BusinessMagazin

Tag: AMNESTY

  • Amnesty International cere Ungariei să aplice proceduri corecte imigranţilor ilegali

    Aproape toţi imigranţii care ajung în Ungaria din Grecia via Macedonia şi Serbia au afirmat că sunt supuşi abuzurilor sau altor practici ilegale, a afirmat Amnesty International într-un raport prezentat marţi la Budapesta.

    Amnesty le cere autorităţilor ungare să evalueze de la caz la caz cererile de azil, să ofere dreptul la recurs şi să ofere protecţie împotriva abuzurilor, a declarat într-o conferinţă de presă Todor Gardos, manager de campanie al Amnesty pentru Balcani. În plus, autorităţile au trebui să recurgă la detenţie doar în ultimă instanţă.

    “Aceşti oameni sunt nevoiţi să plece în aceste călătorii şi ceea ce îi atrage în Ungaria este că cererile lor de azil sunt procesate mai rapid şi au şanse mai mari de a primi protecţie decât în Serbia sau Macedonia”, a precizat Gardos.

    Marta Pardavi, copreşedintele Comisiei Helsinki din Ungaria, a afirmat că legislaţia privind azilul adoptată luni de Ungaria înseamnă că după jumătatea lunii august cererile de azil vor fi respinse automat şi solicitanţii vor fi retrimişi în Serbia.

    Este clar, din declaraţiile martorilor, că Serbia, Macedonia şi Grecia nu pot fi considerate ţări sigure pentru că prevederile lor privind refugiaţii sunt neadecvate, a precizat Pardavi.

    Potrivit noului sistem ungar, refugiaţii vor avea la dispoziţie doar trei zile pentru a lansa un apel, iar tribunalele trebuie să dea o decizie în termen de opt zile, ceea ce înseamnă că solicitanţii de azil probabil nu vor obţine o audiere, a adăugat ea.

  • Amnesty International acuză Serbia şi Macedonia de rele tratamente aplicate imigranţilor ilegali

    Organizaţia neguvernamentală denunţă în special agresiunile fizice şi expulzările forţate.

    “Refugiaţii şi imigranţii care tranzitează Balcanii sunt expuşi unor abuzuri violente (…) din partea autorităţilor şi infractorilor locali”, se arată în raport. “Ei au fost abandonaţi în mod ruşinos de UE şi politica sa faţă de imigranţi, care i-a lăsat fără protecţie în Serbia şi Macedonia”.

    Amnesty precizează că acest raport este rezultatul a patru anchete realizate în Serbia, Ungaria, Grecia şi Macedonia, în perioada iulie 2014-martie 2015, pentru care au fost intervievaţi peste 100 de imigranţi.

    “Refugiaţii care fug de război şi persecuţii traversează Balcanii în speranţa că vor găsi siguranţă în Europa, dar se regăsesc victime ale abuzurilor şi exploatării şi la mila unui sistem deficitar de cereri de azil”, a declarat Gauri van Gulik, director adjunct al Amnesty pentru Europa şi Asia centrală.

    “Serbia şi Macedonia au devenit o poartă de ieşire pentru valul de imigranţi pe care nimeni în Europa nu pare dispus să-i primească”, a adăugat el.

    La frontierele Greciei cu Macedonia şi Macedoniei cu Serbia, refugiaţii şi imigranţii sunt supuşi “expulzărilor sumare ilegale, în timp ce mulţi sunt constrânşi să plătească mită”, potrivit raportului.

    Mai mulţi refugiaţi, în drum spre Ungaria, au fost obligaţi să plătească câte 100 de euro poliţiei de frontieră sârbe, sub ameninţarea că vor fi expulzaţi, precizează raportul, citând un martor. Alţi imigranţi ilegali au mărturisit că au fost “bătuţi sever” în Serbia şi Macedonia.

    La jumătatea lunii iunie, poliţia sârbă a anunţat arestarea a 29 de poliţişti şi a nouă vameşi acuzaţi de corupţie şi abuz de putere, precum şi de luare de mită pentru a permite trecerea imigranţilor ilegali spre Ungaria.

    Legislaţia privind solicitanţii de azil în ţările din Balcani nu este adaptată la situaţie, în contextul în care numărul imigranţilor creşte zilnic. Potrivit Miniterului sârb de Interne, peste 34.000 de persoane au cerut azil în Serbia de la începutul anului.

    “Serbia şi Macedonia trebuie să depună mai multe eforturi în domeniul respectării drepturilor imigranţilor şi refugiaţilor. Dar este imposibil să se separe încălcarea drepturilor lor de presiunea pe care o reprezintă numărul tot mai mare de imigranţi şi eşecul politicii UE privind imigraţia”, a subliniat van Gulik.

    La jumătatea lui aprilie, organizaţia Human Rights Watch a acuzat deja poliţia din Serbia că hărţuieşte imigranţii ilegali şi solicitanţii de azil care tranzitează teritoriul ţării, ceea ce Ministerul sârb de Interne a dezminţit. Serbia nu este membră a Uniunii Europene, dar oferă acces terestru spre patru state UE: Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia.

  • Amnesty International: Gruparea Boko Haram a răpit cel puţin 2.000 de femei şi fete de la începutul lui 2014

    Răpirea celor 219 eleve din Chibok, o localitate din statul nigerian Borno, la 14 aprilie 2014, a atras atenţia lumii întregi asupra brutalităţii acestei grupări extremiste.

    Organizaţia pentru drepturile omului a precizat că a documentat 38 de cazuri de răpiri comise de islamişti, bazându-se pe mărturiile a zeci de martori şi ale unor femei şi fete care au reuşit să scape.

    “Este dificil să estimăm câte persoane au fost răpite de Boko Haram”, a precizat Amnesty în raportul său, cu titlul “Treaba noastră este să împuşcăm, să măcelărim şi să ucidem: Regimul de teroare al Boko Haram”.

    “Numărul femeilor şi fetelor răpite este probabil mai mare de 2.000”, continuă raportul organizaţiei.

    Referitor la fetele din Chibok, Amnesty a citat o sursă militară conform căreia acestea au fost împărţite în trei sau patru grupuri şi ţinute în diferite tabere ale Boko Haram. Unele s-ar afla în pădurea Sambisa, din statul Borno, altele în zona lacului Ciad, în munţii Gorsi din Camerun, iar aproximativ 70 de fete ar fi în Ciad.

    Armata nigeriană a afirmat anterior că ştia unde se află fetele, dar a exclus o operaţiune de eliberare pentru că ar fi fost prea periculoasă.

    Cele 219 adolescente nu au mai fost văzute de când Boko Haram a publicat un mesaj video, în mai 2014, în care aproximativ 100 dintre aceste fete purtau haine musulmane şi recitau versete din Coran. Liderul Boko Haram Abubakar Shekau a precizat că toate adolescentele s-au convertit la islam şi s-au căsătorit.

    Rapoartele Amnesty oferă noi detalii despre răpirile în masă comise de Boko Haram, precum şi despre recrutarea forţată a băieţilor şi bărbaţilor.

    Mai multe fete şi femei care au reuşit să scape au povestit că au fost ţinute în condiţii atroce, inclusiv în închisori supraaglomerate, fiind violate şi forţate să gătească şi să se căsătorească cu luptători islamişti.

    Altele au povestit că au fost învăţate să tragă cu arma şi să fabrice bombe, iar una a declarat că a fost trimisă la operaţiuni, inclusiv în propriul sat.

    Amnesty, care vrea ca gruparea Boko Haram să fie investigată pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, estimează că peste 4.000 de persoane au fost ucise în 2014. Cel puţin 1.500 de civili au murit în primele trei luni ale acestui an, a adăugat organizaţia pentru drepturile omului.

  • Amnesty International: Grupări palestiniene au comis crime de război în conflictul cu Israelul

    Potrivit unui raport al Amnesty, grupuri militante palestiniene, inclusiv mişcarea Hamas, au comis “crime de război” în cursul conflictului cu Israelul din vara anului 2014, lansând “aleatoriu” rachete şi obuze cu scopul de a “răni şi a omorî civili”.

    “Prin lansarea acestor atacuri, au demonstrat sfidarea flagrantă a reglementărilor internaţionale; în plus, au fost ignorate efectele atacurilor asupra civililor din Israel şi din Fâşia Gaza”, a declarat Philip Luther, directorul Amnesty International pentru regiunea Orientul Mijlociu.

    “Impactul devastator al atacurilor israeliene asupra civililor palestinieni în cursul conflictului este evident, dar încălcările făcute de o parte beligerantă nu justifică acţiunile inamicilor”, adaugă Luther.

    Pe baza datelor ONU, Amnesty International a stabilit că 4.881 de rachete şi 1.753 de obuze de mortieră au fost lansate spre Israel în cursul conflictului din vara anului 2014. Dintre acestea, 243 de proiectile au fost interceptate de sistemul antirachetă israelian Domul de Fier, iar 31 au căzut în Fâşia Gaza. Alte 224 de rachete şi obuze au căzut în zone rezidenţiale din Israel. Şase civili din Israel, inclusiv un copil de patru ani, şi 67 de militari au fost ucişi.

    Potrivit cifrelor Naţiunilor Unite, 2.250 de palestinieni au fost omorâţi în conflictul cu Israelul, dintre care 1.585 erau civili, iar 538 copii.

    Un alt raport al Amnesty International, publicat în noiembrie 2014, acuza Israelul de “indiferenţă” în privinţa necesităţii evitării victimelor civile palestiniene.

  • Ţările bogate au primit un număr “derizoriu” de refugiaţi sirieni, denunţă Amnesty International

    Cu câteva zile înainte de conferinţa donatorilor de la Geneva, prevăzută pentru 9 decembrie, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului s-a declarat “şocată” de refuzul ţărilor bogate de a primi mai mulţi refugiaţi sirieni.

    “Aproximativ 3,8 milioane de refugiaţi din Siria au fost primiţi în principal de cinci ţări din regiune: Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt”, subliniază Amnesty International. “Doar 1,7% din acest total a primit azil în alte ţări”, adaugă organizaţia.

    Amnesty a menţionat “numărul derizoriu al locurilor de relocare oferite de comunitatea internaţională” şi a subliniat că statele din Golf, Rusia şi China nu au propus niciun loc pentru relocarea refugiaţilor sirieni.

    Cu excepţia Germaniei, ţările din Uniunea Europeană nu s-au angajat să primească mai mult de 0,17% dintre refugiaţii aflaţi în cele cinci ţări care se învecinează cu Siria.

    “Dezechilibrul (…) este într-adevăr şocant”, a afirmat Sherif Elsayed-Ali, şeful departamentului pentru refugiaţi şi imigranţi din cadrul Amnesty. “Absenţa totală a angajamentului din partea ţărilor din Golf în vederea primirii (refugiaţilor) este ruşinoasă”, a subliniat el. “Legăturile lingvistice şi religioase ar trebui să plaseze ţările din Golf în prima linie a statelor care oferă un adăpost sigur” pentru refugiaţi, adaugă Amnesty.

    Organizaţia şi-a exprimat regretul că primirea unui număr mare de refugiaţi de către ţările vecine Siriei reprezintă o presiune enormă pentru aceste state, care nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona situaţia.

    Amnesty International a adăugat că a cerut relocarea a 5% dintre refugiaţii din Siria până la sfârşitul anului 2015, şi a altor 5% în anul următor. Aceasta ar permite primirea aproape a tuturor celor 380.000 de refugiaţi pe care ONU i-a identificat drept cazuri eligibile pentru relocare, din cauza vulnerabilităţilor speciale, fiind vorba în special de copii orfani şi supravieţuitori ai cazurilor de tortură.

    “Ţările nu se pot limita doar la plata unor sume de bani pentru a avea conştiinţa liniştită şi a se spăla pe mâini de această problemă”, a apreciat Elsayed-Ali. “Cei care au reursele economice trebuie să joace un rol mai important”, a adăugat el.

    Conflictul din Siria a izbucnit în martie 2011, în urma reprimării sângeroase a manifestaţiilor antiguvernamentale care s-au transformat într-un război civil şi au determinat strămutarea a aproximativ jumătate din populaţia ţării.

    Peste trei milioane de persoane au părăsit Siria, devenind refugiaţi, în timp ce peste şapte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Siriei.

    Refugiaţii se confruntă cu sărăcia, probleme de sănătate şi tensiuni crescânde cu comunităţile locale, unde trăiesc în tabere improvizate şi în condiţii extrem de dificile.

  • Amnesty International lansează o aplicaţie ce le permite activiştilor să verifice dacă sunt spionaţi de stat

    Programul, numit Detekt, a fost lansat de Amnesty International în colaborare cu o coaliţie de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi tehnologie, în condiţiile în care agenţiile guvernamentale şi-au intensificat activităţile de supraveghere a jurnaliştilor şi activiştilor pentru drepturile omului.

    Detekt este primul instrument disponibil publicului larg care poate identifica prezenţa unora dintre cele mai cunoscute programe spion instalate pe calculatoare sau telefoane mobile, folosite în special de agenţiile de informaţii guvernamentale, anunţă Amnesty International, într-un comunicat publicat pe site-ul său de Internet.

    “Guvernele folosesc tot mai mult tehnologie periculoasă şi sofisticată care le permite să citească e-mailurile private ale activiştilor şi jurnaliştilor şi să activeze de la distanţă camere sau microfoane ale computerelor pentru a le înregistra în secret activităţile”, a declarat Marek Marczynski, directorul pentru Armată, Securitate şi Poliţie din cadrul Amnesty International.

    “Detekt este o unealtă simplă care va alerta activiştii în legătură cu astfel de intruziuni pentru ca aceştia să ia atitudine. El reprezintă un răspuns la adresa guvernelor care folosesc informaţia obţinută prin supraveghere pentru a deţine arbitrar, a aresta ilegal şi chiar tortura apărători ai drepturilor omului şi jurnalişti”, a adăugat el.

    Comerţul cu tehnologii de supraveghere a crescut exponenţial în ultimii ani. Coaliţia împotriva exportului de supraveghere ilegală, din care face parte şi Amnesty International, estimează comerţul anual global cu tehnologii de supraveghere la 5 miliarde de dolari, iar suma este în creştere.

    Unele tehnologii de supraveghere sunt disponibile pe Internet, în timp ce alternative mai sofisticate sunt elaborate de companii private cu sediul în ţările dezvoltate şi vândute unor agenţii guvernamentale din ţări care încalcă drepturile omului.

    Firma germană FinFisher a dezvoltat un program spion denumit FinSpy care poate fi folosit pentru monitorizarea conversaţiilor pe Skype, pentru extragerea de fişiere din hard disk-uri, poate înregistra folosirea microfonului şi a e-mailului şi chiar face capturi de ecran şi fotografii folosind camera dispozitivului.

    Potrivit cercetărilor efectuate de Citizen Lab şi informaţiilor publicate de Wikileaks, Finfisher a fost folosit pentru spionarea unor cunoscuţi activişti şi avocaţi pentru drepturile omului din Bahrain.

    Amnesty International le cere guvernelor să stabilească un control strict al comerţului, cerând autorităţilor naţionale să evalueze riscul ca echipamentul de supraveghere să fie folosit pentru încălcarea drepturilor omului, înainte de a autoriza transferul.

  • Amnesty cere Kievului să pună capăt abuzurilor comise de batalioanele de voluntari

    “Autorităţile ucrainene nu trebuie să reproducă actele ilegale şi abuzurile care au prevalat în regiunile controlate anterior de separatişti”, a declarat într-un comunicat secretarul general al asociaţiei, Salil Shetty, după o întâlnire la Kiev cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    Acest apel se sprijină pe concluziile cercetătorilor organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului privind un număr tot mai mare de abuzuri în regiunea Lugansk, un fief al rebeliunii proruse, comise de batalionul voluntarilor “Aidar”.

    “Aidar” este unul dintre batalioanele formate în cursul conflictului dintre armată şi separatişi şi care au fost mai mult sau mai puţin integrate în structurile de securitate naţională pentru a lupta împotriva insurgenţilor, aminteşte Amnesty, care acuză aceşti voluntari de furt şi extorsiune, răpiri, detenţii arbitrare, chiar posibile execuţii.

    “Dacă (Guvernul) nu reuşeşte să pună capăt acestor abuzuri, atunci tensiunile riscă să crească în estul Ucrainei şi să spulbere intenţiile afişate de noile autorităţi ucrainene de a apăra şi consolida legea”, a avertizat Shetty, la trei luni după preluarea puterii de către preşedintele pro-european, Petro Poroşenko.

    Organizaţia a cerut Kievului ca toate batalioanele de voluntari, inclusiv “Aidar” să fie plasate sub o comandă şi un control efective şi să aducă în faţa justiţiei responsabilii.

    În urma întrevederii lor, premierul a “confirmat principiul egalităţii înaintea legii pentru toţi autorii crimelor”, potrivit unei declaraţii postate pe site-ul Guvernului.

    Această întâlnire are loc după publicarea, duminică, a unui raport al Amnesty care acuză de crime de război separatiştii proruşi, dar şi miliţiile ucrainene. Shetty urmează să meargă la Moscova.