Tag: alternative

  • Premierul turc, Binali Yildirim, avertizează: Uniunea Europeană nu ar trebui să uite că Turcia “are mereu alternative”

    Uniunea Europeană nu ar trebui să uite că Turcia “are mereu alternative”, a declarat sâmbătă premierul acestei ţări, Binali Yildirim, referindu-se la eforturile depuse fără succes de Ankara de a se alătura Blocului comunitar, relatează Reuters online.

    “Turcia a depus eforturi timp de peste o jumătate de secol pentru statutul său de membru UE şi a făcut mai mult decât ar trebui. Acum decizia aparţine UE”, a spus Yildirim.

    “Turcia are mereu alternative, nu lăsaţi UE să uite acest lucru”.

  • Nefericitul buget de promovare

     

    In urma cu doua saptamani, Procter & Gamble si Unilever, doua companii cu bugete importante de promovare, anuntau taierea bugetelor de marketing cu 29%, respectiv 21%. Anuntul nu a surprins atat de mult, dat fiind ca cele doua companii demarasera masuri similare pe plan mondial, insa intrebarea care ramane este cum vor reusi companiile sa gaseasca o rezolvare pentru a mentine legatura cu consumatorul cu bani mai putini, dar cu acelasi efect?   
     
    In timp ce multi manageri se intreaba daca mai are sens sa investesti in marketing si publicitate cand puterea de cumparare sau apetitul pentru consum oricum au scazut, altii continua sa o faca pentru a fi acolo, in mintea clientului, cand acesta isi va regasi apetitul. Daniel Micu, Managing Partner la Trout & Partners Consulting Romania, este de parere ca ideea de a ramane in mintea clientului e buna, dar pe termen lung.
     
    Micu, care preda si cursuri de Marketing Strategic si Integrated Marketing Communications ca Profesor Asociat la Bucharest School of Management, Programul MBA Romano-Canadian, este de parere ca strategia corecta nu este de a taia bugetele de marketing si de a le realoca in alte activitati, ci de a eficientiza (din toate punctele de vedere – strategic, comunicare, implementare) programul de marketing. “Echipa de vanzari este importanta, dar nu faci absolut nimic cu ea daca nu-i oferi consumatorului un motiv sa cumpere produsul tau”, spune Micu. Iar apelul la preturi mai mici decat ale competitorilor nu functioneaza, pentru ca se poate trasforma intr-o capcana, mai spune consultantul: “Se va intra intr-un razboi al preturilor si va fi imposibil sa te diferentiezi de competitie numai prin pret”. Sintagma “eficientizare a bugetelor” a devenit standard in discursul tuturor companiilor din ultimele luni, fiecare avand insa propria viziune asupra masurilor de eficientizare.
     
    “Vom renunta la cate putin din toate”, este modul prin care Ioana Stan, director de marketing la Otter Distribution, intelege sa faca marketing mai eficient. Ioana Stan stie sigur ca nivelul investitiilor in noi deschideri de magazine va fi mult mai mic fata de cel de anul trecut, dar nu stie sigur cat va mai ramane pentru partea de marketing. Va mai ramane insa ceva cu siguranta, tine sa sublinieze Stan, deoarece intr-o perioada ca aceasta “ultimul lucru care trebuie sa suporte schimbari majore este bugetul de marketing”. Ioana Stan estimeaza totusi ca probabil vor fi mai intense activitatile promotionale la nivel de magazin, cu branduri noi si oferte tentante, in defavoarea publicitatii traditionale. Alexandra Dumitrescu, directorul de marketing al Rafar, divizia de fashion retail a grupului RTC controlat de omul de afaceri Octavian Radu, este de aceeasi parere: “Nu se pune problema de a taia bugetele de marketing, deoarece Rafar reprezinta in Romania imaginea unor branduri internationale si nu ne permitem sa reducem drastic cheltuielile legate de promovarea lor”.

     
    Egri Istvan, director de marketing al Cordia (divizia de investitii rezidentiale a grupului maghiar Futureal), spune ca in cazul lor optimizarea inseamna sa renunte la unele canale de promovare si sa le extinda pe cele mai eficiente din perspectiva costuri versus beneficii: participarea la expozitii si targuri, promovarea pe internet, presa scrisa si outdoor. De asemenea, Istvan spune ca apelul la promotii si discounturi pentru a impulsiona vanzarile va fi o necesitate pe o piata imobiliara aflata in impas inca din ultimul trimestru din 2008. Situatia este similara si pe piata auto, unde campaniile de promovare au devenit mult mai agresive, cateodata chiar disperate. De exemplu, unii dealeri Toyota de peste ocean vand in rate fara dobanda, in timp ce alti dealeri, chiar din Europa, ofera doua masini la pretul uneia (prima trebuie sa fie din clasa premium, de peste 50 de mii de euro, iar a doua din clasa mica). Daniel Micu de la Trout & Partners crede ca ipoteza unor promotii agresive este valabila si in Romania, mai ales pe segmentele de piata mature, saturate, unde sunt stocuri sau sunt necesare cicluri mari de productie. Nina Bratfalean, director de marketing al BMW Group Romania, spune ca strategia lor nu este de a se axa pe reduceri drastice de pret, ci mai degraba pe oferirea de conditii avantajoase de finantare si pachete de echipamente atractive.
     
    Nici Dacia nu are in plan reduceri de pret, spune Ion Liviu, directorul executiv de comunicare al companiei. Producatorul auto roman isi propune sa isi pastreze anul acesta cota de piata la nivelul din 2008, motiv pentru care si bugetul de promovare se va apropia de nivelul celui de anul trecut, fiind orientat in continuare catre publicul larg prin investitii in TV, presa scrisa, radio si outdoor. Ion Liviu are insa in plan sa acorde o importanta crescuta internetului. O importanta mai mare va acorda segmentului online si Evelina Necula, director de marketing la DTZ Echinox, care incearca astfel sa se incadreze in bugete mai mici. Evelina Necula spune ca recomandarea pe care au facut-o clientilor aflati in situatia de a revizui unele planuri de marketing a fost sa parieze pe direct marketing, pe tactici BTL (evenimente, activari la showroom, participari la targuri nationale si internationale, alte sponsorizari), pe promovarea online si pe printul de specialitate: “Este un mix oarecum dezechilibrat care nu beneficiaza de impactul suporturilor ATL de mare audienta, dar se concentreaza pe categoriile cele mai reprezentative de public si permite transmiterea unor mesaje cu un nivel mai mare de personalizare”.
     
    Pe de alta parte, investitorii turci de la Opus Land Development, care dezvolta proiectul Cosmopolis de langa Bucuresti, spun ca si-au recalculat bugetul de marketing pe campanii tintite de vanzari si mai putin pe campanii de media intinse si agresive. Prin urmare, mixul de marketing va include o componenta mai mare de PR, BTL si activitati de direct marketing. “Vom pastra campaniile de media, insa la un nivel mai jos decat in anul 2008. BTL-ul (marketing neconventional) va depasi ATL-ul, deci nu vom avea la fel de multe campanii outdoor pe parcursul anului ca pana acum, cand obiectivul nostru principal a fost sa construim si sa consolidam imaginea proiectului”, spun oficialii Cosmopolis.

    De ce apeleaza specialistii in marketing la eficientizarea cheltuielilor.

     

  • De unde luam software gratuit?

     

    Din acest motiv, mai ales companiile mici si mijlocii apeleaza la alternativele de aplicatii software cu cod deschis – alternative mult mai ieftine ale aplicatiilor software originale, care ofera libertate utilizatorilor de a le folosi, copia, modifica si imbunatati. Spre exemplu, versiunea completa a software-ului Microsoft Office Small Business, folosit de foarte multe companii, descarcata de pe Amazon.com costa 314,95 dolari (251 de euro), fata de pretul de baza de 449,95 dolari (358 de euro). Alternativa open source este OpenOffice.org. Cea mai recenta versiune a acestuia este rapida si usor de utilizat, iar persoanele care stiu sa lucreze cu Microsoft Office nu intampina probleme nici in utilizarea ei.
     
    Evident, pentru unii exista inca solutia pirateriei: din dorinta de a economisi, unele companii aleg sa se serveasca de aplicatii software piratate, cu riscul de a fi date in judecata de Business Software Alliance (BSA), companie care lupta impotriva pirateriei software. In Romania, in ultimii cinci ani rata pirateriei a scazut de la 73% la 68%, potrivit BSA.
     
    In ce priveste piata la nivel mondial de aplicatii software cu cod deschis, compania de cercetare IDC a facut un studiu potrivit caruia cererea de astfel de aplicatii inregistreaza o crestere anuala de 26% si va ajunge pana in 2011 la o valoare de 5,8 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro). “Suntem in faza incipienta de dezvoltare a aplicatiilor software cu cod deschis, iar piata este inca destul de imatura”, a spus Matt Lawton, analist in cadrul IDC. “Desi se constata o crestere a cererii de aplicatii software cu cod deschis, trebuie sa avem in vedere si faptul ca veniturile pot scadea pe masura ce distributia de aplicatii va creste.”

     

  • Inapoi la Jules Verne








    Pe masura ce costul combustibililor creste si, odata cu el, presiunile de a diminua emisiile de dioxid de carbon, guvernele si companiile private incep sa se gandeasca la o serie de schite pentru o noua generatie de aparate zburatoare. “Este un proiect romantic”, spune arhitectul Jean-Marie Massaud (45 de ani), inconjurat de schite de mobilier in biroul lui din Paris – “dar ganditi-va totusi la Jules Verne”.

     

    Sunt peste 70 de ani de cand zeppelinul gigant Hindenburg a izbucnit in flacari la aterizarea in Lakehurst, New Jersey, omorand 36 de membri ai echipajului si pasageri si punand capat prematur unei ere a dirijabilelor. Dar datorita noilor materiale si mijloacelor sofisticate de propulsie, o gama diversa de antreprenori isi incearca din nou norocul cu colosii zburatori.

     

    Massaud, designer de hoteluri in California si al unui stadion in Mexic, nu a pus pe plansa inca detaliile tehnice si nu a gasit finantatori sau sprijin de la vreo companie pentru proiectul lui – cel de a construi un zeppelin de 210 metri sub forma de balena, cu un hotel de lux la bord, pe care l-a numit Norul Locuit (Manned Cloud, sau Le Nuage).

     

    Dar nu toate proiectele sunt atat de pretentioase ca al lui Massaud. Spre exemplu, un start-up francez din domeniul tehnologiei, Aerospace Adour Technologies, studiaza impreuna cu Posta franceza cat de fezabil ar fi transportul aerian cu dirijabile al coletelor postale. Tot in Franta, Theolia, o companie specializata in energie rege­ne­rabila, finanteaza construirea unui dirijabil si pregateste un zbor de test peste Atlantic. In Germania, Deutsche Zeppelin-Reederei, succesorul companiei care a operat zeppelinul Hindenburg, a avut succes cu o noua generatie de dirijabile pe care le foloseste pentru a transporta turisti si marfuri.

     

    Tendinta nu e cu totul noua. Zeppelin-Reederei a transportat anul trecut 12.000 de turisti in zboruri de agrement in sudul Germaniei. Aerophile, o companie franceza care a resuscitat baloanele cu nacela – ce concureaza cu dirijabilele la transportul de pasageri, dar si ca vehicule stiintifice si de publicitate – a fost fondata de doi tineri ingineri francezi in 1993.

     

    In ce o priveste, industria aviatica nu pare sa intampine prost ideea. Massaud spune ca Emirates si Air France si-au exprimat deja interesul pentru Norul Locuit. Dar la o viteza maxima de 160 de km pe ora si o capacitate maxima de cateva zeci de pasageri, multi experti in aviatie considera ca dirijabilele vor ramane nise pentru turisti sau pentru mici evenimente stiintifice sau de publicitate.

     

    “Un dirijabil este ceva magic”, spune Jérôme Giacomoni, care avea 25 de ani cand a fondat Aerophile impreuna cu un prieten. “Dar cele mai multe dintre idei sunt nebunesti.” Dirijabilele, spune el, “sunt foarte sensibile la furtuni, au nevoie de spatii generoase de aterizare si nu sunt fezabile din punct de vedere economic”.

     

    Nu inca, spun visatorii ca Massaud. Dar preturile la combustibili imping companiile aeriene sa reduca numarul de zboruri si sa retraga aparatele de generatie mai veche si mai putin eficiente. Producatorii de avioane precum Boeing si Airbus au reactionat promitand aeronave care consuma mai putin si emana mai putin dioxid de carbon.

    Asemenea ingrijorari l-au facut pe Massaud sa inceapa sa se gandeasca la dirijabile. El a conceput Norul, un dirijabil cu heliu in forma de balena, cu o viteza de croaziera de 128 de kilometri pe ora si o cabina care poate adaposti 50 de pasageri si 25 de membri ai echipajului. “Balenele uriase au ales in timpul evolutiei sa traiasca in armonie cu mediul”, spune el. “Ele sunt simbolurile vietii traite in armonie cu natura.”

     

    Massaud si-a trimis desenele la agentia aerospatiala franceza (ONERA), ai carei experti i-au sugerat, printre altele, sa reduca numarul de pasageri la 15, dar au certificat estimarile lui cu privire la fezabilitatea prototipului. “Exista nise unde dirijabilul inca poate sa se adapteze”, spune Philippe Guicheteau, consilier special pentru sisteme aeronautice militare la ONERA.