Tag: andrea schaechter

  • Cum va arăta economia în 2014: austeritate cu asterisc

    FMI a revizuit şi prognoza de creştere pentru 2013, de la 2% la 2,2%, ca urmare a recoltei agricole bune şi a performanţei exporturilor.

    Polonia şi Ungaria estimează pentru la anul creşteri ale PIB de 1,5% şi 0,7%, în timp ce economia Cehiei ar urma să scadă cu 1%.

    Delegaţia FMI a apreciat că, în ciuda eşecului privatizării CFR Marfă, reformele sunt pe un drum bun, evidenţiat de succesul ofertei Romgaz la bursă, de faptul că liberalizarea preţurilor la energie e în grafic, pregătirile pentru reforma sănătăţii sunt în curs, iar administrarea financiară a făcut progrese prin prioritizarea marilor investiţii publice.

    Proiectul de buget pentru anul viitor convenit cu FMI prevede menţinerea blocării angajărilor în sectorul public, deşi permite creşterea cheltuielilor totale cu salariile în funcţie de inflaţie. Bugetul, care va fi aprobat de Guvern la 14 noiembrie, a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 mld. lei şi cheltuieli de 216,4 mld. lei.

    Salariul minim brut va fi majorat la 850 lei în ianuarie şi 900 de lei în iulie, contribuţia la pensiile private obligatorii (pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, iar CAS ar urma să scadă cu 5% de la 1 iulie 2014, conform înţelegerii asumate cu FMI, însă numai dacă Guvernul va identifica până atunci măsuri de compensare fiscală.

  • Drumul nostru către un nou acord cu UE şi FMI

    El a mulţumit ambelor ţări pentru sprijinul dat “zilele trecute la Bruxelles” în obţinerea unui nou acord preventiv cu UE şi FMI pe doi ani, pentru care negocierile vor începe în această lună. Anterior, surse guvernamentale citate de Mediafax afirmaseră că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

    De partea sa, premierul francez Jean-Marc Ayrault a încurajat autorităţile române să combată corupţia şi criminalitatea, afirmând că Franţa susţine aderarea României la Schengen – poziţie diferită de cea a Germaniei, care alături de Olanda şi Finlanda a cerut amânarea unei decizii în acest sens până la Consiliul JAI din decembrie.

    Pentru viitorul acord cu FMI, statul român va avea începând cu 17 iulie negocieri cu o delegaţie a Fondului condusă de nemţoaica Andrea Schaechter, cea care îi succedă lui Eric de Vrijer. Înainte de sosirea delegaţiei, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se va afla la Bucureşti începând de luni, într-o vizită de două zile în care va prezenta un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere economică” în Europa Centrală şi de Est.

    Faptul că autorităţile române sunt în deplin consens în privinţa încheierii noului acord este cel mai important argument care demonstrează că în România coabitarea politică preşedinte-premier funcţionează şi că ţara este departe de a fi “neguvernabilă”, cum o cataloga recent comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger. “Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR, şi Guvernul, şi preşedintele (…) Am trimis scrisoarea de intenţie, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI”, a declarat premierul Victor Ponta.