BusinessMagazin

Tag: anastasiu

  • Nicuşor Dan a semnat decretul după demisia lui Dragoş Anastasiu

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat, vineri, decretul pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului României prin demisia lui Michael-Dragoş Anastasiu, viceprim-ministru.

    Nicuşor Dan a semnat decretul „pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului României prin demisia domnului Michael-Dragoş Anastasiu, viceprim-ministru”.

    Dragoş Anastasiu şi-a anunţat demisia din funcţia de vicepremier în urmă cu aproape două săptămâni, în 27 iulie.

    Fostul vicepremier era responsabil cu reforma companiilor de stat.

    El a demisionat după scandalul privind mita dată unei inspectoare din cadrul ANAF, timp opt ani.

     

  • Bolojan a preluat responsabilitatea reformei companiilor de stat

    Premierul a fost întrebat la conferinţa de presă de marţi cine se va ocupa de reforma companiilor de stat după demisia vicepremierului Dragoş Anastasiu.

    „Foarte probabil, după ce apare această decizie, trebuie să numim un responsabil care să gestioneze acest portofolu devenit vacant şi voi prelua această responsabilitate până la clarificarea situaţiei, adică numirea unei alte persoane care să ocupe poziţia de vicepremier”, a spus Ilie Bolojan.

    El a fost întrebat dacă este vorba de Marian Neacşu sau de o persoană din zona privată sau din zona politică. „V-am spus că voi prelua eu această responsabilitate”, a menţionat şeful Guvernului.

    Bolojan anunţase anterior că a semnat demisia lui Anastasiu, care a plecat la Administraţia Prezidenţială în vederea închiderii acestei proceduri.

  • Grindeanu sugerează ca premierul Bolojan să preia personal reforma companiilor de stat

    Întrebat, luni, dacă PSD consideră oportun ca Neacşu să preiau locul lui Anastasiu, Grindeanu a răspuns: „Nu, eu cred că lucrurile trebuie să fie comunicate şi decise de premier”.

    Liderul PSD a explicat că există două grupuri distincte: „E un grup interministerial care a fost adoptat săptămâna trecută în şedinţa de guvern şi este un alt grup care ar fi vrut să fie unul consultativ la nivelul vicepremierului Anastasiu”.

    Referitor la viitoarea coordonare a acestor grupuri, Grindeanu a declarat că aşteaptă clarificări de la Bolojan: „Cred că domnul premier Bolojan, odată cu comunicarea, poate a noului vicepremier, poate are deja pe cineva în minte să ne spună, care să fie pe profilul cerut anterior”.

    Oficialul PSD a subliniat că Bolojan şi-a menţinut conceptul iniţial: „Domnul prim-ministru Ilie Bolojan a venit în urmă cu o lună şi ceva, mi-a spus că vrea un guvern de forma aceasta, am fost de acord că vrea un vicepremier apolitic care să se ocupe de aceste responsabilităţi. Sunt convins că nu şi-a schimbat punctul de vedere”.

    Întrebat despre soluţia în cazul în care nu se găseşte rapid un înlocuitor, Grindeanu a sugerat: „Propunerea pe care i-aş face-o acum e să preia dânsul acest grup, fiindcă autoritatea de prim-ministru e peste una de vicepremier”.

    Referitor la acordul pentru înfiinţarea grupurilor consultative, Grindeanu a precizat: „Eu am fost de acord cu ambele. Şi sunt de acord cu ambele. Doar că am cerut acel grup de consultanţi să fie transparent”.

    „Miercuri o să avem o discuţie în coaliţie. Sunt convins că prim-ministrul Ilie Bolojan ne va explica viziunea domniei sale, fiindcă aşa a făcut-o şi când a venit ce a propus”, a adăugat Grindeanu.

    Grindeanu a dezvăluit că a avut o discuţie cu premierul în ziua demisiei lui Anastasiu: „Am discutat ieri după masă cu domnul Bolojan. M-a sunat ieri după masă, înainte de conferinţa de presă a domnului Anastasiu, spunându-mi că a fost informat de ceea ce vrea să facă domnul Anastasiu”.

    Referitor la întrebarea dacă ştia despre dosarul menţionat, Grindeanu a răspuns evaziv: „N-am intrat în amănunte deloc.”

  • Se reîntorc pe piaţă miliardele de euro care au plecat în criza politică, dar băncile din România au expunere mult prea mare pe piaţa titlurilor de stat. Bomba arieratelor, adică datoriilor ştiute şi neştiute, poate exploda în orice moment. Fără stabilitate politică suntem terminaţi. Prin cazul Anastasiu, liderii din business sunt avertizaţi direct să nu se bage în politică

    După cazul Dragoş Anastasiu, care s-a  soldat cu execuţia în numai trei zile a vicepremierului, înainte să înceapă vreo reformă, viaţa îşi urmează cursul.

    Până la urmă, execuţia în direct a lui Anastasiu, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri din business, a fost şi este un avertisment direct pentru liderii de business din sectorul privat să stea în banca lor, că poate fiecare are câte un “schelet” prin dulap, de care a uitat.

    Liderii din business, aşa cum au fost şi pe vremea lui Cioloş, nu sunt deloc bineveniţi în politica sistemului de stat.

    Acum, că vicepremierul Dragoş Anastasiu şi-a dat demisia, să vedem câteva teme economice care sunt pe masă:

     

    1. Au reînceput să intre banii – miliardele de euro – în România, bani care se reîntorc pe piaţa valutară, monetară şi în mod special pe piaţa titlurilor de stat, după ce au ieşit în criza politică din noiembrie/decembrie şi după primul tur al alegerilor prezidenţiale reluate – ieşirea pe primul loc a lui George Simion şi demisia premierului Ciolacu. Atunci au ieşit sume foarte mari din România, iar mulţi români şi-au schimbat leii din depozite şi de la saltea în euro, ceea ce a creat o presiune puternică pe cursul valutar leu/euro. BNR a cheltuit peste 8 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a apăra cursul, care a crescut cu numai 3-4%.

    Valuta se reîntoarce în România, şi aici vorbim de câteva miliarde de euro, ceea ce a permis stabilizarea cursului valutar, reducerea dobânzilor la lei şi finanţarea deficitului bugetar şi a datoriilor statului.

    Acum, problema Băncii Naţionale este să nu scadă cursul sub 5 lei pentru un euro. Nu să crească. În iunie BNR a recuperat peste 2 miliarde de euro din valuta pierdută în criza politică, iar în iulie vom vedea în câteva zile care a fost soldul.

    Dar să nu ne iluzionăm. Ministerul Finanţelor reuşeşte să atragă bani din afară şi să se împrumute pentru că oferă în continuare dobânzi foarte mari, chiar dacă în ultima lună au mai scăzut după aprobarea primului pachet de austeritate fiscală.

    România a scăpat, cel puţin până în toamnă, de agenţiile de rating, dar până la următoarea evaluare Guvernul Bolojan trebuie să arate că poate să pună în practică atât pachetul fiscal 1, cât şi pachetele fiscale 2 şi 3. Cheltuielile bugetare trebuie ţinute în frâu, iar majorările de taxe trebuie să-şi producă efectele.

    Pachetul fiscal 1 nu poate să producă prea mari rezultate în cele cinci luni care au mai rămas din acest an, aşa că deficitul bugetar nu va fi 7%, poate nici 7,6%, cea mai optimistă variantă, ci mai degrabă se va întrepta spre 8% din PIB, ceea ce rămâne un deficit bugetar foarte mare şi în orice moment pot să apară noi majorări de taxe şi impozite în încercarea de a creşte veniturile.

    Economia este la limita recesiunii, aşa că Guvernul Bolojan nu prea se poate baza pe o creştere semnificativă a încasărilor. În cea mai bună variantă, dacă s-ar alinia toate planetele, economia ar rămâne cu un uşor plus în acest an (0,2-0,3%), ceea ce nu are cum să ajute semnificativ guvernul în încercarea de a reduce deficitul bugetar.

    Dacă acum am primit un respiro, atât din partea agenţiilor de rating, a investitorilor, a Comisiei Europene, a creditorilor şi a pieţelor financiare, orice derapaj care ar apărea poate prăbuşi această construcţie.

    Iar orice derapaj – fiscal, economic, politic – trimite România în “junk”.

    2. Băncile din România, atât cele care au capital românesc cât şi cele care aparţin grupurilor bancare internaţionale, sunt supraexpuse pe piaţa titlurilor de stat, ceea ce reprezintă o foarte mare vulnerabilitate pentru bănci, pentru sistemul bancar, pentru România.

    Băncile care operează pe piaţa românească au cumpărat titluri de stat până la limita maximă, unele chiar au o expunere şi mai mare, iar orice criză internă le poate afecta substanţial poziţia. Toate profiturile vor fi spulberate peste noapte dacă pe piaţa titlurilor de stat se produce vreun derapaj survenit ca urmare a unei crize guvernamentale şi a unei crize politice.

    Ministerul Finanţelor trebuie să vândă titluri de stat unui grup mult mai extins de investitori pentru a reduce presiunea pe băncile locale care, în perioadele de criză din decembrie, din mai, au fost solicitate să finanţeze guvernul, pentru că nimeni altcineva nu-l finanţa.

    Piaţa financiară românească nu poate susţine finanţarea integrală a guvernului, atât a deficitului bugetar curent cât şi a datoriilor care ajung la scadenţă şi care trebuie plătite prin refinanţare.

    Despre acest subiect a scris şi Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR şi fostul director al Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională.

    Problema finanţării bugetului, care are cereri din ce în ce mai mari – deficitul bugetar nu are cum să scadă peste noapte, dar în schimb datoria publică creşte accelerat – este extrem de importantă şi nu care cumva să devină critică. 

    3. Arieratele statului – datoriile pe care le are statul în economie – sunt în creştere exponenţială, dar problema este că nimeni nu prea ştie cât sunt aceste arierate. În joc sunt câteva miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult.

    Nivelul arieratelor este necunosut pentru că sunt multe lucrări executate, dar care nu au fost facturare de către companii ca să nu se plătească TVA, pentru că statul nu are lichidităţi ca să plătească aceste facturi.

    Acest subiect a fost adus în discuţie în conferinţa de presă de duminică de către Dragoş Anastasiu, el povestind că ştie cel puţin doi constructori care au executat lucrări de peste 1 miliard de lei, dar care nu le-au facturat pentru că statul nu are bani să le plătească.

    Sunt foarte multe cazuri în care statul are de plată bani, pe care nu îi plăteşte pentru că nu are lichidităţi, sau plăteşte facturile într-o ordine preferenţială.

    Toate aceste facturi, toate aceste datorii s-au adunat în nişte sume foarte mari care sunt rostogolite de la săptămână la săptămână şi care de fapt reprezintă datoria ascunsă a statului.

    Deficitul bugetar este mult mai mare decât cel prezentat, iar datoria publică statului este mult mai mare decât cea care este anunţată, de peste 1.000 de miliarde de lei sau chiar peste 1.100 de miliarde de lei cu tot cu garanţii.

    Aceste arierate pot exploda în orice moment, iar companiile care au de primit bani, fie că sunt de stat, fie că sunt din sectorul privat, sunt “terminate”.

    Aşa cum a fost terminat în 2009 şi Dragoş Anastasiu, care avea de recuperat TVA de la stat, nu mai avea lichidităţi, şi atunci a făcut ceea ce a făcut – să dea mită funcţionarilor ANAF, caz care i-a explodat în faţă peste 16 ani, odată ce a intrat în politică. Dacă stătea deoparte nu i se întâmpla nimic.

    Reducerea arieratelor ţine de execuţia bugetară şi de îmbunătăţirea situaţiei economice care să permită creşterea încasărilor la buget. Dar situaţia economică nu se îmbunătăţeşte, cel puţin în următoarele luni.

    4. Stabilitatea politică, stabilitatea acestui guvern – format din PSD, PNL, UDMR – este critică în actuala conjunctură economică pentru România. Fără guvern stabil, programul de austeritate fiscală nu poate merge înainte, deficitul bugetar nu poate fi redus, iar pieţele financiare nu vor mai împrumuta România.

    Nu ştiu ce vrea PSD de la guvernul Bolojan, de la premierul Bolojan, dar orice derapaj politic va trimite România într-o criză financiară şi apoi într-o criză economică foarte puternică.

    Şi aşa pieţele financiare, şi aşa economia sunt la limită.

    PSD ar trebui să deschidă sticle de şampanie că premierul Bolojan şi-a asumat rolul de kamikaze în această alianţă politcă.

     

    România a primit un respiro să plece în vacanţă, dar orice derapaj politic, social, financiar, economic ne va arunca într-o criză fără precedent.

    România joacă acum cu sume mult mai mari decât în 2009, iar orice criză ar avea un impact mult mai mare.

  • Nicuşor Dan, de la Salzburg, despre scandalul Anastasiu: „Nu am această informaţie. Aud prima dată de la dumneavoastră”. Preşedintele le cere jurnaliştilor mai mult timp pentru a se informa

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, prezent în aceste zile la Summitul Salzburg 2025, a abordat scandalul public provocat de prezenţa numelui vicepremierului pentru reformă, Dragoş Anastasiu, într-un dosar de corupţie.

    Dezvăluire fără precedent: Vicepremierul Dragoş Anastasiu este implicat ca martor într-un caz de dare de mită către un funcţionar ANAF care a fost condamnat la 5 ani închisoare. Pentru a nu avea probleme, firmele lui Dragoş Anastasiu au mituit un inspector ANAF. Cum răspunde Guvernul

    Astfel, Nicuşor Dan a spus că nu cunoaşte subiectul, cerându-le jurnaliştilor mai mult timp pentru a se informa.

    „Nu am această informaţie. Lăsaţi-mă să mă informez, că e prima oară când aud de la dumneavoastră”, a spus acesta.

  • Guvernul i-a dat vicepremierului Dragoş Anastasiu puteri sporite pentru reforma companiilor de stat

    Guvernul Bolojan a decis formarea unui grup condus de vicepremierul Dragoş Anastasiu.

    Acest grup de lucru are puterea de a analiza companiile de stat şi, dacă este nevoie, să reducă numărul de angajaţi sau să taie salariile managementului. Vicepremierul Anastasiu trebuie să îi dea raportul premierului privind îndeplinirea obiectivelor.

    Grupul de lucru îl va include pe Marian Neacşu, vicepremierul din partea PSD, directori din Ministerul de Finanţe, Economie, Transporturi, Sănătate, Energie, Mediu, Justiţie, plus secretarul general al Guvernului.

  • Anastasiu: 1.326 de întreprinderi ale statului; din ele, 315 fac 96% din cifra de afaceri

    În vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar.

    „Avem 1.182 la nivel local şi sunt împărţite în societăţi pe acţiuni, regii autonome şi SRL-uri şi 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome şi 842 de SRL-uri. Dacă începem puţin să triem şi punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum şi companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu.

    Din 256.000 de angajaţi în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante.

    „Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”, explică vicepremierul.

    În ceea ce priveşte subvenţiile, per total, sunt de 14 miliarde şi aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde.

    „Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvenţiile, şi pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvenţiile, veţi vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situaţia pierderilor. La nivel naţional, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care şapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenţie, după ce primesc subvenţii. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON”, a explicat Dragoş Anstasiu.

    Din cele 1.182 de companii locale, din care 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome şi 834 de SRL-uri. Dintre el, în jur de 300 de companii nu au depus date financiare.

    „Deci nu ştim despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu ştiu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care ştim câte ceva, au pierdere. Şi în jur de 600 de companii au până la 10 angajaţi. Avem ca zone de activitate: apă canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu ştim de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate – dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu ştim nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficienţă destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoş Anastasiu.

    46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.

    „Avem câteva companii care sunt foarte profitabile şi foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligaţia sau au obligaţia să depună date financiare atât la Registrul Comerţului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerţului, cât şi la AMEPIP. Şi vreau să vă spun că începând de ieri (luni – n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii şi acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul.

  • Mult zgomot pentru nimic? Cifra de afaceri a companiilor de stat reprezintă doar 4% din totalul cifrei de afaceri a companiilor româneşti. Subvenţiile sunt de 14 mld. de lei, iar profiturile de 15 mld

    Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a anunţat împreună cu vicepremierul Dragoş Anastasiu planul de reformă pentru companiile de stat.

    Acesta cuprinde reducerea numărului de membrii în consiliile de administraţie sau în cele de supraveghere, reducerea indemnizaţiilor, dar şi a salariilor directorilor generali ai întreprinderilor publice.

    Vicepremierul Dragoş Anastasiu a spus că firmele de stat au împreună o cifră de afaceri de 127 de mld. de lei, ceea ce reprezintă 4,5% din totalul cifrei de afaceri a companiilor româneşti, în valoare de 2.800 de mld. de lei.

    Totodată, profiturile celor 1.326 de companii din sectorul public sunt de 15 mld. de lei, dintre care doar profitul Hidroelectrica reprezintă 46% din total.

    Vedeţi mai jos declaraţiile integrale ale premierului Ilie Bolojan:

    Un element central al bunei guvernări este gestionarea corectă a companiilor de stat din România.

    Având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte important, precum în energie sau în alte sectoare unde ele sunt actori relevanţi, orice câştig în administrarea lor este un câştig semnificativ pentru ţara noastră şi pentru bugetul de stat.

    Orice reducere a subvenţiilor reprezintă o economie în plus, orice creştere a calităţii serviciilor pe care aceste companii le oferă cetăţenilor este un avantaj, iar orice reducere a cheltuielilor contribuie la creşterea capacităţii de investiţii.

    Buna administrare a companiilor este un element esenţial al acestui pachet.

    Am convenit ca, în perioada următoare, toate ministerele să asigure publicarea datelor pentru a şti cine administrează aceste companii, ce câştiguri au, care le sunt indicatorii, dar şi toate datele economice care oferă o oglindă fidelă a situaţiei. Nu este o ruşine pentru cei care le conduc ca aceste date să fie publice.

    Reducerea numărului de membri în consiliile de administraţie, dar şi plafonarea unor câştiguri sunt măsuri necesare. Avem o situaţie în care, abuzând de prevederi legale şi fără un control real al modului de aplicare a legislaţiei, managerii şi membrii consiliilor de administraţie au ajuns la limitele maxime de câştiguri, ceea ce a generat nemulţumire în opinia publică.

    Vom uza de toate mecanismele pentru a impune aceşti indicatori de performanţă, iar cei care nu îi acceptă vor pleca.

    AMEPIP-ul trebuie întărit, astfel încât, la finalul verii, să avem o agenţie operaţională.

    Vedeţi mai jos declaraţiile integrale ale vicepremierului Dragoş Anastasiu:

    Vorbim de un memorandum care o să treacă prin Guvern în zilele următoare, care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea eficientizării întreprinderilor publice.

    Vrem să avem mai mulţi bani la bugetul de stat, mai puţine subvenţii şi o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum gândeşte orice companie privată.

    Avem ca scop eficientizarea, dar şi rezolvarea problemelor legate de PNRR.

    Am rămas în urmă cu câteva jaloane, ceea ce ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro, pe care, până pe 25 noiembrie, avem un deadline să o recuperăm.

    AMEPIP a centralizat definitiv şi a organizat în tabele datele privind companiile de stat, iar zilele acestea vor fi publicate.

    În vizorul AMEPIP se află 1.326 de întreprinderi publice: 1.182 la nivel local, societăţi pe acţiuni, regii autonome şi SRL-uri, şi 144 la nivel central.

    Avem, aşadar, 376 de SA-uri, 88 de regii autonome şi 842 de SRL-uri.

    Avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajaţi pe care îi avem în toate întreprinderile, 173.000 sunt în aceste companii importante.

    Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt 127 de mld. de lei, în timp ce top 315 au 13,6 mld. de lei. (Ceea ce reprezintă doar 4,5% din din totalul cifrei de afaceri a companiilor româneşti, în valoare de 2.800 de mld. de lei).

    Subvenţii, per total avem 14 mld., iar top 315 au 13,6 mld. de lei.

    Toate companiile au profit de 15 mld. de lei, iar top 315, 14,9 mld. de lei. 

    Situaţia pierderilor: la nivel naţional, 266 de întreprinderi înregistrează pierderi de 2,5 mld. de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 mld. după ce primesc subvenţii: CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, CFR Marfă SA, Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA.

    Din 1.182 de companii locale: 270 SA-uri, 78 de regii autonome şi 834 de SRL-uri.

    Aproximativ 300 de companii nu au depus date financiare, aproximativ 250 de companii au venituri zero. Împreună reprezintă 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu avem date.

    Despre cele care ştim câte ceva: 230 de companii au pierderi şi în jur de 600 de companii au până la 10 angajaţi.

    Avem zone de activitate Apă-Canal: 326 de companii, jumătate pe profit, jumătate fie nu ştim, fie au pierderi.

    146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierderi, 26 nu ştim nimic de ele.

    61 de companii de transport: 41 pe profit, 10 pe pierderi, 5 nu au depus date financiare.

    Per total, vedem o ineficienţă, dar şi o polarizare importantă. 46% dintre profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.

    Companiile au obligaţia să depună date financiare, atât la ANAF, cât şi la AMEPIP. Începând de ieri, au început să curgă amenzile.

    În companiile centrale, 354 de poziţii sunt provizorii, o problemă pentru statul român. Avem ţinte şi jaloane în PNRR pentru a rezolva provizoratele.

    La companiile locale, 493 de poziţii sunt provizorii, iar 1.119 poziţii sunt permanente.

    Cei care fac selecţia vor trebui să fie persoane şi firme cu experienţă relevantă în recrutarea oamenilor de acest calibru, ceea ce va duce la recâştigarea încrederii Guvernului, populaţiei şi a Comisiei Europene.

    Spre exemplu, la unele aeroporturi se poate cu mult mai puţin personal. La noi sunt 1.400 de oameni, în timp ce în alte părţi, cu acelaşi număr de pasageri, lucrează doar 800 de oameni.

    Este o problemă care ţine de performanţă, nu doar de cifra de afaceri, ci şi de performanţa angajaţilor.

    Măsurile anunţate:

    ♦ Reducerea numărului membrilor în CA-uri şi Consiliile de Supraveghere. La regii autonome, de la 3-5 membri la 3 membri, la societăţile cu sistem unitar, de la 3-7 membri la maximum 3 membri. La societăţile cu sistem dualist sau companiile mari, de la 5-7 membri la 3-5 membri. Reducerea membrilor neexecutivi, adică cei care nu sunt şi directori: de la până la 3 indemnizaţii pe ramură la 2, iar la executivi, componenta fixă de la 3-6 la 3, iar cea variabilă de la 3-6 la 2.

    ♦ Directorii generali: componenta fixă a fost între 3 şi 6, propunem 3. Componenta variabilă a fost între 3 şi 6, propunem 2. Plafonarea beneficiilor la maximum 10% din remuneraţia totală fixă.

    ♦ Pentru funcţionarii publici, propunem să poată face parte dintr-un singur consiliu de administraţie.

    ♦ Mărim termenul de prescripţie pentru sancţiunile puse de AMEPIP de la 6 luni la 1 an.

    ♦ Propunem înfiinţarea unui consiliu consultativ la AMEPIP, care să sprijine instituţia pentru a eficientiza activitatea.

    ♦ Accelerarea companiilor de stat. 3 luni pentru analiză şi 3 luni după aceea pentru procesul de eficientizare decis.

    ♦ Focusul AMEPIP va fi pe cele 315 companii care generează 96–97% din cifra de afaceri.

    ♦ Am iniţiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ, care rămâne deschis propunerilor. Câţiva dintre aceşti oameni sunt: Speranţa Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguţa Leana, Iancu Guda, Iancu Grigorescu.

  • Anastasiu: Cheltuielile care s-au făcut au fost benefice pentru români. Dar s-a depăşit plapuma

    „Domnul Bolojan a ieşit şi a spus: «Noi, cei care am guvernat, suntem vinovaţi! Şi eu, Ilie Bolojan, mi-am cerut scuze faţă de poporul român». Este clar că cei care au guvernat, poate nu din rea intenţie în ceea ce priveşte salariile, pensiile, investiţiile, pentru că sunt toate necesare. Dar au fost prea multe, s-a depăşit plapuma. Poate şi pentru că a fost an electoral, poate şi pentru că nu şi-au măsurat suficient de bine”, a declarat Dragoş Anastasiu în emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuţ Cristache”.

    Vicepremierul afirmă că „lucrurile alea care s-au întâmplat, au fost şi în favoarea românilor”.

    „Că, pe de altă parte, nu s-au uitat la risipa de la bugetul de stat, la abuzurile de acolo, în ceea ce priveşte salarii, indemnizaţii (…) pe de altă parte, cheltuielile au fost benefice, şi pentru pensionari, şi pentru angajaţi, şi pentru investiţii, pentru că nu avem suficiente autostrăzi, nu avem suficiente spitale, şcoli (…) avem 14.000 de şantiere în toată ţara. Nu ni le permitem, asta e problema”, a declarat Dragoş Anastasiu.

  • Anastasiu: Este o problemă cu nişte agenţii de rating care sunt foarte seci

    „Nu e o problemă cu Comisia Europeană, este o problemă cu nişte agenţii de rating care sunt foarte seci. Da, se uită la tine, nu se uită cu empatie. Ei se uită pe cifre şi spun: domnilor, nu vă încadraţi la ratingul de ţară, cum se cheamă evaluarea de ţară – Acceptabil –, vă încadraţi la foarte prost. Şi dacă ne încadrăm la foarte prost, intrăm în scenariul Grecia 2010”, spune vicepremierul Dragoş Anastasiu, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuţ Cristache.

    Dragoş Anastasiu recunoaşte că, deşi nu poţi compara scenariul Greciei din 2010 cu situaţia României din prezent, consecinţa este aceeaşi: „Eşti degradat la gunoi, adică să nu investească nimeni în ţara ta”.

    „Atunci cresc taxele, creşte TVA-ul, nu se mai pot plăti pensii, lumea se buluceşte la bănci să-şi ia banii, că n-au încredere. De scenariul respectiv îl cunoaştem şi Doamne fereşte să intrăm în aşa ceva, pentru că nu ne mai revenim mult timp”, adaugă vicepremierul responsabil cu eficienţa guvernamentală.