Ei doresc ca noua lor proprietate să aibă – sau îşi vor instala singuri odată ce o vor cumpăra – centrală termică pe biomasă, eventual una suficient de puternică pentru tot satul, dacă reşedinţa se află într-o zonă rurală, panouri solare care nu arată a panouri solare ori sisteme de reciclare a apei. Se vând, de asemenea, case luxoase confecţionate din lemn luat dintr-o zonă în care se plantează 30 de copaci pentru fiecare arbore tăiat şi dotate cu piscină cu apă purificată. De asemenea, clienţii nu mai sunt interesaţi de baruri cu tot felul de băuturi alcoolice şi colecţii de sticle de şampanie cu care să se mândrească, ci preferă să aibă o zonă de bar unde se pot prepara şi consuma sucuri naturale.
Tag: amplasament
-
De ce voia Nicolae Ceauşescu să dărâme 252 de sate din Argeş
Sudul judeţului Argeş s-a aflat în fruntea experimentelor comuniste, însă evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a dictatorului comunist, iar satele să rămână „pe vechiul amplasament”. După colectivizare, considerată prima etapă de transformare a ţăranului român în cetăţean socialist, următorul pas, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, trebuia să fie sistematizarea satului românesc.
Astfel, la iniţiativa dictatorului, în noiembrie 1969, este înfiinţată „Comisia Centrală pentru Sistematizarea Satelor”. Rolul acesteia a fost acela de a elabora un plan prin care comunele cu doar 5.000 de locuitori, selectate de pe întreg cuprinsul ţării, să fie demolate, iar oamenii, mutaţi în „centre civice”. Centrele, plasate cât mai aproape de marile zone urbane, urmau să capete denumirea de oraşe agroindustriale. În interiorul noilor aşezări civice, aveau să fie construite locuinţe colective (blocuri), magazine, şcoli şi spitale. O altă prevedere absurdă din „Legea sistematizării teritoriului şi localităţilor” era reducerea drastică a perimetrului pe care urmau să fie ridicate noile centre civice.
Motivul era pueril: agricultură pe fiecare metru de pământ, prin care să se producă mult, să fie depăşite planurile de producţie. Distrugerea gospodăriilor ţărăneşti a întârziat însă, din cauza proiectelor faraonice ale lui Ceauşescu, gen Casa Poporului sau Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar satele româneşti au scăpat, o vreme, din faţa buldozerelor. Asta până în 3 martie 1988, când Ceauşescu a făcut publică lista ce viza dispariţia a 900 de comune dintr-un total de 2.705, ceea ce însemna o reducere a numărului satelor româneşti, de la 13.123 la 6.000, până în anul 2000. Mai exact, jumătate din satele româneşti urmau să fie rase de pe faţa pământului.
Printre cele mai afectate judeţe se afla Argeşul, care ocupa locul doi pe lista lui Ceauşescu, cu un număr de 252 de sate, fiind devansat doar de Alba, cu 264 de sate. Urma Bacăul, cu 237 de sate, Vâlcea, cu 222, Prahova, cu 206, Vaslui, cu 195 şi Iaşi, cu 174. Printre judeţele cel mai puţin afectate de paranoia lui Ceauşescu se numărau Sibiul, cu 26 de sate, Satu Mare, cu 25, Covasna, cu 23, Braşovul şi Bistriţa Năsăud, cu câte 20 de sate şi Brăila, cu 19.
Comuna Buzoeşti urma să devină al şaselea oraş al Argeşului
În ceea ce priveşte sistematizarea satelor argeşene, cele mai afectate erau comunele din sudul judeţului: Miroşi, Bârla, Căldăraru, Izvoru, Popeşti, Ştefan cel Mare, Slobozia, Recea, Ungheni, Hârseşti, Stolnici şi Mozăceni. Toate aceste localităţi erau practic şterse de pe hartă şi mutate în noul centru civic, care urma să fie construit în Buzoeşti. Odată ajunşi aici, ţăranii argeşeni din sudul judeţului, transformaţi, peste noapte, în cetăţeni socialişti, aveau să se bucure de binefacerile „Epocii de Aur”. Ar fi locuit în ghetouri de câte două etaje, cu WC şi fântână în faţa blocului, iar masa le-ar fi fost servită, de trei ori pe zi, în cantine special amenajate. Norocul a fost că evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a lui Nicolae Ceauşescu, iar satele din sudul judeţului, să rămână „pe vechiul amplasament”.
Sursa: www.universulargesean.ro
-
Anunţ, pe Facebook, făcut de Ministrul Justiţiei. Ce se va construi în locul în care Ceauşescu se apucase de “Centrul de Creaţie şi Cultură – Cântarea României”
“Guvernul României – 29. XI.2019. Memorandum – vizând situaţia amplasamentului “Esplanada”, în vederea dezvoltării Cartierului Justiţiei, în cadrul unui program de reconversie funcţională. În vederea realizării acestui obiectiv: 1. Ministerul justiţiei va prelua, în condiţiile legii, terenul aflat în administrarea Ministerului Dezvoltării precum şi partea de teren din proprietatea Municipiului Bucureşti. 2. Ministerul Justiţiei va face demersurile necesare în vederea clarificării situaţiei juridice a suprafeţelor revendicate. 3. Ministerul Justiţiei va realiza demersurile necesare în vederea schimbării denumirii amplasamentului, din “Esplanada” în “Cartierul Justiţiei”, se arată într-o postare a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe pagina sa de Facebook.
În octombrie 2015, ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică proiectul Hotărâre pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiţii, situat în municipiul Bucureşti, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul Justiţiei”, precum şi a programului prioritar de reconversie funcţională a acestuia.
-
De ce voia Nicolae Ceauşescu să dărâme 252 de sate din Argeş
Sudul judeţului Argeş s-a aflat în fruntea experimentelor comuniste, însă evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a dictatorului comunist, iar satele să rămână „pe vechiul amplasament”. După colectivizare, considerată prima etapă de transformare a ţăranului român în cetăţean socialist, următorul pas, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, trebuia să fie sistematizarea satului românesc.
Astfel, la iniţiativa dictatorului, în noiembrie 1969, este înfiinţată „Comisia Centrală pentru Sistematizarea Satelor”. Rolul acesteia a fost acela de a elabora un plan prin care comunele cu doar 5.000 de locuitori, selectate de pe întreg cuprinsul ţării, să fie demolate, iar oamenii, mutaţi în „centre civice”. Centrele, plasate cât mai aproape de marile zone urbane, urmau să capete denumirea de oraşe agroindustriale. În interiorul noilor aşezări civice, aveau să fie construite locuinţe colective (blocuri), magazine, şcoli şi spitale. O altă prevedere absurdă din „Legea sistematizării teritoriului şi localităţilor” era reducerea drastică a perimetrului pe care urmau să fie ridicate noile centre civice.
Motivul era pueril: agricultură pe fiecare metru de pământ, prin care să se producă mult, să fie depăşite planurile de producţie. Distrugerea gospodăriilor ţărăneşti a întârziat însă, din cauza proiectelor faraonice ale lui Ceauşescu, gen Casa Poporului sau Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar satele româneşti au scăpat, o vreme, din faţa buldozerelor. Asta până în 3 martie 1988, când Ceauşescu a făcut publică lista ce viza dispariţia a 900 de comune dintr-un total de 2.705, ceea ce însemna o reducere a numărului satelor româneşti, de la 13.123 la 6.000, până în anul 2000. Mai exact, jumătate din satele româneşti urmau să fie rase de pe faţa pământului.
Printre cele mai afectate judeţe se afla Argeşul, care ocupa locul doi pe lista lui Ceauşescu, cu un număr de 252 de sate, fiind devansat doar de Alba, cu 264 de sate. Urma Bacăul, cu 237 de sate, Vâlcea, cu 222, Prahova, cu 206, Vaslui, cu 195 şi Iaşi, cu 174. Printre judeţele cel mai puţin afectate de paranoia lui Ceauşescu se numărau Sibiul, cu 26 de sate, Satu Mare, cu 25, Covasna, cu 23, Braşovul şi Bistriţa Năsăud, cu câte 20 de sate şi Brăila, cu 19.
Comuna Buzoeşti urma să devină al şaselea oraş al Argeşului
În ceea ce priveşte sistematizarea satelor argeşene, cele mai afectate erau comunele din sudul judeţului: Miroşi, Bârla, Căldăraru, Izvoru, Popeşti, Ştefan cel Mare, Slobozia, Recea, Ungheni, Hârseşti, Stolnici şi Mozăceni. Toate aceste localităţi erau practic şterse de pe hartă şi mutate în noul centru civic, care urma să fie construit în Buzoeşti. Odată ajunşi aici, ţăranii argeşeni din sudul judeţului, transformaţi, peste noapte, în cetăţeni socialişti, aveau să se bucure de binefacerile „Epocii de Aur”. Ar fi locuit în ghetouri de câte două etaje, cu WC şi fântână în faţa blocului, iar masa le-ar fi fost servită, de trei ori pe zi, în cantine special amenajate. Norocul a fost că evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a lui Nicolae Ceauşescu, iar satele din sudul judeţului, să rămână „pe vechiul amplasament”.
Sursa: www.universulargesean.ro
-
Timişoara: Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi
Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoş Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a şantierului arheologic din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că acolo a fost descoperit şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea.
Fortificaţia turcească de la Timişoara este menţionată în scrierile istorice, existând şi hărţi vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde şi perimetrul unde ar fi construită cetatea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Turn de 24 de etaje în Floreasca. Când va începe construcţia proiectului
“Bucharest One va avea o suprafaţă construită de 48.732 metri pătraţi, respectiv peste 24 de etaje. După finalizare, aceasta va fi a doua cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Proiectul este localizat în partea de nord a Bucureştiului (…) În zonă au loc lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii. Proiectul a obţinut autorizaţiile necesare pentru începerea construcţie, care este programată să înceapă în primele luni din 2014, urmând să fie finalizată în trimestrul trei din 2015”, se arată într-un comunicat al fondului Globalworth Real Estate Investments, vehicul înfiinţat de omul de afaceri elen în acest an.
Activitatea Porsche Aviaţiei, din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, a fost mutată în showroom-ul Porsche Nord, iar grupul german a decis vânzarea terenului de 10.000 metri pătraţi către Papalekas într-o tranzacţie estimată la circa 8 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Complexul rezidenţial City Point intră în construcţie
Complexul rezidenţial care va însuma o investiţie de 15 milioane de euro va cuprinde patru clădiri cu şapte etaje, cu un total de 180 de apartamente cu una, două şi trei camere.
Prima etapă a ansamblului a fost începută în luna aprilie a acestui an, ceea ce înseamnă construcţia unei clădiri cu 45 de apartamente, cu termen de finalizare pentru luna martie a anului viitor.
“Piaţa rezidenţială din România are nevoie de unităţi locative adaptate la necesităţile şi dorinţele clientului final. Siguranţa şi calitatea sunt două chestiuni extrem de importante în construcţii, însă ne dorim, în acelaşi timp, să fim corecţi din punct de vedere al preţului şi să ne adaptăm la puterea de cumpărare a clientului”, a declarat Favi Stelian, CEO al Red Sea Group România.
Preţurile pentru o locuinţă în ansamblul City Point pornesc de la 63.000 euro, fără TVA, preţul mediu per ansamblu fiind în jurul valorii de 78.000 euro, fără TVA.
Încă din faza de concept a proiectului, toate aspectele legate de compartimentarea internă, calitate a finisajelor, amplasament şi pret, au fost definite astfel încât să reprezinte o proprietate optimă pentru publicul vizat.
“Amplasamentul şi conceptul ansamblului rezidenţial City Point îndeplinesc întocmai nevoile şi dorinţele persoanelor şi famililor tinere care lucrează la companiile multinaţionale din zona de Nord. Vom încerca să transformăm apartamentele noi construite în locuinţele dorite de clientul final fără a folosi strategii agresive de marketing şi vânzări” a declarat Ion Catutoiu, managing partner al RealTime Imobiliarii.
Ansamblul rezidential City Point este construit în zona de Nord a Capitalei, în apropiere de zona de afaceri, cu puncte de interes precum Sky Tower, Promenada Mall sau Floreasca Park, dar şi în vecinătatea unei zone mari de recreere a Bucureştiului, parcul Herăstrău.
Partenerii Red Sea Group şi Shikun&Binui R.E.D pentru acest proiect sunt compania de arhitectură Vlad Simionescu&Asociaţii, compania de construcţii Danya Cebus, consultantul imobiliar RealTime Imobiliarii şi agenţiile de marketing Godmother şi Momentos.