BusinessMagazin

Tag: America Latina

  • COVID – 19: Vaccinarea în masă începe în America Latină

    O asistentă medicală,  María Irene Ramirez, a devenit prima persoană din America Latină care s-a vaccinat joi, după ce Mexicul a primit o primă livrare de 3.000 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, anunţă BBC.

    Ţara are una dintre cele mai ridicate pandemii din lume, în spatele doar SUA, Brazilia şi India.

    La scurt timp şi Chile şi Costa Rica au început să administreze vaccinul.

    Argentina intenţionează, de asemenea, să înceapă vaccinările în următoarele zile, dar a ales vaccinul Sputnik V produs în Rusia pentru faza iniţială, cu 300.000 de doze care au sosit la Buenos Aires joi dimineaţă.

    Brazilia, care a înregistrat cel mai mare număr de decese din regiune, nu va începe până la jumătatea lunii februarie, în ciuda creşterii recente a numărului de cazuri.

    Preşedintele Jair Bolsonaro spune că nu intenţionează să se vaccineze. El crede că a dezvoltat imunitate împotriva coronavirusului, deoarece a fost pozitiv la începutul acestui an.

    În Mexic, María Irene Ramirez, în vârstă de 59 de ani, şefa secţiei de terapie intensivă a spitalului Ruben Leñero din Mexico City, care a fost prima care s-a oferit voluntar pentru a fi vaccinată.

    Mexicul a înregistrat până acum peste 1,3 milioane de infecţii, cu cel puţin 120.000 de decese legate de Covid, potrivit universităţii Johns Hopkins.

    Chile a avut aproape 600.000 de cazuri confirmate şi peste 16.300 de decese, Costa Rica – aproape 163.000 de cazuri şi peste 2.000 de decese, iar Argentina – aproape 1,6 milioane de cazuri şi peste 42.300 de decese.

  • Pentru cine bat clopotele la Vatican

    Papa Francisc le dă speranţe primilor, care îl ştiu drept un admirator al actualului papă emerit Benedict, a cărui retragere din funcţie se leagă şi de faptul că ar fi vrut ca un reformator mai în putere să-i ia locul; în acelaşi timp, Francisc I îi mulţumeşte şi pe birocraţii de la Vatican, care au căutat de la bun început un sud-american capabil să ia ochii catolicilor din toată lumea prin personalitatea sa şi astfel să distragă atenţia de la neregulile financiare din jurul Băncii Vaticanului sau de la scandalurile de pedofilie.

    Luatul ochilor s-a întâmplat deja: faptul că Bergoglio, iezuit, şi-a luat numele întemeietorului unui ordin religios rival (Sf. Francisc) şi a refuzat ostentativ însemnele pompei papale i-a asigurat de la bun început o presă bună, dispusă să se concentreze mult mai mult asupra declaraţiilor sale că Biserica trebuie să-i slujească pe săraci decât a suspiciunilor despre colaborarea lui cu dictatura militară din Argentina anilor ’70 ori a eforturilor sale de a combate în general reformele sociale ale regimurilor Kirchner din Argentina, nu doar pe cele legate de căsătoria între persoane de acelaşi sex sau de liberalizarea avorturilor.

    Catolicii tradiţionalişti, dornici să vadă o reîntoarcere la liturghia latină dinainte de Conciliul Vatican II şi la pompa monarhică de odinioară, l-au întâmpinat cu suspiciune, văzând în insistenţa lui pentru o Biserică centrată pe slujirea săracilor o posibilă relaţie cu teologia eliberării – curentul din gândirea teologică latino-americană care a pus în evidenţă compatibilitatea ideologiilor de stânga cu preceptele sociale din Noul Testament, justificând inclusiv implicarea unor prelaţi în lupta contra dictaturilor de dreapta de pe continent. Nimic mai departe de adevăr însă: criticile lui la adresa “bogaţilor” sau a exploatării săracilor n-au vizat niciodată schimbarea sistemului sau vreun îndemn adresat săracilor de a se răscula contra acestuia. Inclusiv în prima predică de la liturghia de joi din Capela Sixtină, Bergoglio a avertizat că Biserica nu trebuie să devină “o ONG pioasă”, ci să se concentreze pe menirea sa spirituală.

    Aceasta nu înseamnă însă că Vaticanul nu poate face politică sau că Bergoglio, un prelat care s-a implicat atât de mult în politica ţării sale, încât a ajuns să fie considerat liderul informal al opoziţiei contra regimurilor lui Nestor şi Cristina Kirchner, nu are potenţial de a face politică. Cei ce au făcut legătura între trecutul lui Bergoglio şi planul de reevanghelizare a unei Americi Latine care concentrează majoritatea populaţiei catolice a lumii, dar unde ideile de stânga au ajuns la putere din Venezuela şi Bolivia până în Brazilia sau Ecuador, au fost unii dintre suporterii răposatului preşedinte venezuelean Hugo Chavez, care au acuzat deja Vaticanul că vrea “să submineze unitatea sud-americană”, notând că Papa Francisc ar putea fi pentru America Latină ceea ce a fost Ioan Paul al II-lea pentru fosta URSS – o continuare a războiului rece cu arme mai subtile.

  • După Europa de Est, Astra Asigurări vizează şi pieţele din America Latină

    Astra, compania de asigurări controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, a anunţat că îşi va extinde operaţiunile internaţionale prin intrarea pe pieţele din America Latină, prima ţară vizată fiind Ecuador. Compania nu va deschide propriu zis o sucursală în această ţară, urmând să vândă poliţe de asigurare prin intermediul unor parteneriate cu brokeri locali. Următoarele pieţe vizate în regiune sunt Peru, Columbia şi Bolivia. Astra a primit calificativul AA+ de la agenţia de evaluare financiară Pacific Credit Rating. “Vom subscrie în prima parte a anului 2013 din România, iar liniile de business vor fi property, riscuri catastrofale, aviatice şi maritime. Intenţionăm de asemenea să ne extindem şi în alte ţări din America Latină (Peru, Columbia, Bolivia) în următorii doi ani”, a declarat Alin Bucşa (foto), preşedintele directoratului Astra. Compania a început un proces de extindere pe pieţele externe în 2010, prin deschiderea unei sucursale în Ungaria. La finalul anului trecut, Astra a deschis o sucursală şi în Slovacia. Totodată, compania operează şi pe piaţa germană, unde deţine un birou de vânzări. Valoarea investiţiilor în sucursalele Astra deschise în afara ţării se ridică la peste opt milioane de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Reîncepe coşmarul financiar pentru Argentina: creditorii îşi cer banii înapoi

    Un tribunal din Manhattan a decis că ţara trebuie să plătească până la 15 decembrie 1,3 mld. dolari unor investitori în obligaţiunile sale care au refuzat să accepte restructurarea datoriei care a urmat declarării incapacităţii de plată din 2002. Dacă Argentina va pierde recursul şi va fi silită să plătească toată suma, alţi investitori, cu creanţe de peste 11 mld. dolari, vor cere şi ei plata.

    Decizia tribunalului american înseamnă, concret, că aceşti deţinători de obligaţiuni pentru care Argentina a intrat în incapacitate de plată, între care fonduri speculative de investiţii ca NML Capital şi Aurelius Capital Management, trebuie să fie trataţi la fel ca şi cei ce au acceptat să participe la restructurarea datoriei ţării.

    “Nu mai lipseşte decât ca judecătorul să ne trimită şi Flota a cincea”, a spus ministrul economiei, Hernan Lorenzino, calificând decizia drept “colonialism juridic”. Preşedintele Cristina Fernandez de Kirchner a spus că ţara ei n-o să plătească “niciun dolar” fondurilor speculative care au investit în obligaţiunile argentiniene şi acum cer banii înapoi, iar ministrul economiei, Hernan Lorenzino, a calificat fondurile respective drept “vulturi hoitari”.

    Incidentul cu datoriile intervine la doar câteva luni după decizia Argentinei de a expropria 51% din acţiunile companiei de petrol şi gaze YPF, lăsând numai 6,43% în posesia fostului acţionar majoritar, compania spaniolă Repsol, care a stârnit scandal inclusiv la vârful UE. Şi atunci, liderii de la Buenos Aires s-au remarcat prin discursul naţionalist şi limbajul dezinhibat la adresa investitorilor străini.

  • Un roman de o frumusete inspaimantatoare

    O carte tradusa inexplicabil de tarziu in Romania, unde, de
    cateva decenii, exista un larg public consumator de realism magic,
    care jura pe Marquez, Augusto Roa Bastos, Cortazar sau Juan Rulfo
    (toti tradusi, la vremea lor, cu o admirabila celeritate).

    Jose Donoso (1924-1996), cel mai important prozator chilian al
    veacului XX, isi scrie, in acest volum, capodopera vietii sale.
    Universul fantastic (in care protagonist si narator este condeierul
    ratat Humberto Peñaloza) unde suntem poftiti sa intram este populat
    de batrane muribunde, de monstri, unii mai hazi decat altii, de
    cocosati, muti, vrajitoare, scriitori, prostituate si chiar un
    caine galben.

    Discursul, intortocheat si schizoid, amesteca realitatea si visul,
    dorintele si aburii neputintei, dragostea si ura, confesiunea si
    naratiunea.

    José Donoso, “Obscena pasare a noptii”, Editura Leda, Bucuresti,
    2011