BusinessMagazin

Tag: Andreas Treichl

  • Bernhard Spalt a preluat din 2020 conducerea executivă a Erste, acţionarul majoritar al BCR, după retragerea lui Andreas Treichl

     
    Bernhard  Spalt (51 ani) a preluat de la 1 ianuarie conducerea Erste, cel mai mare grup bancar din Europa   Centrală şi de Est, după retragerea lui Andreas Treichl (68 ani), cel care în 25 de ani a făcut dintr-o bancă austriacă locală cel mai grup financiar din Europa Centrală şi de Est. În cei 25 de ani de conducere a Erste, Treichl a reuşit să ajungă cu Erste la active de peste 200 mld. euro şi o capitalizare bursieră de peste 14 mld. euro.  El s- a retras din toate rolurile executive, rămânând preşedintele Fundaţiei Erste, principalul acţionar grupului. Bernhard Spalt, care are o experienţă de aproape trei decenii în cadrul Erste, a devenit din iulie 2019 numărul doi în grupul austriac. El a  fost director de risc la BCR în România timp de circa un an, în 2017, după ce ocupase o poziţie similară în Slovacia. În 2018 a devenit vicepreşedinte de risc al Erste Bank Austria şi totodată membru al comitetului executiv al grupului. 

  • Dacă vor să supravieţuiască, oraşele va trebui să atragă tineri, aşa cum fac companiile cu forţa de muncă

    Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc, spune el.
    Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.Retorica asta naţionalistă este o prostie, crede bancherul austriac.

    Ţările din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu plecarea propriilor cetăţeni în alte ţări din Europa sau în Statele Unite. Ei se duc acolo unde cred că viaţa este mai bună, unde au o şcoală cu renume, unde găsesc un job mai bine plătit.

    România a pierdut 5 milioane de cetăţeni, alte ţări au fost mai norocoase, pierzând mai puţin.Pe de altă parte, sunt oraşe din ţările care au pierdut oameni care au reuşit să atragă mai mulţi oameni şi să aibă un număr de locuitori în creştere.

    În viitor, lupta se va da pentru a atrage mai mulţi tineri şi nu numai în oraşe, pentru că la nivelul unor ţări s-ar putea ca lupta să fie pierdută.
    La noi, studiile Băncii Mondiale arată că în 2030 vom avea doar 15 milioane de locuitori dacă se va menţine ritmul actual de scădere. Dar atunci s-ar putea ca Clujul să aibă 1 milion de locuitori şi Bucureştiul peste 6 milioane.

    Va urma o presiune din ce în ce mai mare din partea companiilor pe edili ca să facă oraşele mai bune, pentru a atrage tineri sau alţi oameni din alte ţări.

    Companiile ştiu că dacă nu au forţă de muncă, mai ales tânără, dacă nu vor avea de unde alege talente, afacerea lor va fi pusă în pericol şi nu vor supravieţui. Până la un anumit moment, lipsa de oameni va fi acoperită prin roboţi, prin reorganizarea fluxurilor şi a proceselor de producţie. Dar tot vor avea nevoie de angajaţi.

    De asemenea, investitorii în real estate, dezvoltatorii de clădiri de birouri şi de proiecte rezidenţiale vor avea nevoie de clienţi pentru a-şi umple clădirile şi apartamentele. Şi vor pune presiune pe toată lumea, pentru că în joc vor fi miliarde şi miliarde de euro.

    Iaşiul a revenit la viaţă odată cu complexul Palas, dezvoltat de Iulian Dascălu. Acest complex, care are mall, supermarketuri, birouri, hotel, a devenit un magnet pentru tinerii din judeţele limitrofe, dar şi pentru cei din Republica Moldova şi Ucraina. În lipsa acestui complex, Iaşiul s-ar fi confruntat cu aceeaşi cădere constantă şi sigură cu care se confruntă celelalte oraşe din Moldova. Iaşiul a devenit un pol IT, industrial, de cercetare şi dezvoltare şi poţi să ai o viaţă bună acolo.

    La fel se întâmplă cu Clujul, care are şansa unui puternic centru universitar şi a unui suflu antreprenorial foarte bun.
    Timişoara, cu Iulius Town, va atrage forţă de muncă şi tineri din Serbia şi chiar Ungaria. Dacă Bucureştiul va dezvolta următoarele trei proiecte – Esplanada de la Unirea, Casa Radio de la Eroilor şi va transforma Gara de Nord într-un mall şi clădiri de birouri – care înseamnă investiţii de aproape 5 miliarde de euro, va ajunge un oraş de unde tinerii nu vor dori să plece, ca acum la Viena, Londra, Madrid sau alt oraş din Europa.
    Bineînţeles că infrastructura de transport, infrastructura medicală şi de educaţie va trebui să ţină pasul cu aceste dezvoltări.

    Actualii primari încă trăiesc din trecut, din autorizaţiile de construcţii pe care le eliberează, dar va veni un moment în care vor simţi din spate presiunea companiilor de a îmbunătăţi viaţa locuitorilor, de a mişca lucrurile din loc pentru a ţine forţa de muncă şi pentru a atrage alta nouă.
    Acum se pune presiune pe guvern, dar companiile vor pune presiune şi pe primari.

    Guvernul a fost forţat să aducă 30.000 de muncitori din afară, dar în viitor primarii vor fi forţaţi să aibă planuri de a atrage tineri prin parcuri, prin zone rezidenţiale, prin grădiniţe şi şcoli, prin centre sportive, prin restaurante şi cluburi.

    Ondrej Vlcek, CEO al Avast, o companie de tehnologie specializată în securitate (echivalentul Bitdefenderului, dar de trei ori mai mare), spune că le trebuie mai multă diversitate în companie, că au nevoie de oameni din mai multe ţări, că au nevoie de mai multă deschidere externă pentru a face faţă pieţei.

    Oraşele mari din România au o şansă de a opri ritmul de scădere a populaţiei, cel puţin pentru zona lor. Cu cât o fac mai repede, cu atât vor avea o viaţă mai bună şi vor supravieţui acestei globalizări unde, pentru multinaţionale dar şi pentru companiile locale, nu va mai conta din ce ţară eşti, ci ceea ce ştii să faci. 

  • CEO-ul Erste: “România, un loc extraordinar în care să fii. Vrem să ne luăm angajamentul că vom fi aici şi în 50 de ani, şi în 100 de ani”

    Treichl a plătit o sumă imensă pentru BCR în 2005: 3,75 mld. euro pentru 60%, ceea ce echivalează o valoare a băncii de 6 mld. euro. Acum banca este evaluată în catalogul ZF ”Cele mai valoroase 100 de companii din România“ la 2,11 mld. euro, iar  Treichl, care a fost invitatul special al Ziarului Financiar la Gala ZF 2017, spune că îşi va recupera banii în 2069.

    ”România este o speranţă pentru noi în această regiune, este o ţară la care toată lumea se uită. Oamenii din Bruxelles se uită la România, austriecii se uită şi speră că România avansează. După Polonia, România este a doua cea mai puternică economie din regiune, este o ţară care are toate şansele din lume, o logistică posibilă foarte bună. Trebuie să credeţi în viitorul acestei ţări“, a fost mesajul bancherului.

    Treichl este cel mai puternic bancher din Europa Centrală şi de Est şi a făcut în 17 ani din Erste, o bancă locală din Austria, al doilea cel mai puternic grup financiar din zonă, cu o prezenţă în şapte ţări. Prin achiziţii de bănci în alte ţări, Erste a ajuns la active de 200 de miliarde de euro (toate activele celor aproape 40 de bănci din sistemul bancar românesc sunt de 85 mld. euro).

    Treichl, 65 de ani, provine dintr-o familie de bancheri, tatăl său fiind preşedintele lui Creditanstad, cel mai cunoscut brand bancar austriac, acum parte din grupul UniCredit Bank Austria.

    Pentru că lucrurile nu sunt întâmplătoare, Treichl a făcut din Erste ceea ce a fost Creditanstad la finalul secolului XIX şi începutul secoulului XX, cel mai puternic şi mai extins grup bancar din Europa Centrală şi de Est. Creditanstad a fost prezent şi în România acelor vremuri.

    Cariera de bancher a lui Treichl (el a vrut să fie dirijor, dar celebrul Leonard Berstein i-a spus că este mai bine să fie un bancher mediocru decât un dirijor mediocru) a început în anii ’70, la grupul american Chase Manhattan, banca celebrei familii Rockefeller.

    În 1997, Treichl a preluat conducerea Erste, aducând valoarea băncii prin listarea la bursă la 15,7 mld. euro în prezent.
    Treichl spune că România mai are nevoie de un singur lucru pentru a deveni mai bună: schimbarea. Dintre toate posibilităţile de investiţie din regiunea Europei Centrale şi de Est, majoritatea sunt în România.

    ”Ce avem nevoie în această ţară este să o facem o ţară de top în această regiune. Este una dintre cele mai mari, iar prosperitatea altor state din regiune depinde de România.“

  • Andreas Treichl, cel mai experimentat bancher european, spune că nu are încredere în bitcoin, iar copiii lui îl ridiculizează pentru asta

    „Ei cred că ar fi făcut foarte mulţi bani iar eu nu i-am lăsat să investească în asta”, a spus Treichl într-un interviu pentru Bloomberg Television.

    Treichl este convins că băncile centrale vor lua măsuri drastice în ceea ce priveşte criptomoneda bitcoin, care a crescut la valoarea de 11.000 de dolari săptămâna aceasta, şi că vor proceda la fel şi cu toate celelalte monede digitale care se află în afara ariei de acoperire monetară.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Şeful Erste acuză politizarea testelor europene de stres

    Testul ia în calcul scenarii de risc disproporţionat de nerealiste, imaginând pentru Cehia, de pildă, o scădere a economiei de 10,1%, în timp ce scenariul de risc pentru Italia imaginează doar o scădere de 6,1%. Aceasta este o dovadă de “politizare ilogică”, a afirmat Treichl, citat de presa financiară.

    Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) publicat recent de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%.

    Pentru a trece testul, băncile trebuie să probeze că îşi pot menţine rata capitalului de rang I la cel puţin 5,5% din valoarea activelor ponderate la risc. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.

    Şeful Erste a adăugat că în 2015 climatul de afaceri pentru băncile europene s-ar putea ameliora radical, după încheierea perioadei de teste şi satisfacerea noilor standarde de calitate a activelor cerute de BCE. Erste deţine cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia, România, precum şi a doua şi a treia bancă din Ungaria, respectiv Croaţia.

  • Câţi bani a câştigat anul trecut bancherul austriac de la conducerea acţionarului majoritar al BCR

    Renumeraţia lui Andreas Treichl, bancherul austriac de la conducerea Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, s-a limitat anul trecut la 1,7 euro milioane de euro, din care 1,2  mil. euro reprezintă salariul fix, iar 471.000 de euro alte beneficii, inclusiv compensaţii pentru pensie.

    Treichl, care conduce Erste Group de aproape 16 ani, nu a primit anul trecut niciun bonus pentru rezultatele băncii din anii precedenţi.

    Bonusul de performanţă a fost zero pentru toţi cei cinci membri ai boardului Erste, în condiţiile în care banca a înregistrat în 2011 o pierdere netă de 719 mil. euro, inclusiv din cauza ajustării fondului comercial de la BCR, unde austriecii deţin în prezent circa 93,6% din acţiuni. Profitul este o con­diţie de bază pentru bonusarea echipei de top management. Pentru 2012 Erste a raportat un profit net de 483,5 mil. euro.

    Treichl, 60 de ani, şi echipa sa din board nu au încasat bonusuri de performanţă nici în 2011, chiar dacă profitul Erste pe 2010 a trecut de 1 miliard de euro.

    Cheltuiala băncii cu remuneraţiile boardului s-a redus însă cu 1,1 milioane de euro, în condiţiile în care numărul de membri s-a redus de la 7 la 5 după detaşarea lui Martin Sko­pek în România pe postul de vicepreşedinte executiv pe retail la BCR şi a lui Bernhard Spalt în Ungaria ca şef al riscului la filiala din ţara vecină. Skopek a primit la plecarea la Bucureşti compensaţii de peste 110.000 de euro, plus alte 42.000 de euro în cadrul programului de stimulare pe termen lung derulat în cadrul Erste.

    Citiţi mai multe despre salariile de la BCR pe zfcorporate.ro

     

     

  • Treichl, Erste: BCR va avea un buget cu profit pe 2013, chiar dacă mic. Dacă Spurny va reuşi, valoarea sa de piaţă va creşte până la cer

    Bugetul BCR pe 2013, care urmează să fie aprobat de AGA pe 23 ianuarie, prevede în­cheierea anului cu profit, chiar dacă suma va fi modestă, afir­mă Andreas Treichl, CEO al Erste Group. “Va fi un buget cu profit, însă suma nu va fi mare. De fapt, nici nu contează suma, ci semnalul pe care îl dă stabilirea unei ţinte de profit”, spune şeful Erste. Aceasta este prima declaraţie privind rezultatul financiar al celei mai mari bănci din România, responsabilă de 20% din creditarea locală, pentru anul următor. Treichl mai spune că şeful BCR Tomas Spurny va rămâne în funcţie, că are încredere în el şi că deja începe “să livreze primele rezultate”. De la instalarea oficială în funcţia de CEO, în aprilie 2012, Spurny a avut o singură apa­riţie în presă, în decembrie, iar atunci a evitat să precizeze durata mandatului său.

    Citiţi ce spune Treichl despre Spurny, CEO al BCR pe www.zfcorporate.ro

  • Austriecii de la Erste au schimbat aproape toată conducerea BCR. Cine sunt noii directori

    Comitetul Executiv al BCR va fi extins de la de cinci membri în prezent la şapte, prin includerea poziţiei de vicepreşedinte executiv Operaţiuni (Chief Operating Officer) şi a celei de vicepreşedinte executiv Trezorerie, Pieţe de Capital şi Group Large Corporates, funcţie nou înfiinţată.

    Tomáš Spurný (foto), care va fi noul preşedinte executiv de la 1 aprilie, este un bancher cu experienţă internaţională, care în ultimii zece ani a ocupat funcţia de director general al mai multor instituţii financiare şi bancare importante din Slovacia, Cehia şi Ungaria. În ultima perioadă a fost directorul general al CIB Bank Ungaria, membră a grupului financiar italian Intesa Sanpaolo. Înainte de a activa în domeniul bancar, Tomáš Spurný a lucrat câţiva ani la firma de consultanţă pentru management McKinsey and Company, oferind consiliere instituţiilor financiare pe diverse pieţe din Europa Centrala şi de Est.

    “În ciuda mediului de afaceri în continuare dificil, România şi-a păstrat excelentul potenţial de creştere şi reprezintă una dintre principalele pieţe asupra cărora Erste Group se concentrează. Deciziile de astăzi ne pregătesc pentru a deveni parteneri şi mai buni ai cetăţenilor români şi ai economiei reale”, a declarat Andreas Treichl, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCR.

    “Aş dori să îi mulţumesc lui Dominic Bruynseels pentru că şi-a folosit talentul şi experienţa în cel mai bun mod posibil pentru consolidarea poziţiei BCR de lider al pieţei şi pentru calităţile de lider de care a dat dovadă, conducând eficient banca printr-o perioadă dificilă”, a mai spus Treichl.

    Noii directori ai BCR (GALERIE FOTO)

    Funcţia de vicepreşedinte executiv financiar (CFO) va fi preluată de Bernd Mittermair (43 de ani), actualul şef al departamentului Managementul Performanţei Grupului din Erste Group Bank AG. El îi succede în funcţie lui Helmuth Hintringer (61 de ani), care se va retrage după o carieră de peste patru decenii în domeniul bancar în Europa Centrală şi de Est.

    Bernd Mittermair a venit în Erste Group în 1992, dezvoltându-şi cariera, în diferite funcţii, în domeniul managementului activelor şi pasivelor, în controlling şi managementul performanţei. Este specialist în planificarea strategică şi operaţională şi în elaborarea bugetelor. A fost implicat în toate procesele majore de due diligence ale Erste Group începând din 1999.

    Sergiu Manea (39 de ani) este numit în funcţia nou-creată de vicepreşedinte pentru Trezorerie, Pieţe de Capital si Group Large Corporates. El va prelua o parte din atribuţiile actuale ale liniei de afaceri conduse de Wolfgang Schoiswohl.

    Sergiu Manea are peste 15 ani de experienţă pe pieţele financiare şi a lucrat în cadrul mai multor bănci internaţionale, precum Citibank, ING, ABN Amro şi Bank Austria Creditanstalt. În ultima perioadă, a activat ca partener asociat în cadrul Ithuba Capital, o firmă austriacă independentă care oferă servicii de management al activelor şi consiliere financiară.

    Martin Skopek, în prezent membru al conducerii Erste Group responsabil cu activitatea de retail, va prelua funcţia de vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking începând cu data de 1 aprilie 2012. El o înlocuieşte pe Oana Petrescu, care a fost vicepreşedinte executiv mai bine de cinci ani şi a condus din 2010 divizia de retail.

    Martin Skopek a mai activat în această funcţie între anii 2006 şi 2010, jucând un rol esenţial în dezvoltarea activităţii de retail a băncii. El va continua să coordoneze activităţile de retail la nivelul Erste Group şi va rămâne preşedinte al Consiliului de Retail al grupului.

    “Ne-am întărit echipa de conducere cu bancheri cu experienţă internaţională, dar având şi rădăcini în Europa Centrală şi de Est. Am convingerea că vor constitui o echipă care va conduce banca pe calea dezvoltării”, a comentat Andreas Treichl.

    Singurii vicepreşedinţi executiv care şi-a păstrat funcţia sunt Michael Beitz, care rămâne CRO (Chief Risk Officer) şi Wolfgang Schoiswohl, vicepreşedinte executiv pentru Corporate Banking.

    Christian Bruckner, Chief Operating Officer in BCR din anul 2010 – şi consilier al Comitetului Executiv până în prezent – va deveni membru al Comitetului Executiv si vicepreşedinte executiv Operaţiuni (COO).

    Toate numirile trebuie sa fie aprobate de Banca Naţională a României.

    BCR, controlată de grupul austriac Erste, este cea mai mare bancă din România, cu active de aproape 70 mld. lei la finele lunii septembrie 2011 şi o cotă de piaţă de peste 20%.

  • Directorul Erste: Măsurile de austeritate luate de guvernul român au fost brutale, de neimaginat în Vest

    România este o piaţă cheie pentru Erste, iar Treichl se aşteaptă ca ţara să-şi revină din criză. “Cred că da (România îşi va reveni, n.r.). Ţara face multe lucruri bune şi a făcut multe lucruri bune. România îşi va reveni şi este pe această cale chiar acum”, a spus el. O reducere de salarii de 25% în sectorul public este de neimaginat în ţări ca Germania sau Franţa, consideră Treichl. “Măsurile care au fost luate de Guvernul României sunt aproape de neimaginat în Europa de Vest. Îşi poate cineva imagina ca în Germania şi Franţa guvernul să spună: «Trebuie să reducem salariile din sectorul public cu 25%?» Şi în acelaşi timp să majoreze singura taxă care loveşte pe toată lumea, TVA? Iar asta s-a întâmplat fără o singură zi de grevă. A fost o măsură destul de brutală. Dar nu este una din diferenţele dintre Est şi Vest faptul că Estul este o regiune unde oamenii au învăţat să trăiască cu brutalitatea şi pot face faţă unei crize substanţial mai bine decât cei din Vest?”, a afirmat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF-urile îşi pot vinde imediat câte un sfert din acţiunile obţinute de la Erste

    Suma oferită de Erste SIF-urilor pentru a renunţa la cota lor de 24,12% din BCR, respectiv la 2.618.286.036 acţiuni, este de 435 mil. euro (105 milioane în numerar şi 330 de milioane în acţiuni Erste). Cu aceasta, participaţia Erste la BCR creşte la 93,5%, în cea mai importantă tranzacţie a ultimilor ani cu impact pe piaţa de capital.

    Ca atare, grupul Erste a realizat ceea ce a anunţat că şi-a propus, respectiv să evite listarea BCR la Bursa de Valori în acest an, din motivul expus de şeful grupului, Andreas Treichl, conform căruia acţionarii apreciază structura simplă a acţionariatului, cu nicio subsidiară din străinătate listată.

    “Pe baza mediei din ultima lună a preţului acţiunilor Erste Group de 25,69 de euro, tranzacţia evaluează BCR la un multiplu al capitalului propriu (raportul între preţul acţiunii şi valoarea contabilă) de 1,26, la nivelul evaluării bursiere a băncilor din România şi Europa Centrală şi de Est”, arată BCR.

    Faptul că SIF Moldova s-a abţinut în primă instanţă să accepte oferta Erste, considerând preţul dezavantajos, e doar un detaliu, întrucât SIF-urile au acceptat încă din 2009, când au acceptat amânarea cu doi ani a listării BCR la BVB (cum ar fi cerut-o contractul de privatizare), clauza ce prevede că SIF-urile, ca acţionari minoritari, nu pot obliga Erste să listeze BCR decât dacă o solicită toate cinci.