BusinessMagazin

Tag: andreea vass

  • Pentru IMM: cineva acolo sus le iubeşte

    Un pic de istorie: în toamna lui 2010, pe când şefa Consiliului Investitorilor Străini (CIS) era Mariana Gheorghe, instituţia a propus guvernului Boc planul de acţiune cu 12 măsuri de relansare a economiei, din care publicul a reţinut mai ales ideea candidaturii comune a României cu Ungaria sau Bulgaria pentru Euro 2020, dar din care în cele din urmă a rămas ideea de listare la bursă a companiilor de stat. În iarna aceluiaşi an, Consiliul a cerut aceleaşi lucruri care aveau să se regăsească în noul Cod al muncii adoptat prin asumare de guvernul Boc: încurajarea muncii în regim temporar, criterii de performanţă în evaluarea angajaţilor, restrângerea contractelor colective de muncă. Tot anul trecut, guvernul Boc şi-a însuşit şi o parte dintre proiectele de infrastructură propuse de CIS ca priorităţi, de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi până la tronsoanele de autostradă Nădlac-Sibiu şi Bucureşti-Braşov.

    Cel mai nou obiect de interes pentru CIS, care grupează 130 de companii cu investiţii totale în România de circa 40 mld. euro şi cu peste 185.000 de salariaţi, sunt întreprinderile mici şi mijlocii. “CIS îşi propune să facă mediul românesc de afaceri mai prietenos cu investitorii, mai ales că dispunem de experienţa grupurilor-mamă în alte ţări şi ea poate fi transplantată aici”, rezumă Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, membru în consiliul de conducere al CIS şi preşedintele grupului de lucru pentru IMM format recent în cadrul CIS. Dar ce legătură e între investitorii străini şi IMM, atâta vreme cât în componenţa CIS nici nu intră afacerile de talie redusă?

    Pe de o parte, explică Bogza, “IMM sunt important în orice economie şi au o pondere mare în totalul producţiei şi al angajărilor, aşa încât dacă vrem un program de relansare economică, nu putem lăsa în afară această zonă”. Conform lui Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), firmele cu mai puţin de 250 de angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 mil. euro reprezintă peste 99% din companiile cu activitate în România, realizează aproape 70% din PIB şi concentrează circa 60% din forţa de muncă, iar peste 90% dintre ele sunt microîntreprinderi. “Fiecare dintre membrii CIS lucrează cu IMM, au clienţi sau furnizori printre ele şi văd direct problemele cu care se confruntă”, a justificat Bogza, adăugând că membrii CIS nu-şi propun să lanseze controverse cu autorităţile, “dar nici să fie simpli chibiţi”, ci să genereze dezbateri pe marginea unor măsuri realizabile.

    Cei de la CIS au avut deja până acum mai multe întâlniri cu ex-consilierul premierului Boc, Andreea Paul-Vass, iar Strategia pentru IMM, la a cărei redactare a participat şi un membru CIS, se află în curs de aprobare la Guvern. Noul executiv condus de Mihai-Răzvan Ungureanu preia, într-adevăr, în programul său tot ce a început guvernul Boc în privinţa filozofiei de sprijin pentru afacerile mici: creşterea accesului la credite prin programele Mihail Kogălniceanu, Start pentru microîntreprinderi şi Tineri debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor de afaceri (10 incubatoare din 2006 până în 2011, care au incubat în total 75 de firme), extinderea reţelei FNGCIMM şi “dezvoltarea culturii antreprenoriale”.

  • CARICATURA ZILEI

    Senatul a adoptat tacit, marţi, o iniţiativă legislativă care prevede ca ziua de 30 noiembrie, în care este sărbătorit Sfântul Andrei, să fie declarată zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează.

    Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©

  • Circuitul influentei in urbanismul romanesc. Azi, despre Palatul Stirbey

    De asemenea, Paleologu – care a respins in mandatul sau
    dezvoltarea proiectului – a afirmat ca Theodor Stolojan i-a
    solicitat sa o consulte pe Andreea Paul-Vass despre acest subiect
    si a avertizat ca sustinerea sa pentru actualul guvern depinde de
    avizarea sau nu a proiectului. Miza era construirea unei cladiri de
    40 m inaltime in imediata vecinatate a palatului, care este
    monument istoric. Cladirea ar urma sa aiba apartamente de lux,
    galerii comerciale si un centru cultural.

    Paleologu a sustine ca, pe cand era ministru, Theodor Stolojan
    i-a cerut la o sedinta a PDL sa stea de vorba cu Andreea Paul-Vass,
    care ulterior s-a prezentat in biroul ministrului impreuna cu sotul
    ei si cu Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Stirbey de pe Calea
    Victoriei. “Rolul meu a fost doar de a media si am dat foarte mult
    din timpul meu. Am stat ore intregi sa fac consultanta gratuita
    pentru domnul Popescu (…) Proiectul, la acea data, efectiv arunca
    in aer normele de urbanism”, a povestit fostul ministru.

    Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a dat un aviz
    consultativ favorabil proiectului Stirbey la 29 septembrie, aviz pe
    care ministrul il poate accepta sau nu, in termen de 30 de zile de
    cand acest aviz este inregistrat.

  • Revista presei economice din Romania

    Zile intregi, unele hoteluri de pe Valea Prahovei nu gazduiesc
    nici macar un turist, in conditiile in care gradul de ocupare
    a ajuns la numai 20% in primele sase luni ale
    anului, scrie Gandul, citand mai multi hotelieri si
    cabanieri care constata scaderea numarului de vizitatori. Productia
    de grau va scadea la mai putin de jumatate fata de nivelul
    prognozat la inceputul anului, din cauza ploilor din ultimele
    saptamani, care au compromis o parte importanta a culturilor
    agricole.

    Fumatorii vor suporta si ei consecintele majorarii TVA: de la 1
    iulie, tigarile vor costa mai mult, insa nu cu 5%, ci cu circa 10%, din cauza recentelor
    modificari legislative si a cresterii contrabandei, calculeaza
    Evenimentul Zilei. Pentru piata imobiliara, cresterea
    TVApune clientii in dificultate, intrucat unii nu mai satisfac
    conditiile de creditare si astfel pierd avansul, si afecteaza mai
    ales piata constructiilor noi, generatoare de locuri de munca.

    Mediatizarea erorilor medicale din sistemul de stat creste
    afacerile clinicilor private, remarca
    Adevarul: de cate ori este mediatizata o greseala grava a
    angajatilor din spitalele de stat, afacerile clinicilor particulare
    cresc, pentru ca pacientii cauta sa evite sistemul public.
    Cumpararea magazinelor Plus de catre Lidl ar putea afecta
    concurenta din sectorul de comert din Romania si Bulgaria,
    considera Comisia Europeana.

    Comerciantii nu vor avea complicatii contabile din cauza
    majorarii TVA, decat daca nu vor reusi in timp util sa-si modifice
    meniurile caselor de marcat fiscale sau softurile de gestiune – in
    schimb, consumatorii vor suporta majorarea, spun analistii fiscali
    citati de Romania Libera. Cresterea varstei de pensionare si
    impozitarea pensiilor raman singurele variante de lucru pentru
    scaderea deficitelor fondului public de pensii, sustine Andreea
    Paul Vass, consilierul economic al prim-ministrului.

    Jean-Pierre Vigroux, seful firmei de consultanta Mazars, declara
    pentru Ziarul Financiar ca Romania nu poate avea o piata de
    capital mare din cauza mentalitatii, fiindca investitorii
    romani prefera speculatiile palpabile cu terenuri sau imobile.
    Producatorii de medicamente isi vor majora in medie cu 20%
    exporturile anul acesta, potrivit calculelor ziarului, in
    conditiile in care exporturile de medicamente sunt estimate la sub
    100 mil. euro, raportat la importuri de 1,7 mld. euro anual.

  • Romania: pretul cel mai mic in UE la benzina si motorina

    Asadar, la sfarsitul lunii iunie, pretul produselor petroliere la consumator, incluzand atat taxele cat si accizele, pozitioneaza Romania (Oil Bulletin, Bruxelles, 24 iunie 2008, http://ec.europa.eu/energy/oil/bulletin/2008/with_taxes/2008_06_23.pdf):
    •La cel mai redus nivel al benzinei Euro-super 95 in randul statelor membre, cu un pret de 1,102 euro/l. Raportata la media UE ponderata cu consumul asta inseamna circa 75%. E mai ieftina decat in tarile vecine Bulgaria (1,158 euro/l), Slovenia (1,206 euro/l) sau Ungaria (1,318 euro/l). Benzina cea mai scumpa o gasiti fara indoiala in Finlanda (1,538 euro/l), Belgia (1,535 euro/l), Danemarca (1,531 euro/l), Italia (1,525 euro/l), Germania (1,511 euro/l), Portugalia (1,507 euro/l), Franta (1,497) si Marea Britanie (1496 euro/l).
    •La motorina, pretul de 1,195 euro/l ne plaseaza semnificativ mai aproape de media ponderata europeana – 84%, dar tot la cel mai mic nivel. Cea mai scumpa motorina pe piata interna unica o gasiti in Marea Britanie (1,660 euro/l), Italia (1,520 euro/l), Suedia (1,505 euro/l), Germania (1,472 euro/l), Cehia (1,461 euro/l), Slovacia (1,455 euro/l), Danemarca (1,445 euro/l), Olanda (1436 euro/l), Portugalia (1,420 euro/l), Ungaria (1,403 euro/l)
    •La gazul pentru incalzire situatia se schimba. Pretul de 0,931 euro/l in Romania este mai mare decat in Belgia (0,928 euro/l), Estonia (0,926 euro/l), Lituania (0,881 euro/l), Marea Britanie (0,874 euro/l) sau Luxemburg (0,852 euro/l). In schimb, italienii (1,458 euro/l), ungurii (1,403 euro/l) sau suedezii (1,410 euro/l) ard cel mai costisitor gaz.

    Discutia se nuanteaza daca eliminam taxele si accizele din pretul la consumator, iar diferentele de pret se diminueaza considerabil (http://ec.europa.eu/energy/oil/bulletin/2008/without_taxes/2008_06_23.pdf):
    •In Irlanda, Bulgaria, Germania, Austria si Suedia benzina devine mai ieftina decat in Romania;
    •In Slovacia, Bulgaria si Irlanda motorina devine mai ieftina decat in Romania;
    ceea ce, in mod evident, semnaleaza povara fiscala superioara in acele tari.
    In acelasi timp, romanii beneficiaza de cel mai mic nivel al pretului net la gazele pentru incalzire, impozitat insa mai aspru decat la belgieni, estonieni, lituanieni, englezi sau luxemburghezi.

    Nu abordez aici diferentele de venituri samd. Nu vreau sa scot cumva din joben concluzia ca situatia in care ne zbatem e roza. Nu ignor oamenii din spatele cifrelor; nu-mi sunt indiferenti nici pensionarii si nici “multi-milioanele” de asistati sociali. Nu reusesc totusi nicicum sa inteleg de ce informatii atat de usor accessibile nu fac parte din minimala baza de documentare a discursurilor publice actuale.
    Exercitiul propus aici poate parea nesemnificativ. Ce conteaza detaliile? Ei bine, atata vreme cat vom contorsiona statistica, vom tortura indicatorii dupa buna noastra miza electorala si – in fond – vom continua cu incapatanare sa nu-i recunoastem economiei statutul de stiinta, tabloul de ansamblu nu va fi corect iar solutiile, oricare ar fi ele, ne vor fi refuzate. Fie si din simplul motiv ca necesita precizie.

     

    Andreea VASS este cercetator la Institutul de Economie Nationala de sub egida Academiei Romane

  • Dilema consumatorului: dictatura pietei sau a statului?

    Vitezele diferite de modernizare ale pietelor europene de retail au polarizat perceptiile fata de puterea reala a supermarketurilor.

    Binevenite in spatiile unde oferta a fost decenii de-a randul deficitara – cazul fostelor tari comuniste, avantajoase pentru consumatorul ocupat si incercat permanent de penuria timpului liber destinat cumparaturilor, supermarketurile apar ca o binecuvantare in satisfacerea nevoilor noastre prin promovarea asa-numitului comert modern.

    Producatorii, furnizorii si consumatorii de pe pietele britanice, franceze si germane, unde puternicele lanturi de magazine europene au prins cele mai adanci radacini, sunt si primii care au resimtit acut efectele perverse ale dominatiei supermarketurilor si au cautat caile potrivite de solutionare. Voci efervescente ale asociatiilor de producatori si mici comercianti au dus in ultimii ani la investigatii initiate de catre autoritatile de concurenta.

    Ele semnaleaza tot mai desele practici comerciale abuzive promovate pe propriile lor piete libere, invocand de cele mai multe ori lipsa parghiilor specifice de remediere. Asa se explica aparitia in aceste tari a solutiilor unilaterale pentru reglementarea abuzului de pozitie dominanta de pe piata comertului cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare. Spre pilda, codurile de conduita au reprezentat solutia britanica (2000).

    Legi specifice care interzic expres vanzarea produselor sub costurile de productie (Legea Galland, 1996), dar si a adaosurilor pentru servicii pe care distribuitorii le solicita abuziv furnizorilor (Legea Dutreil II, 2005) au caracterizat abordarea franceza . Nemtii au introdus nu demult un pachet de reforme legislative pentru a limita puterea marilor companii de a impune termenii si conditiile speciale “nejustificate si repetate” furnizorilor (2005).

    Toate aceste eforturi nationale sunt subsumate de fapt principiului de transparentizare a conditiilor contractuale si de liber acces al producatorilor si furnizorilor la consumatorul european.

    Sunt asteptate pe parcursul anului curent detalii din partea Directoralui General (DG) al Concurentei cu privire la efectele concentrarii pietei europene de retail, la intentiile sale de modernizare a politicilor de combatere a abuzului de pozitie dominanta pe piata cu amanuntul. Declaratia scrisa a Parlamentului European este mai degraba o chemare, procedural limitata ca dimensiune la maximum 200 de cuvinte.

    Astfel, ea solicita initierea unei investigatii de catre DG Concurenta si eventuale reglementari pentru a proteja consumatorii, lucratorii si producatorii de orice abuz de pozitie dominanta sau de efectele negative identificate in cursul respectivei anchete. Daca se verifica acuzatiile europarlamentarilor vom asista, foarte probabil in mai putin de doi ani, la o noua directiva, dar numai dupa ce se finalizeaza analiza Comisiei Europene.

    Se stie insa ca aceste anchete pot dura si ani de zile (de exemplu in Anglia, o ancheta in privinta pretului de comercializare al laptelui a durat aproape doi ani). Multi vor invoca apoi riscul ca pana la finalul comunicarii primelor rezultate, efectele sa fie tardive si sa nu mai fie de folos nimanui. Ei nu fac decat sa sugereze ca majoritatea povestirilor moderne fie incep bine si se sfarsesc prost, fie incep prost si se sfarsesc si mai prost. Pana nu vedem concluziile analizei DG Concurenta discutam doar ipotetic. Perpetuarea imobilitatii de pana acum nu ar face decat sa amplifice efectele negative semnalate.

    Cert este ca mediatizarea problematicii practicilor comerciale abuzive induce o noua conduita supermarketurilor – pasibile a face obiectul unor viitoare sanctiuni -; a furnizorilor si producatorilor agricoli- care isi constientizeaza labilitatile colective si se vor organiza probabil in grupuri de negociere mai puternice; a consumatorului – mult mai atent la preturile si calitatea produselor comercializate in supermarketuri.

    Nu in ultimul rand, atrage atentia autoritatilor din tarile unde piata comertului cu amanuntul este mai putin concentrata, asa cum este cazul Romaniei, ca exista riscuri asociate pe termen mediu si lung. Cota de piata cumulata a primilor 5 distribuitori cu amanuntul era de 30% in 2007. Ea urmeaza acum exploziv tendinta europeana, Romania fiind a treia destinatie atractiva pentru expansiunea marilor lanturi europene de magazine in urmatorii ani, dupa Rusia si Cehia .

    Nu putem insa sa nu ne intrebam si care va fi reactia forurilor decizionale romanesti in aceasta privinta? Mai intai de toate, declaratia adoptata a fost transmisa de catre Parlamentul European atat Comisiei si Consiliului, cat si parlamentelor statelor membre, inclusiv Romaniei.

    Fiind insa intr-un an electoral cred ca vom asista mai degraba la pasivitatea Parlamentului si al Guvernului Romaniei. Sper insa ca cel care se va autosesiza va fi Consiliul Concurentei si ca va demara o investigatie din oficiu pe piata romaneasca de retail. Presiunile asociatiilor de mici producatori sau a petitiei lansate de catre revista Prezent ar putea impulsiona lucrurile. Pana in prezent, din cate stiu, nu s-a intamplat nimic in acest sens.