BusinessMagazin

Tag: Amintiri din copilaria Romaniei

  • Amintiri din copilaria Romaniei

    Franta are miniaturi ale Turnului Eiffel, Rusia are matriosele, iar Corsica se bazeaza pe uleiul de masline si biscuitii specifici. Turistul dornic de suveniruri din Romania trebuie sa se multumeasca doar cu capul bietului Vlad Tepes dotat cu dinti de vampir sau cu eternele obiecte de ceramica. Dar pana si acestea sunt comercializate de straini.

    Un om de afaceri roman s-a intors anul trecut de la Moscova cu cateva suveniruri din partea partenerilor rusi. O matriosa, un sal pentru sotie si, in aceeasi categorie – desi materie perisabila – trei sortimente „reprezentative“, dupa cum s-a exprimat unul dintre colegii rusi, de votca. In aceasta vara, insa, cand firma romaneasca a fost gazda delegatiei ruse, chestiunea suvenirurilor a devenit o adevarata problema: ce ne reprezinta cu adevarat traditia? Ce e kitsch si ce e autentic? Si, in final, intrebarea rostita cel mai frecvent: „Ce suveniruri neaose romanesti le putem oferi?“

    Kemal Senyura, cetatean de origine turca, e de parere ca suvenirurile care definesc imaginea Romaniei si care au, totodata, cea mai mare cautare printre turistii straini sunt lucrarile de artizanat. Surprinzator sau nu, Senyura e in masura sa emita astfel de judecati: impreuna cu fiul sau, Jan Bender, a infiintat in 1997 Anatolian Carpet Boutique, cu scopul de a comercializa in Romania covoare si carpete impletite manual in stilul traditional turcesc din Anatolia. Astazi insa, acestea au in reprezentata firmei din complexul comercial Unirea un loc secundar. In vitrinele si rafturile magazinului locul de cinste este acum ocupat de vase din ceramica de Horezu, papusi in costum popular, ii sau farfurii cu chipul lui Dracula.

    Cum a ajuns un turc sa promoveze artizanatul romanesc? „Multi clienti, in general straini, ne-au cerut lucrari de artizanat, ceramica, oua pictate sau icoane, astfel ca am ales sa imbogatim oferta buticului, combinand doua culturi diferite“, spune Kemal Senyuva. Pe de alta parte, un alt avantaj, pe care Senyuva evita sa-l evidentieze, a fost si faptul ca in Romania afacerea cu artizanat se face in general oarecum dezorganizat, la nivel stradal, astfel incat nu prea exista o competitie. O organizare exista doar la Muzeul Satului. Aici insa, chiar daca productia e autohtona, preturile sunt cam de afara. 

    Astfel, nu e de mirare faptul ca in centrul orasului, pe Magheru, un alt strain, Balbiro Zvi, cetatean de origine israeliana, face din 2002 afaceri cu produse de artizanat, pe care le promoveaza drept suveniruri. Chiar daca denumirea magazinului, Folk, are un parfum occidental, produsele expuse la vanzare sunt realizate doar de mestesugari locali. In magazinul care contine lucrari de ceramica din toate zonele tarii, ii, sau covoare lucrate manual, „cele mai bine vandute lucrari sunt cele cu Dracula“, remarca Mariana Tenenhaus, agentul comercial al magazinului. „Aceasta este cultura turistilor despre Romania. In anul 2004 imaginea tarii noastre in lume e legata inca ori de numele unor personalitati din lumea sportului ori de cel al lui Vlad Tepes“, spune Tenenhaus.

    Dar in conditiile in care acum un an, cand Guvernul lansase campania „Romania, mereu surprizatoare“, un grup de turisti elvetieni  care planuiau sa viziteze toata Europa au sunat la o agentie de turism din Bucuresti si au intrebat daca in tara noastra exista semafoare sau televizoare, nu e de mirare ca imaginea Romaniei nu e legata decat de  mitul lui Dracula. Astfel, de la a intelege aceasta realitate pana la a comercializa mitul, neasociat insa cu adevarul istoric, n-a fost decat un  pas.

    „E evident ca aceasta legenda e foarte exploatata, dar Romania e mai mult decat tara lui Dracula“, spune Monica Florea, managerul Folk Romania.com. Aparut la inceputul anului, domeniul Folk Romania si-a propus sa promoveze traditiile si arta romaneasca. De la farfurioare de ceramica Horezu, care sunt vandute la pretul de 5 dolari, pe site se pot achizitiona masti populare, furci sculpate in lemn sau blidare, al caror pret ajunge la 60 de dolari. Pe langa magazinul virtual, site-ul contine si o serie de articole referitoare la mestesugurile, obiceiurile, credintele si sarbatorile romanilor.

    „Ne adresam in general strainilor, dar nu-i neglijam nici pe romanii plecati in Occident, pentru care obiectele de arta populara sunt oarecum sinonime cu ideea de Romania“, spune Florea. De asemenea, artizanatul a fost vazut, pentru o buna perioada de timp, drept suvenirul ideal din Romania, si de catre hotelul Hilton. Astazi, insa, magazinul, care vindea pentru oaspetii straini ai hotelului amintiri din Romania autentica, nu mai exista. Prezenta lui se regaseste doar in una din vitrinele de la parterul hotelului, unde cateva papusi in costum popular, cateva covorase lucrate manual si o ie isi asteapta un proprietar.

    Turistii care se cazeaza aici au totusi o alternativa. In sediul hotelului a inchiriat un spatiu o galerie de arta. Chiar daca nu promoveaza artizanatul, Gold Art Gallery are in oferta sa, pe langa lucrari in sticla ale celebrului Ioan Nemtoi sau picturi realizate de artisti contemporani, si o serie de piese pe care Liliana Ragusila, galerista, le considera capabile sa intre in categoria suvenirilor. De la Gold Art, cu 15 euro, turistii pot achizitiona mici picturi, sau gravuri ale unor cladiri celebre din Bucuresti. Artizanatul, chiar daca e specific culturii noastre, nu reprezinta singura sursa de promovare a Romaniei, e de parere Ragusila.

    „Locurile foarte frecventate de straini aflati in vacanta sau de oameni de afaceri veniti in interes de serviciu la noi in tara, precum Casa Poporului, Coloana Infinitului, Castelul Peles sau Biserica Neagra s-ar putea transpune la fel de bine in suveniruri“, spune ea.  Guillermo Zimerman, un olandez venit in tara noastra cu afaceri, spune ca nu te poti intoarce dintr-o calatorie fara un suvenir. Insa, cand a ajuns in Romania, a descoperit ca e greu sa respecte acest principiu in ceea ce priveste amintirile materiale. Astfel ca a ales sa pastreze in amintire mancarea excelenta si vinul foarte bun. E si asta o solutie.