BusinessMagazin

Tag: alocari

  • Unde se duc banii publici: Aleşii vor majorarea la 960.000 euro a sumei pentru Schitul „Prodromu” de la Muntele Athos

    Proiectul de lege vizează modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu” de la Muntele Athos, Grecia.
    Iniţiativa legislativă, semnată de 90 de parlamentari, prevede că banii vor fi alocaţi din bugetul Ministerului Culturii, măsura urmând să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2020.

    „Art. 2 Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, o sumă de lei, echivalentă cu 960.000 de euro, pentru Schitul românesc «Prodromu», de la Muntele Athos, Grecia. Art. 3 Suma alocată potrivit art. 2 se prevede distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Secretariatului de Stat pentru Culte şi se acordă ca sprijin financiar Schitului românesc «Prodromu», de la Muntele Athos, Grecia, cu respectarea dispoziţiilor corespunzătoare din legislaţia ce reglementează sprijinul financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase”, arată iniţiatorii în proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă siguranţa fondatorului Facebook

    Zuckerberg a avut un salariu de bază de 1 dolar în ultimii trei ani, iar alte compensaţii au însumat 22,6 milioane de dolari, cei mai mulţi bani fiind folosiţi pentru pentru securitatea sa personală.

    Aproape 20 milioane de dolari au mers pentru securitatea lui Zuckerberg şi a familiei sale, de la aproximativ 9 milioane de dolari în anul precedent. Zuckerberg a primit, de asemenea, 2,6 milioane de dolari pentru utilizarea avioanelor private, despre care compania spune că fac parte din programul general de securitate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Sesiune de urgenţă a NATO pe fondul cererilor lui Trump de sporire a alocărilor pentru apărare

    Oficialii au declarat că reprezentanţii statelor care nu sunt membre NATO au fost rugaţi să părăsească sala, iar participanţilor le-a fost cerut să-şi lase telefoanele la intrare.

  • FOCUS Topul piedicilor din calea accesării fondurilor nerambursabile

    Potrivit Ministerului Economiei, care este parte – alături de alte 11 ministere – în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni este neadecvarea la noua schemă de accesare a fondurilor UE a administraţiei centrale şi locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum şi complexitatea procedurilor de proiect”.

    Din punctul de vedere al unor autorităţi locale, lipsa personalului specializat şi a unor ghiduri practice explicite completează lista piedicilor care stau în calea accesului comunităţilor la banii europeni.

    Deşi se află la început, inclusiv în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 au apărut breşe în absorbţia completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanţare deschise au generat deja ”economii” – sume pe care beneficiarii au anunţat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a transmis băncilor noile plafoane pentru Prima Casă după suplimentarea bugetului. Care sunt băncile

    Astfel, băncile care au primit plafoane sunt Alpha Bank, Creditcoop, Banca Românească, Banca Transilvania, Bancpost, Leumi, BCR, BRD, CEC, Credit Agricole, Garanti, ING Bank, Intesa Sanpaolo, Marfin, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patriarhul Daniel: Suntem de acord să impoziteze veniturile, dar să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dau înapoi proprietăţile luate abuziv

    Surpriză în bugetul pe 2016. Catedrala Mântuirii Neamului nu va primi niciun ban de la buget. Asta în condiţiile în care Biserica a primit în ultimii ani milioane de euro pentru construirea acestui lăcaş de cult, scrie digi24

    Guvernul nu a alocat, în proiectul de buget pe 2016, fonduri pentru lăcaşurile de cult. Asta înseamnă că nu vor mai fi daţi bani de la buget nici pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Decizia nu este însă pe placul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, care speră ca lucrurile să se schimbe în Parlament.

    Patriarhul Daniel: Suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv ne-a luat statul ca proprietăţi. Noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să dea înapoi ceea ce a luat şi cu tot echilibrul acesta nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi altele.

    Până în prezent, Guvernul a fost generos cu bisericile. Doar în ultimii doi ani, peste 325 de milioane de lei de la buget au intrat în vistieria Bisericii.

    Alocările de la buget pentru biserici


    2014 148 mil. lei

    2015 177 mil. lei

    2016 0 lei

  • Buget 2016: Ministerele care primesc cei mai mulţi bani în plus. Topul tăierilor

    Astfel, ponderea alocării în PIB a crescut de la 0,99% la 1,39% în cazul Ministerului Apărării, iar cea aferentă MAI urcă de la 1,29% la 1,46% din PIB, potrivit proiectului de buget pe 2016.

    Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni generale va avea alocate 1,66 miliarde lei în plus (+1,6%), ajungând la circa 21,52 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 2,88%, în urcare de la 2,82% din PIB la execuţia preliminată din 2015.

    Guvernul dă Ministerului Sănătăţii 666,8 milioane lei în plus faţă de execuţia preliminată 2015 (+11,6%), astfel că bugetul ministerului ajunge la 6,39 miliarde lei, reprezentând 0,86% din PIB, de la 0,81%.

    Şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice are fondurile suplimentate cu 662 milioane lei (+10,4%), la 6,61 miliarde lei. Ponderea în PIB avansează de la 0,85% la 0,89%.

    Cea mai mare creştere, de 130%, revine Ministerului pentru Societatea Informaţională, care are alocate cu 240 de milioane de lei mai mult şi ajunge la un buget de 425,54 milioane lei, cu o pondere de 0,06% din PIB, de la 0,03%.

    Ministerul Culturii va primi cu 171,3 milioane lei mai mult (+29%) şi va avea de la bugetul de stat circa 757,3 milioane lei, reprezentând 0,1%, în urcare de la 0,08% din PIB.

    Executivul a alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o sumă suplimentară de 143,4 milioane de lei (+2,8%), fondurile ajungând la 5,35 miliarde lei, însă ponderea în PIB scade de la 0,74% la 0,72%.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului este ultimul cu fonduri suplimentare, de 12,12 milioane lei (+2,3%), şi va primi anul viitor 539,34 milioane lei. Ponderea alocării în PIB stagnează la 0,07%.

    Pe de altă parte, cea mai mare tăiere va fi aplicată la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, de 3,8 miliarde lei (-10,3%), astfel că ministerul va avea alocate circa 33,17 miliarde lei, reprezentând 4,44% din PIB, în coborâre de la 5,25%.

    Acesta este urmat în topul tăierilor faţă de execuţia preliminată 2015 de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu minus 1,42 miliarde lei (-20,7%), astfel că ajunge la un buget de aproape 5,44 miliarde lei, iar ponderea se reduce de la 0,97% la 0,73% din PIB.

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va primi cu 1,33 miliarde lei mai puţin (-65,4%), respectiv 704,2 milioane lei, de la 2,04 miliarde lei, ponderea în PIB ajungând la 0,09%, de la 0,29%.

    Suma alocată Ministerului Fondurilor Europene se reduce cu 1,22 miliarde lei (-27,8%), la circa 3,18 miliarde lei, reprezentând 0,43% din PIB, în scădere de la 0,63%.

    Guvernul a repartizat Ministerului Transporturilor cu 971,5 milioane lei mai puţin (-7,6%), respectiv 11,86 miliarde lei, astfel că ponderea se ajustează de la 1,82% la 1,59% din PIB.

    Bugetul Finanţelor a fost redus cu 352,4 milioane lei (-8,6%), la aproape 3,75 miliarde lei, cu o pondere de 0,5% din PIB, de la 0,58%.

    Bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri a scăzut cu 352,3 milioane lei (-63,3%), la 204,44 milioane lei, iar ponderea în PIB s-a ajustat de la 0,08% la 0,03%.

    Ministerul Justiţiei primeşte de la buget 3,11 miliarde lei, în scădere cu 257 milioane lei (-7,6%), fondurile reprezentând 0,42% din PIB, faţă de 0,48%.

    La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe va avea mai puţini bani alocaţi, cu 121,25 milioane lei (-14,3%), cu fonduri de la buget de 725,1 milioane lei şi o pondere de 0,1% în PIB, de la 0,12%.

    Cu cele mai mici ajustări la buget se regăseşte Ministerul Public, cu minus 108,5 milioane lei (-10,4%), primind alocări de 934,04 milioane lei. Acestea reprezintă 0,13% din PIB, în scădere de la 0,15%.

    Ministerul pentru Consultarea Publică şi Dialog Civic va primi 9 milioane lei, potrivit proiectului de buget.

     

  • Oameni de afaceri, la Guvern:Susţinem reducerea CAS, care trebuie însă să fie o măsură pe termen lung

     Ei au arătat că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, deoarece impozitarea muncii în România este ridicată comparativ cu media europeană şi cea din statele vecine.

    “Credem că cele două lucruri esenţiale de avut în vedere ar fi, pe de-o parte, îmbunătăţirea colectării, unde e mult loc de mai bine, şi, pe de altă parte, fireşte, eficientizarea alocărilor bugetare. Considerăm că aceste două aspecte sunt cele care ar trebui să fie cheia, soluţia la această problemă. Important este ca măsura să fie fezabilă şi aplicabilă pe termen lung”, au transmis reprezentanţii Coaliţiei, în întâlnirea organizată, marţi, la Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană, despre Acordul de Parteneriat: Lecţii neînvăţate, alocări de fonduri dezechilibrate, neîndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante

     Comisia Europeană atrage atenţia că România a propus, în Acordul de Parteneriat, un număr mare de priorităţi de finanţare din fonduri europene, abordare care “comportă riscul devierii de la o folosire a fondurilor orientată spre performanţă şi a reducerii eficienţei operaţiunilor în sectoarele, teritoriile şi grupurile sociale vizate”.

    Legislaţia achiziţiilor publice încalcă directiva europeană

    În ceea ce priveşte condiţionalităţile ex-ante, Comisia apreciază că România nu a reuşit să îndeplinească multe dintre ele. Astfel, CE atrage atenţia din nou asupra achiziţiilor publice.

    “Comisia nu este de acord cu presupusa îndeplinire a condiţionalităţilor. În pofida progreselor recente, timide, sistemul de achiziţii publice necesită în continuare îmbunătăţiri semnificative pentru a fi considerat eficient”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Potrivit Comisiei, România are în continuare “prevederi legale care încalcă directiva europeană în domeniu şi care subminează eficienţa sistemului de achiziţii publice”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinia CE pentru strategia Guvernului pe fonduri: Alocări dezechilibrate şi lipsă de priorităţi. DOCUMENTUL Comisiei Europene

     “Alocarea bugetară propusă reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare. Alocarea propusă pentru mediu în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă şi mai mult comparativ cu propunerea iniţială, slăbind şi mai mult capacitatea României de implementare a infrastructurilor cerute de acquis. Alocarea trebuie justificată în mod adecvat, potrivit cu importanţa provocărilor avute în vedere, nevoilor de finanţare respective şi aferentei posibile finanţări complementare”, atenţionează oficialii CE, în documentul transmis autorităţilor române şi obţinut de MEDIAFAX.

    Ei arată că descrierea priorităţilor de finanţare este lipsită de o prioritizare clară şi acoperă o gamă largă de intervenţii, prin introducerea serviciilor publice locale furnizate de companii publice şi private, fiind nevoie ca această abordare să fie revizuită.

    În privinţa planificării pentru transport, se atenţionează că nu sunt suficient descrise contextul trasnaţional şi legăturile internaţionale cu ţările vecine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro