„Când am primit votul de învestitură, ne-am angajat să corectăm OUG 114 care a generat efcte nocive în foarte multe domenii din economia românească, şi de asemenea, în societate. Proiectul de lege stipulează corectarea prevderilor vizate de domeniul energetic, financiar-bancar, domeniul comunicaţiilor, fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri exact cum cuprindea şi OUG 114, în mai multe domenii de ativitate, de la chestiuni legate de sporuri, până la diferite tipuri de reglementări privitor la cehltuielile care se efectuează în bugetul de stat, la momentul OUG 114 privitor la bugetul pe 2019 în legea pe care noi am propus-o Parlamentului, privitor la 2020”, a afirmat premierul Orban, în plenul reunit, de luni, al Camerei Deputaţilor şi Senatului.
În domeniul Energiei, Guvernul se angajează să reglementeze situaţia consumatorului vulnerabil.
„Să vă spun pe scurt privitor la Energie: Se ştie că după ce România a trecut la liberalizarea energiei electrice şi gazului, OUG 114 a revenit la preţul reglementat pentru cosnumatorii vulnerabili, captivi, casnici, impunându-se producătorilor un preţ de vânzare ca şi producător, atât pentru energie electrică, cât şi pentru gazul natural. Revenirea la o piaţă liberă în domeniul energiei şi al gazului, nu se va produce imediat, de la 1 ianuarie, ci cu o perioadă de tranziţie, care să permită revenirea la fixarea preţurilor pe piaţă şi să ne permită timpul, ca Guvern să aprobăm reglementarea referitoare la cosnumatorul vulnerabil. E o prblemă care grevează de mult timp şi pe care niciun Guvern nu a rezolvat-o. De exemplu, de preţul la gaz şi energie nu benficiază doar categoriile vvulnerabile, cei cu venituri mici, ci toţi cetăţenii. Ceea ce ne dorim este să direcţionăm resursele către cetăţenii români care au nevoie de sprijin din cauza venituriolor mici pe care le încasează. În perioada de tranziţie până la revenirea fixării preţurilor, ne-am asumat răspunderea să venim cu legislaţia care să reglementeze situaţia consumatorului vulnerabil”, a explicat Orban.
Totodată, a fost eliminată taxa de 2% pentru companiile din Energie.
„De asemenea, am desfiinţat taxa de 2% care era pusă pentru companiile din Energie şi care a generat efecte extrem de negative. Spre exemplu, Autoritatea Naţională pentru Reglemenaterea Energieri, deşi ştia că ne asumăm răspunderea pentru OUG114, în calculul tarifelor de distribuţie şi transport, a inclus această taxă, consecinţele fiind, evident, creşterea costului pentru transport şi distribuţiel, şi ca atare, creşterea preţului pentru consumatorul final”, a adăugat premierul.
Referitor la pilonul II de pensii, Executivul abrogă prevederile ce obligă administratorii fondurilor să-şi majoreze capitalul social.
„În ceea ce priveşte pilonul II de pensii, abrogăm prevederile care obligau administratorii fondurilor să-şi majoreze capitalul social, prevedere care ar fi făcut aproape imposibilă continuarea activităţii acestor companii care administrează fondurile de pensii, pentru că nu ar fi avut capacitatea să obţină resursele financiare să facă această majorare de capital şi consecinţa ar fi fost retragerea de pe piaţă, iar fondurile de pensii ar fi rămas fără administrator. Adică, banii fiecăruia din cetăţenii care fac parte din populaţia activă şi care fac parte din pilonul II de pensii, ar fi rămas fără administratori, cu consecinţe negative privind plasarea acestor bani în plasamente care să producă randamente şi care să înmulţească banii din conturile lor”, a argumentat Orban.
„Evident că şi în domeniul comunicaţiilor şi cel financiar-bancar am abrogat prevederile care au afectat negativ pieţele şi companiile”, a completat liberalul.
Prim-ministrul a prezentat amendamentele adoptate. Executivul a fost de acord cu acordarea sporului de condiţii vătămătoare, în continuare.
„S-au depus o serie de amendamente. Iniţial, opţiunea noastră a fost aceea de a merge pe un spor, un cuantum fix, pentru că expunerea la condiţiile vătămătoare ale angajaţilor, este egală, indiferent de salariul încasat al instituţiei publice care beneficiază de spor. Aşa ni s-a părut corect. În schimb, datorită faptului că această lege se adoptă în aceeaşi procedură de angajare a răspunderii Guvernului, afectează bugetul de stat şi legea plafoanelor, pe de-o parte. Pe de altă parte, sporul din vechiul sistem cu 15% din salariul brut de bază a făcut pate din contractele colective de muncă la nivel de ramură şi ar însemna dacă schimbăm modul de acordare a sportului să acceptăm contracte colective semnate la nivel de ramură. Am acceptat amendamentul de a continua acordarea sporului de condiţii deosebite, vătămătoare, grele, în forma din 2019, adică 15% din salariul brut al fiecărui angajat al instituţiilor publice, evident, cuantumul sporurilor va fi acordat la nivelul cuantumului care a fost acordat la nivelul lunii decembrie 2019”, a motivat Ludovic Orban.
Un alt amendament se referă la sumele acordate medicilor veterinari.
„De asemenea, am acceptaa un amendament, ştiţi că am prorogat cu un an de zile aplicare prevederilor prin care se acordă medicilor veterinari suma stabilită prin lege. În urma analizelor, a existat un supliment de fonduri, ca atare, am scos din lege amendamentul prin care s-a eliminat articolul care prevedea prorogarea până la data de 1 ianuarie 2021”, a adăugat el.
Totodată, Guvernul a acceptat amendamentul USR, anume prorogarea termenelor de intrare în vigoare a prevederilor din codul administrativ privind pensiile speciale pentru primari, viceprimari şi aleşi locali.
„De asemenea, am acceptat un amendament formulat de cei de la USR, care are un temei destul de serios, anume prorogarea termenelor de intarre în vigoare a prevederilor din codul administrativ, privind la pensiile speciale pentru primari, viceprimari, aleşii locali. Avem aici două temeiuri: unu, OUG privind Codul administrativ e supusă controlului constituţional care a fost declanşat în urma atacării la CCR de către avocatul poporului a OUG, în ansamblul ei. Doi, în Cameră, se află un proiect de lege despre care am înţeles că a fost adoptat un raport al comisiei sesizată în fond, în care se desfiinţează toate formele de pensii speciale, de diferite forme de plată. Ca atare, atât timp cât nu avem faranţia că OUG privind Codul administrativ nu e considerată constituţionaă şi cât se află în dezbaterea Camerei un proiect care poate să abroge articolul privitor la pensii speciale, decizia noastră e de a accepta amendamentul USR şi de a aplica prevederile de la 1 ianuarie 2021, adic a proroga intarrea în vigoare a proiectului de lege”, a motivat acesta.
El a mai spus că Guvernul a introdus în proiectul de lege interdicţia de a cumula salariul obţinut într-o instituţie publică cu pensia care e acordată tot de sistemul public sau de alte forme de pensii.
Orban a prezentat un amendament referitor la excepţiile de la această prevedere.
„Sigur, aici am acceptat amendamente ca să arătăm că nu suntem lipsiţi de realism. Am acceptat un amendament privitor la anumite excepţii pe care o să le facem, în învăţământul preuniversitar, în special cadrul rural, nu există cadre didactice, iar în cazul în care am interzice ca aceşti profesori pensionari să nu mai preda copiilor, practic am putea lăsa multe clase fără profesori. Deci, am acceptat această excepţie”, a completat el.
De asemenea, o altă excepţie se referă la asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi.
„Sunt situaţii în care membrii ai familiei cu pensionare pe limită de vârstă, se ocupă de mebrii ai familiei, şi am putea lăsa persoane cu dizabiltăţi fără asistenţi personal”, a argumentat acesta.
„Am acceptat excepţii pentru unele companii, precum CFR Marfă. Există mulţi angajaţi care se ocupă de angajarea traficului care sunt şi pensionari, care sunt angajaţi prin cumul şi din cauza salariilor mici nu a existat posibilitatea angajării decât pentru personal cumulat”, a mai spus Orban.
Totodată, s-a introdus în lege ca de la 1 ianuarie să înceteze toate detaşările din mediul privat în mediul public.
„Legat de interdicţia cumulului pensiei cu salariul la stat, am mai făcut excepţii la Şcoala Superioară de Aviaţia Civilă şi la Academia Română, unde foarte mulţi angajaţi sunt pensionari. E o formă de respect. Dar şi acolo, pe o perioadă limitată”, a conchis Orban.