BusinessMagazin

Tag: Andreea Paul-Vass

  • PDL contra PDL: Votati pentru “Romania dreapta” sau pentru “O Romanie dreapta”?

    Daca premierul Emil Boc este destul de vizibil in calitate de
    sef al Guvernului, negand vehement intentia de a demisiona, desi
    surse din partid sustin ca presedintele i-ar fi cerut sa plece ca
    sa-si pastreze sansele la sefia partidului, preopinentul sau Vasile
    Blaga s-a remarcat printr-o stralucita absenta, strategie care de
    altfel ii confera un avantaj simbolic ce poate fi fructificat odata
    cu prima iesire publica. Blaga va candida la sefia PDL cu motiunea
    “O Romanie dreapta, o Romanie europeana”, foarte similara ca titlu
    cu “Romania dreapta, Romania puternica”, titlul pe care Emil Boc
    l-a folosit pentru motiunea sa.

    Pe langa episodul hilar, merita notata si prima critica adusa
    lui Emil Boc de unul dintre principalii sustinatori, consilierul
    economic Andreea Paul-Vass, care a acuzat guvernul condus de Emil
    Boc ca a pierdut startul reformelor pentru ca s-a aliat cu PSD, ca
    a perpetuat politizarea institutiilor publice si ca nu a urmarit
    aplicarea adecvata a deciziilor luate in Guvern. Reactia
    consilierei poate fi contabilizata automat in favoarea taberei
    Blaga si pune sub semnul intrebarii coeziunea cercului apropiat al
    premierului, in perspectiva campaniei electorale interne, care se
    anunta extrem de disputata.

    Cireasa de pe tort a pus-o anuntarea candidaturii lui Toader
    Paleologu la sefia PDL, cu intentia recunoscuta de “a mai destinde
    atmosfera”. Miscarea a fost interpretata din exterior drept o
    incercare de a-i atrage pe sustinatorii reformistilor (Macovei,
    Preda, Voinescu), desi Cristian Preda a declarat pentru Mediafax
    ca, desi intelectual vorbind, il lega multe lucruri de Paleologu,
    nu apreciaza tonul “jucaus” adoptat uneori de acesta si ca “in
    politica nu e nevoie intotdeauna de spirit ludic”.

  • Munca + munca + munca = PIB

    Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
    muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
    obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
    orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
    Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
    urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
    saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
    si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
    a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
    Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
    de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
    televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
    partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
    banca?

    In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
    cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
    statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
    economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
    pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
    aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
    dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
    bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
    de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
    sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
    pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
    si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
    sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
    luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
    plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
    consum venite de la BNR.

    “Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
    sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
    milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
    castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
    Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
    tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
    nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
    milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
    din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
    poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
    intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
    nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
    rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
    servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
    salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
    de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
    Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
    pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
    de toata lumea.


    La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
    presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
    lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
    parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
    investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
    cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
    pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
    exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
    stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
    de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
    ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
    guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
    s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
    din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
    bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
    multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
    a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
    populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
    “iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
    populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
    angajatorilor.

    Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
    la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
    pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
    urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
    aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
    a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
    si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
    reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
    care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
    aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
    investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
    analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
    investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
    investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
    BRD-SocGen.

    Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
    investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
    intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
    atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
    relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
    Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
    flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
    permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
    public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
    restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
    investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
    mai ales in energie si utilitati.

    Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
    incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
    tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
    prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
    5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
    investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
    cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
    cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
    alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
    afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
    o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
    “N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
    cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
    si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
    la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
    taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

    Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
    Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
    straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
    ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
    neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
    nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
    romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
    Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
    absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
    care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
    electorala.

  • Cum sprijina statul IMM-urile: alti bani, alta strategie pentru 2011

    Tinerii sub 35 de ani care isi infiinteaza prima firma,
    angajeaza cel putin doua persoane si reinvestesc apoi anual 50% din
    profit pot primi de la stat un ajutor de 10.000 de euro. Este unul
    dintre cei mai importanti piloni ai celei mai recente strategii a
    Guvernului pentru sprijinirea antreprenoriatului. Conform acestei
    strategii, care la sfarsitul acestei luni va inlocui planul de
    peste 200 de pagini lansat anul trecut de aceiasi autori – KPMG si
    Finas Consulting -, Guvernul isi propune cresterea cu 10% a
    numarului de firme mici si mijlocii, de angajati si a exporturilor
    in 2011. Bugetul alocat de Guvern in acest scop este de circa 2,4
    miliarde de euro pana in 2013 si de 2,3 milioane de euro in acest
    an, ceea ce inseamna ca 230 de firme ar putea fi infiintate in 2011
    cu ajutorul statului.

    “Proiectul are cinci obiective importante: imbunatatirea
    accesului la finantare, incurajarea spiritului antreprenorial si
    cresterea competitivitatii, imbunatatirea cadrului de reglementare
    in domeniul IMM si al cooperatiei, dezvoltarea educatiei
    antreprenoriale si imbunatatirea participarii intreprinderilor mici
    si mijlocii pe piata interna si pietele terte”, a enumerat Andreea
    Paul-Vass, consilierul prim-ministrului Emil Boc, la seminarul
    MEDIAFAX Talks about SMEs.

    Ea insista ca acum, mai mult decat oricand, trebuie stimulata
    extinderea prezentei firmelor mici si mijlocii pe piata externa,
    acolo unde conjunctura e favorabila. De pilda, situatia din Egipt
    si Tunisia ar putea favoriza IMM din Romania care furnizeaza
    textile, incaltaminte, farmaceutice, cablaje si componente auto si
    chiar produse agricole. “Strategia Guvernului isi propune cresterea
    numarului de IMM cu 10%, a numarului de salariati din sistem cu
    10%, un avans al investitiilor cu 15% si al exportului cu 10%. De
    asemenea, productivitatea va creste cu 5%”, enumera Paul Vass.

    Mai multe firme mici si mijlocii inseamna o sansa in plus de
    crestere economica si de scadere a numarului de someri, iar
    interesul pentru sprijinirea lor si l-au declarat toate guvernele.
    In realitate, cei care au sau vor sa faca o firma de acest fel
    intampina probleme la obtinerea finantarii necesare din partea
    bancilor, indeosebi de doi ani incoace, de cand bancile au
    constatat ca IMM au inceput sa ocupe cea mai mare parte a
    portofoliului lor de credite neperformante. “Bancile stau calare pe
    bani, dar finantarea lipseste, pentru ca s-a prabusit increderea
    intre sistemul bancar si mediul de afaceri. In axa banci – IMM –
    fonduri de garantare si contragarantare exista fracturi, ceea ce
    intarzie aparitia elementelor de relansare economica”, remarca
    evidenta Ioan Hidegcuti, presedintele directoratului Fondului Roman
    de Contragarantare.

    Fondul Roman de Contragarantare, care are ca scop preluarea unei
    parti din riscul asumat de fondurile de garantare a creditelor, a
    fost infiintat de stat in 2010, cu un capital de 100 de milioane de
    euro, din care Ministerul Economiei are 68%, iar Fundatia
    Post-Privatizare 32%. Pana in prezent a acordat 2.000 de
    contragarantii. In acelasi timp, Fondul National de Garantare a
    Creditelor pentru IMM, detinut de Ministerul Economiei, a facut
    anul trecut plati catre banci de circa 23 de milioane euro, in
    crestere cu peste 35% fata de 2009, majoritatea pentru creditele
    care finanteaza capital de lucru. Fondul garanteaza pana la 80% din
    creditele acordate pentru IMM, pana la valoarea de 2,5 milioane de
    euro.

    Ultimii doi ani au marcat un declin in demografia firmelor mici
    si mijlocii, dupa cum spune Peter Barta, directorul executiv al
    Fundatiei Post-Privatizare, care a realizat Raportul anual privind
    sectorul IMM din Romania. “In ceea ce priveste demografia firmelor,
    cred ca ne aflam in aceeasi situatie de declin din 2009: chiar daca
    au fost inregistrate firme noi, numarul lor nu a reusit sa
    recupereze declinul din 2009, cand s-au inregistrat peste 133.000
    de suspendari de activitate”, spune Barta. Nu ar fi o problema,
    spun oamenii de afaceri, in conditiile in care multe dintre firme
    nici nu aveau activitate, astfel incat disparitia lor nu produce
    niciun dezavantaj economiei. Ba chiar ar mai fi intreprinderi care
    ar trebui sa dispara pentru ca piata sa fie “curata”.

    Desi 133.000 de IMM si-au suspendat activitatea in 2009, alte
    116.000 de noi firme au fost infiintate. Cele mai multe firme
    inchise au fost din domeniul serviciilor de intermediere
    imobiliara, constructii, industrie si servicii de administrare si
    suport, comert.

    Important de remarcat este ca, desi raman printre cei mai
    importanti angajatori din economie, asigurand jumatate din locurile
    de munca existente, criza a redus numarul mediu de angajati din
    sector. La sfarsitul anului 2009, numarul mediu anual de salariati
    din IMM era de 2,6 milioane de persoane, fata de 2,95 milioane in
    2008, ceea ce inseamna pierderea a 333.273 locuri de munca.