BusinessMagazin

Tag: almunia

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Adio bani publici pentru salvarea băncilor europene

    “Dacă astfel de bănci sunt aproape de faliment, vor fi lăsate să se descurce singure şi nu vor mai avea acces la banul public”, a spus Almunia într-un interviu pentru ziarul german VDI Nachrichten, preluat de Reuters.

    Liderii UE au modificat regulile privind ajutorul statelor pentru băncile cu probleme, hotărând că restructurarea lor va trebui să fie suportată de acţionari şi de creditori. Conform planului adoptat la 10 iulie, orice bancă din UE care are nevoie de ajutor de stat va trebui ma întâi să prezinte un plan detaliat de restructurare care să-i asigure întoarcerea la viabilitate. Până în prezent era invers: băncile primeau mai întâi ajutorul şi abia apoi trebuia să prezinte un plan de restructurare. De asemenea, decizia UE, care va intra în vigoare la 1 august, prevede ca finanţarea restructurării unei bănci să fie făcută prioritar cu banii acţionarilor şi ai creditorilor, spre a evita folosirea banului public.

    Autoritatea Bancară Europeană (EBA) va derula în al doilea trimestru din 2014 o nouă rundă de teste de soliditate financiară, cu scopul de a determina pregătirea lor pentru acordul Basel III, care ridică ştacheta în materie de calitate a capitalului. După precedenta rundă de teste, din 2011, Autoritatea a stabilit că băncile europene trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 mld. euro în total.

  • Vosganian i-a cerut comisarului european Almunia să aprobe un ajutor de stat de 45 milioane euro pentru Oltchim

    “Am avut ieri o întâlnire cu Almunia, care mi-a promis că va evalua dacă Oltchim a primit anul trecut ajutor de stat. Noi credem că Oltchim nu a primit anul trecut ajutor de stat. Sperăm ca toată chestiunea cu ajutor de stat, de 45 milioane de euro, să se rezolve. (…) Comisia Europeană nu este un ghişeu unde să se aprobe orice cerere. Discuţia cu Almunia a fost bună, a acceptat soluţia mea privind viitorul Oltchim, dar mi-a spus că răspunsul lor va depinde de cum vor evalua ce le-am transmis noi”, a declarat joi Vosganian.

    La ora transmiterii ştirii circa 200 salariaţi ai Oltchim şi Arpechim pichetează sediul Ministerului Economiei, acţiune caracterizată de ministru drept “normală din perspectiva democraţiei”, dar “întârziată” şi semn al unei “dispute între sindicate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Almunia: “Cateva banci” din Grecia si Spania vor avea nevoie de salvare cu bani de la stat

    “Numarul bancilor europene afectate de criza creditului nu e
    clar inca, dar este de asteptat ca in principal cateva banci
    spaniole de economii si banci grecesti sa aiba nevoie de ajutor de
    stat”, a declarat Almunia
    pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, fara a face nominalizari,
    dar precizand ca e vorba de institutii care nu au avut pana acum
    nevoie de salvare cu bani publici.

    Almunia a pledat pentru cresterea eficientei in sistemul bancar
    european, prin eliminarea institutiilor cu o sanatate financiara
    precara. “N-ar trebui sa mai tinem in viata cu sprijinul statului
    niste banci care nu sunt capabile sa supravietuiasca”, spune
    el.

    In privinta Greciei, comisarul nu a exclus posibilitatea ca tara
    sa solicite de la Bruxelles aprobarea pentru un nou pachet de
    salvare financiara pentru banci, in timp ce Spania cel mai probabil
    nu va avea nevoie sa apeleze la sustinerea UE, intrucat bancile de
    economii (cajas) cu probleme au deja la dispozitie fondul
    guvernamental special creat pentru astfel de situatii.

    Fondul de Restructurare Controlata a Bancilor (FROB) din Spania
    a intervenit deja cu 550 de milioane de euro in in urma cu cateva
    saptamani in sprijinul CajaSur, una dintre aceste “cajas”, pentru
    ca aceasta sa poata indeplini cerintele minime de solvabilitate.
    Ministrul spaniol al economiei, Elena Salgado, a declarat deja ca
    pentru a face fata problemelor din sistem, guvernul va avea nevoie
    doar de mai putin de o treime din resursele de 99 de miliarde de
    euro ale FROB.

    Din septembrie 2008, Comisia Europeana a aprobat planuri de
    recapitalizare si alte masuri initiate de guvernele europene in
    sprijinul bancilor in valoare totala de peste 4,13 miliarde de
    euro. “Acum am putea avea iarasi de lucru”, a spus Almunia.
    Initial, Comisia Europeana avea in vedere ca pana in decembrie
    toate planurile de ajutor de stat pentru banci sa se incheie si sa
    nu mai fie solicitate prelungiri, insa situatia de pe piata
    interbancara ar putea duce la amanarea termenului.

    Si Germania va avea nevoie de o prelungire, dat fiind
    progresul lent     al restructurarii in cazul creditorului
    imobiliar Hypo Real Estate, care a avut nevoie de mai bine de 100
    de miliarde de euro in garantii de stat pentru a supravietui.

    La sfarsitul lunii mai, Banca Centrala Europeana
    a anticipat     ca bancile europene vor fi nevoite sa admita in
    total credite neperformante in valoare de 195 de miliarde de euro
    pana in 2011, ceea ce se adauga la totalul de 444 de miliarde
    pierdute pana acum. Aceasta ar insemna echivalentul a 762 de
    miliarde de dolari, mai putin decat cele 885 de miliarde de dolari
    reprezentand credite neperformante care vor fi recunoscute ca atare
    pana la sfarsitul lui 2010 de catre bancile americane, conform
    FMI.

    Cel mai recent raport al Bancii Reglementelor
    International    e releva ca bancile din zona euro aveau la
    sfarsitul anului trecut o expunere de 727 miliarde pe Spania, 402
    miliarde de dolari pe Irlanda, 244 miliarde pe Portugalia si 206
    miliarde pe Grecia. Bancile din zona euro, in frunte cu cele din
    Germania si Franta, detineau 62% din totalul datoriei emise de
    aceste patru tari, restul fiind detinut de institutii din Asia si
    America.

  • Almunia: Tarile UE trebuie sa amelioreze situatia finantelor, pentru a nu deveni “sclavii datoriilor”

    Rambursarea datoriilor reprezinta cele mai mari cheltuieli
    bugetare in cazul mai multor state din UE, a afirmat Almunia pentru
    publicatia franceza Le Monde.
    In plus, Guvernele trebuie sa investeasca mai mult in educatie,
    cercetare si dezvoltare pentru a face Europa mai competitiva,
    sprijinind, totodata, cresterea economica.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Solutie pentru un stat membru in criza severa

    "Dacă se dezvoltă o criză într-una din ţările din zona euro, există o soluţie înainte de a apela la Fondul Monetar Internaţional", a declarat, marţi, Almunia, la un seminar pe teme de politică economică.

    Oficialul nu a dorit să discute public pe această temă.

    Cititi mai multe pe site-ul mediafax.ro

    Aflati aici mai multe despre pachetele de criza ale statelor europene si impactul lor asupra economiei mondiale