imensă a publicului l-a determinat pe Diamond să anunţe că renunţă la un pachet financiar de 20 de milioane de lire sterline, reprezentând bonusuri şi acţiuni. Diamond ar urma însă să primească 2 milioane de lire sterline la plecare, dublu faţă de cât este prevăzut în contractul său în cazul demisiei.

    Manipularea dobânzilor interbancare la nivel global de către mai multe grupuri financiare mari este echivalentă cu un jaf bancar, derulat în cazul acesta de o bandă de… bănci. În acest context, impactul pozitiv al renunţării la bonusuri a fost unul redus. Decizia a avut ca scop diminuarea pierderilor de imagine pentru bancă, sectorul bancar, autorităţi de reglementare şi politicieni în contextul furiei publice.
    După cum comenta jurnalistul MarketWatch David Weidner, Diamond scapă ieftin doar renunţând la unele bonusuri. Adevăratul său bonus în scandalul LIBOR este că rămâne liber. În şapte ani petrecuţi la Barclays Diamond a câştigat circa 120 de milioane de lire sterline.

    Pachetele salariale nu ţin cont de criză
    Pachetul salarial mediu (salariu, bonusuri în bani şi acţiuni, dar şi alte beneficii) al directorilor din cele mai mari 15 bănci din SUA şi Europa a crescut anul trecut cu “doar” 12%, urmând unei majorări de 36% în anul precedent.Creşterea de peste 10% a venit într-un an în care băncile au avut, în medie, venituri mai mici şi cotaţii ale acţiunilor în scădere. Astfel, în timp ce acţionarii, adică angajatorii directorilor, vedeau cum le scad averile, şefii marilor instituţii de credit primeau, în medie, 12,8 milioane de dolari.

    Creşterea salarială de 12% pentru şefi a coincis cu o scădere de circa un sfert, în 2011, a indicelui FTSE pentru sectorul bancar global, o evoluţie mai proastă decât cea a pieţei în general.
    Veniturile au coborât cu aproape 6% în ultimul an, în timp ce nouă din cele 15 bănci au raportat scăderi ale profiturilor nete anuale, din cauza efectelor crizei din zona euro.