Omul de afaceri Radu Georgescu si-a petrecut, an acest an,
vacanta in Romania, cu masina, dupa ce in ultimii doi ani anul
trecut a petrecut acelasi gen de concediu in Statele Unite. “A fost
absolut senzational. Am oprit unde ni s-a facut somn si nu a fost
nicio problema. Iar oamenii mi-au zambit tot timpul, contrar
crizei”, spune Georgescu. In schimb Bogdan Georgescu, seful
agentiei de consultanta imobiliara Colliers spune ca o saptamana de
vacanta petrecuta in Romania a fost groaznica.
Iata doua opinii contrare, care vin fie din niveluri diferite de
asteptare fie din firesti separari de calitate a serviciilor. Este
normal sa fie asa si astfel de situatii sunt curente, despre
oricine ar fi vorba in orice zona a lumii. Este o problema de
preceptie si de asteptari. Daca am transforma vacantele celor doi
Georgesti si am adauga sumelor cheltuite de cei doi multe zerouri,
am obtine doi investitori. Doi investitori care traverseaza o
perioada de criza si care au de luat decizii: unde merg, ce domenii
de activitate aleg, ce oportunitati au si ce castig vor
obtine?
Participantii la discutia organizata de BUSINESS Magazin cred ca
Romania are calitati: mediul de afaceri in sine, oamenii deschisi
la minte, abilitatile de comunicare si cunossterea limbilor
straine, adaptabilitatea de care dau dovada romanii in general.
Slabiciuni sunt in primul rand in zona politicului, alaturi de
sistemul de invatamant, de migratia fortei de munca, calitatea
scazuta a vietii, precum si cea mai mare parte a
infrastructurii.
Pentru un om de afaceri slabiciunile se pot transforma in
oportunitati, de aceea regasim la acest capitol imbunatatirea
calitatii vietii sau infrastructura. Tot oportunitati sunt si
consumatorul, pentru ca Romania este o piata mare, importanta,
alaturi de pozitia geografica, potentialul de dezvoltare al satului
romanesc sau nevoia de informatizare a sistemului financiar.
Media pare sa fie, in opinia mediului de afaceri, o amenintare,
alaturi de sistemul de administratie publica, de imbatranirea
populatiei sau de faptul ca o parte din ansamblul democratic pare
sa nu functioneze. Justitia se afla undeva intre slabiciune si
amenintare.
Cele cateva fraze de mai sus rezuma simplu si concis atat orele de
discutii cat si anii de experienta acumulati in mediul de afaceri
romanesc. Ce trebuie sa inteleaga autoritatile romane,
identificate, repetam, de mediul de afaceri drept una din cele mai
mari vulnerabilitati ale Romaniei, este faptul ca investitiile se
bazeaza de cele mai multe ori tocmai pe perceptie si pe
preferinte.
In ianuarie 2010 Romania se situa pe locul 16 intre cele mai
atractive destinatii pentru investitii din lume, inaintea Rusiei
sau Cehiei, intr-un clasament intocmit de firma de consultanta
A.T.Kearney si in care China este considerata cea mai buna tinta
pentru investitii. “Companiile cauta antidotul nesigurantei si vor
din ce in ce mai mult sa investeasca in <strainatatea
apropiata>”, spune atunci Paul Laudicina, presedintele
A.T.Kearney. In acelasi studiu Romania se situa pe un important loc
sase in preferintele investitorilor europeni, fiind prima
destinatie europeana, inaintea Italiei, Frantei sau Poloniei. La
acel moment Romania se bucura de respectiva pozitie favorabila la
capatul unui an electoral, lipsit de masuri de austeritate si in
care efectele crizei nu s-au resimtit pregnant, dar si dupa o
perioada de cativa ani de crestere economica sustinuta.
La aproape un an de la publicarea studiului, putem paria pe orice
ca perceptia favorabila a investitorilor asupra Romaniei este in
masura sa se fi schimbat, mai ales dupa desele si contradictoriile
schimbari in legislatia fiscala, dupa derutantele modificari in
prognozele de inflatie, crestere economica sau somaj ale diverselor
insitutii sau dupa relativa indiferenta cu Guvernul a tratat
masurile de revigorare ale economiei pe care le-a promis.
Culmea este ca, cel putin in declaratiile oficiale, ministrii
pareau constienti de problemele economice ale Romaniei dar si de
solutii. Constantin Nita, fost ministru pentru IMM in perioada 2008
– 2009, declara: “Revenirea noastra depinde daca vom sti sa
stimulam mediul de afaceri sa produca bani, nu sa crestem
impozitele ca sa-l sufocam. Daca nu stimulezi agentii economici nu
ai de unde sa ai bani la fondul de pensii sau la cel de sanatate.
Si nici investitiile in proiecte mari de infrastructura nu sunt o
solutie viabila, pentru ca blocam banii intr-o zona care nu are o
rata mare de multiplicare a investitiei. Pai in anii ’70, Japonia a
tasnit in sus pentru ca a investit doar 30% in proiecte de
infrastructura si 70% din investitii au mers catre IMM-uri. Cui sa
spui asa ceva in Romania?”.
Problema nu este cui sa spui, ci cine sa faca. Si de ce.
Criza a modificat consumatorul, spune Octavian Popescu,
vicepresedintele agentiei media Initiative, “Criza i-a facut pe
oameni sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred…
Credibilitatea, competenta si securitatea reprezinta principalele
criterii care influenteaza comportamentul de cumparare. Lumea s-a
divizat intre eroii si raufacatorii crizei”, spune Popescu. Cum la
nivel fundamental investitorul se aseamana in mare masura cu
consumatorul, principalele criterii se mentin si in cazul unei
decizii investitionale; Romania, la nivel investitional, nu pare a
fi tocmai un model de credibilitate si securitate si face destul de
multe pentru a-si indeparta competentele.
Pe plan international criza mai aduce doua modificari importante –
detronarea SUA din pozitia de principala tinta a investitiilor in
urmatorii doi ani si aparitia CIVETS.
Detronarea SUA de catre China, India si Brazilia apare in
studiul “World Investment Prospects Survey 2010-2012” al UNCTAD,
Comisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare. Studiul este
intocmit in baza raspunsurilor a circa 500 de manageri de
investitii din multinationale, consultati, specialisti in economie
sau din lumea academica. Mexicul sau Thailanda sunt alte surprize,
urcand in topul preferintelor investitorilor.
Cine este CIVETS? NU este vorba despre zibeta, micutul mamifer, ci
de grupul de state – Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si
Africa de Sud – pregatit sa inlocuiasca mantra BRIC – Brazilia,
Rusia, India si China, socotite marile aspiratoare de investitii
ale momentului si motoarele cresterii economice mondiale. CIVETS
sunt ideea lui Michael Geoghegan, directorul executiv de la HSBC.
“Fiecare dintre ele are o populatie mare, tanara, in crestere.
Fiecare are o economie diversa si dinamica. Si fiecare, in termeni
relativi, este stabila din punct de vedere politic”, spunea recent
Geoghegan. Iar HSBC este o institutie familiarizata cu pietele
emergente.
“In lumea de astazi nu-ti poti permite sa astepti ca afacerile sa
apara. Trebuie sa mergi acolo unde sunt afacerile”, crede seful
HSBC.
Romania a fost, pentru o perioada scurta din pacate, un loc unde
“au fost afaceri”. Greseala tuturor a fost credinta ca afacerile
“vor fi” tot timpul, chiar fara sprijin guvernamental, ba cu taxe
majorate asezonate cu inutile dispute politice. O statistica simpla
este relevanta: in mai 2007 in Romania au fost infiintate 1482 de
companii cu capital strain. Un an mai tarziu, apareau 1.098 de
sociatati, iar in 2009 numarul noilor societati cu participatie
straina la capital se injumatatea la 580. In 2010 s-au infiintat
numai 422 de companii cu capital strain.
In acelasi siaj al anilor de crestere economica, Romania inca mai
atrage investitii straine, care au8 crescut de la 1,9 miliarde de
euro in 2003 la 5,2 miliarde euro in 2005 si la 9,5 miliarde euro
in 2008. Valoarea s-a injumatatit in 2009, la 4,5 miliarde euro,
iar la finele lunii iunie a acestui an investitiile straine directe
totalizau 1,8 miliarde euro. O suma rezonabila, daca e sa luam in
calcul efectele crizei. Dar privind “per capita” Romania avea cea
mai mica valoare a investitiilor straine directe, 2.408 euro/cap de
locuitor din Centrul si Estul Europei, aproape jumatate din
valoarea din Bulgaria, 4.870 euro si mult sub cei 8.049 euro din
Cehia.
Fara a spera sa ajunga la valori comparabile cu cele indicate
deja, Romania ar trebui sa isi fixeze un obiectiv rezonabil, cum
sunt cei 3.323 de euro ai unui polonez, daca nu cei peste 6.000 de
euro din Ungaria.
Pentru inceput ar trebui ca oficialii romani sa intocmeasca o
analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats –
puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) a Romaniei.
Sau sa citeasca discutia care urmeaza.