BusinessMagazin

Tag: aneir

  • ANEIR: Efectul refuzului intrării în Schengen: austriecii cu profiturile, românii cu pierderile

    „Dacă în cazul Austriei aceasta a beneficiat şi beneficiază de miliardele de euro pe care firmele austriece le repatriază anual din România în folosul – direct sau indirect – al austriecilor-acţionari sau cetăţeni de rând, în cazul României efectul este contrar.

    Pe de o parte, cetăţeanul român este văduvit de partea din avuţia naţională care se transferă în Austria, iar pe de altă parte, efectul se măsoară prin deficitele balanţei comer-ciale pe care ţara le acumulează an de an (anul acesta de peste 33 miliarde euro) datorită şi dificultăţilor pe care le întâmpină firmele româneşti în derularea operaţiunilor de export-import. Pentru că barierele fizice şi mentale pe care le generează neintrarea în spaţiul Schengen se comensurează şi în banii pierduţi. Iar dacă luăm în calcul numai deficitul balanţei comerciale ajungrm la peste 1.500 euro/cetăţean/an, datorie pe care fiecare român o lasă moştenire generaţiilor viitoare.

    Orice minut, orice oră sau zi de întârziere a camioanelor în vămi, ca şi a persoanelor (turişti sau oameni de afaceri) măresc costurile produselor şi serviciilor pe care România le-ar putea oferi străinătăţii. Şi cum în afaceri orice ban/cent contează, costurile suplimentare rezultate din neapartenenţa la spaţiul Schengen conduc la scăderea competitivităţii economice a României în relaţiile internaţionale.

    Nu întâmplător toate celelalte ţări care au pornit odată cu noi pe calea economiei de piaţă în 1989 – şi care sunt de ani buni în apaţiul Schengen – au balanţe comerciale pozitive (numesc aici Polonia, Cehia, Ungaria), în timp ce la noi deficitele se accentuază an de an.

    Desigur, nu apartenenţa la spaţuil Schengen rezolvă singur şi de la sine povara datoriei externe a României. Dar o contribuţie nu lipsită de importanţă are orice zi de amânare a intrării meritate a României în această zonă, merit demonstrat concret de parametrii măsurabili consfinţiţi de autorităţile europene.

    Altfel spus, în urma veto-ului absurd din 8 decembrie austiecii au rămas cu profiturile, iar românii cu paguba. O nemeritată abatere de la principiile care guvernează marea familie a UE, principii în care românii şi-au pus mari speranţe că nu vor mai fi trataţi drept concetăţeni de mâna a doua”, spune Ionescu.

  • Năsui, despre finanţarea tîrgurilor: Nu voi accepta niciodată risipirea banului public

    „În prima zi când am ajuns la minister, pe 24 decembrie, am primit de tot felul de cereri să semnez documente. Inclusiv contracte care angajează bani publici sau pornesc tot felul de licitaţii. Toate mi se spunea că erau „extrem de urgente”. Fără ele se bloca totul. Iar toate trebuiau semnate imediat, pe loc. Fără să am timp să consult documentaţia propriu-zisă. Nici măcar nu aveam echipă. Evident, nu am semnat nimic, pentru că nu cred în astfel de presiuni.

    Am cerut, însă, o situaţie cu toate contractele pe care le-a încheiat ministerul anul trecut cu valoarea de peste 5.000 euro. Contracte pe care le vom face publice pe site-ul ministerului în curând.

    Care credeţi că sunt cele mai bănoase contracte ale ministerului economiei? Un minister mare după toate standardele. Ei bine, este un contract cu Xtra Expo SRL, de peste 2,8 milioane de lei pentru participarea la un târg în Köln.

    Nu investiţii, nu gândire pe termen lung, ci participarea la târg pe banii statului.

    La un cost de 2,8 milioane de lei, ne-am gândi că au participat multe firme româneşti la acel târg. Câte credeţi că au participat? 23 firme. Da, aţi citit bine: 23 firme pentru un târg de 7 zile. Adică peste 122.000 lei per firmă”, scrie ministrul.

    Năsiu spune că organizatorul ia un comision consistent, calculat pe valoarea contractului.

    „Al doilea cel mai mare contract al ministerului economiei este tot pentru participarea la un târg: Fashion Week în Paris. Ne-a costat 2.541.730,82 lei şi au participat 34 firme. Organizatorul este aceeaşi firmă ca la primul contract.

    Următorul contract? Tot Paris Fashion Week dar, de data asta, a doua ediţie, din octombrie 2020 (în plină pandemie). Contractul este de 1.970.652,34 lei şi au participat 20 firme. Organizator? Aţi ghicit: aceeaşi firmă.

    Nu ştiu nimic de acea firmă. Văd doar că are multiple contracte cu ministerul, nu am încă cifra finală câte, deocamdată am reperat încă vreo 8.

    Câţi bani face această companie din banii statului? Doar la primul contract comisionul a fost de 348.670 lei. La următoarele a fost de 245.140 lei şi 209.440 lei. Toate astea într-un an cu pandemie şi buget de austeritate.

    Curtea de conturi a semnalat în rapoartele sale nereguli referitoare la aceste târguri. De la modul de selecţie a companiilor, la rezultatele efective pentru economia României. Voi reveni cu mai multe detalii după ce am o discuţie şi cu ei, inclusiv referitor la asta. Deocamdată, am văzut doar ce au scris în rapoartele din anii anteriori”, mai spune ministrul.

    Năsui spune că nu va accepta risipirea banului public, oricare ar fi atacurile care vor veni din cauza asta. „Ministerul economiei trebuie să fie un sprijin pentru întreaga economie, nu doar pentru cei care ştiu să navigheze culoarele întortocheate ale statului. Iar asta ales într-un an care se anunţă a fi foarte greu economic în care fiecare leu contează. De curiozitate, câţi dintre dumneavoastră aţi participat pe banii statului la astfel de târguri în străinătate?”.

    Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România vorbeşte într-o scrisoare deschisă despre situaţia finanţărilor pentru târguri, caraterizând-o drept un sabotaj care duce la scăderea exporturilor, şomaj, amplificarea deficitului comercial şi al balanţei de plăţi, pierderile irecuperabile ale cheltuielilor de pregătire a participării firmelor la târguri, compromiterea imaginii ţării pe plan extern faţă de organizatorii manifestărilor internaţionale şi faţă de partenerii care aşteaptă zadarnic românii să le vadă noile creaţii şi produse de export.

    „Este gravă lipsa de experienţă managerială a ministrului C. Năsui (nu este primul şi singurul caz), fără competenţă bazată pe o prodigioasă activitate în producţie, dar nu există nicio motivaţie la refuzul de consultare cu mediul de afaceri. S-a încercat în toată luna ianuarie (prin secretarii de stat din minister, prin patronatele afectate) să primim explicaţiile d-lui ministru la măsurile aberante, dar nu a fost posibil. Iar luni 01 febr., când a fost invitat în plenul CE din incinta ministerului, ne-a comunicat acceptul găzduirii reuniunii, dar a refuzat participarea!”, spune ANEIR.