BusinessMagazin

Tag: Allen Coliban

  • Oraşul din România care a reuşit deja să ia 1 miliard de lei din faimosul PNRR

    Braşovul este unul dintre municipiile care au reuşit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Braşov, în emi­siu­nea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    ►Primăria realizează în mai ultima plată pentru a lua în proprietate fosta platformă CET Braşov. ► În iunie 2023 va fi inaugurat Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav.

    Braşovul este unul dintre municipiile care au reuşit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Braşov, în emi­siu­nea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    „Nu am văzut niciun top naţional, dar pu­tem spune că Braşovul este în vârful aces­tei ie­rar­hii a muncipiilor care accesează fon­duri prin PNRR. Noi am depus proiecte de aproximativ 1,6 mld. lei, dintre care undeva la peste 1 mld. lei au fost contractate sau au fost aprobate şi urmează a fi contractate“.

    Afluxul de capital adus de fondurile europene, în special de finanţările neram­bursabile, sunt cu atât mai importante în con­textul în care banii sunt astăzi mai scumpi. Printre proiectele depu­se pe PNRR se nu­mără un spital, un campus integrat pentru învă­ţământ dual, 27 de proiecte pentru efi­cien­tizare energetică şi transformarea unor instituţii de învăţământ în prosumatori sau proiecte de mobilitate.

    „Am depus şi un proiect pentru parc foto­voltaic care să ne acopere 90% din con­su­mul pu­blic de energie electrică, ceea ce ne duce foar­te aproape de îndeplinirea unui obiectiv de independenţă energetică pentru consumul pu­blic. De asemenea, am depus proiect pentru construire de creşte, grădiniţă, flota de transport public, unde avem cea mai mare flotă de auto­buze electrice dintre municipiile României şi nu ne oprim aici, am câştigat încă două proiecte pentru 50 de autobuze e­lectrice“.

    Lista completă de pro­iecte este mai lun­gă, iar Coliban spune că primăria va publica aceste informaţii la finalul lunii iunie.

    Începu­tul verii este un moment im­portant pentru braşoveni pentru că aduce şi operaţionalizarea Aero­portului Interna­ţional Braşov-Ghimbav, primul construit de la zero în România în ultimii 50 de ani. Acest aeroport ar trebui să reprezinte un avantaj în atragerea de investitori.

    Terenul de la CET Braşov

    Anul trecut, primăria a reuşit să înceapă preluarea unui teren de circa 50 de hectare, pe platforma fostului CET Braşov, care reprezintă ultimul teren compact de o asemenea anvergură disponibil la nivelul Braşovului. „În primul rând, vă pot spune că luna aceas­ta vom face ultima plată astfel încât să preluăm integral în proprie­tate respectiva platormă. Este foarte important pentru un oraş de talia Bra­şovului să aibă ce să pună pe masa investitorilor şi nu vorbim despre o masă, vorbim despre o vitrină, ne prezentăm drept o destinaţie pentru business, pentru investitori“.

    Administraţia locală ar putea găsi un inves­titor pentru platformă „chiar şi mâine“, dar îşi doreşte un aşa-numit investitor strategic, care să aducă la rândul său alte investiţii şi să genereze un întreg mecanism economic.

    „Acest diamant poate să atragă investitori strategici în domenii precum tot ce ţine de ver­de, fie că vorbim de mobilitate, să producem autovehicule, biciclete electrice, de ce nu chiar şi trenuri, locomotive, tramvaie. Totodată, ne uităm şi la energie verde şi aici ne referim şi la stocare, cât şi la producţie. De ce căutăm inves­titori strategici în aceste domenii? Pentru că sunt domeni care se află în plin avânt industrial, domenii care pot crea un efect de cascadă“. Allen Coliban a declarat că s-a întâlnit chiar săptămâna trecută cu un producător de vehicule electrice din India, interesat să dezvolte o gigafabrică, printr-o investiţie de peste 1 miliard de euro. Primarul nu a putut dezvălui numele acestora, iar discuţiile au rămas deschise.

    „Le-am spus că în momentul în care se hotărăsc CET poate fi o destinaţie bună pentru business lor, asta cu atât mai mult cu cât are o poziţie foarte bună, conectare la utilităţi şi la curent de înaltă tensiune, are conectare rutieră bună, se află în proximitatea centurii Braşovului şi, foarte important, are o conectivitate ferovia­ră, o linie de cale ferată pe ambele părţi, linie care se află în posesia municipalităţii odată ce tranzacţia va fi definitivată, adică luna aceasta“.

    Braşovul a trecut la o abordare proactivă în atragerea de investitori şi a lansat platforma investbrasov.org, unde adună într-un singur unct toate informaţiile legat de demografie şi de ceea ce are de oferit Braşovul ca zonă metro­po­li­tană pentru investitori. Cu această platformă, administraţia a început să meargă şi la eveni­mentul Expo Real. Totuşi, va dura până vor apărea rezultatele.

    „Clujul este undeva la 10 ani înaintea Braşo­vului cu privire la proactivitatea în atragerea de investitori. (…) Cluj s-a dus prima dată la Expo Real acum 10 ani, cu stand propriu şi cu un concept de prezentare, iar lucrurile au început să dea roade după 3-4-5 ani de zile, pentru că în primul an eşti privit cu curiozitate, dar foarte mulţi iau în calcul seriozitatea cu care te prezinţi, pentru că este nevoie de continuitate în astfel de demersuri“.

    După ce Clujul s-a prezentat timp de câţiva ani la târguri relevante de investiţii a reuşit să atragă Bosch, precum şi alţi investitori im­portanţi. În cât timp ar putea avea Braşovul un parcurs similar?

    „Mi-e greu să vă spun, eu cred că Diehl a apreciat demersurile pe care le facem şi toate strategii noastre, spre exemplu, sper că în anii următori vom vedea efectele şi vom avea investiori mari la Braşov, mai repede decât în cazul Clujului“.

    În toamna anului trecut, producătorul german de electrocasnice Diehl Controls a anunţat o investiţie de 40 de milioane de euro la Braşov, una dintre cele mai mari investiţii străine atrase în ultimii ani.

  • Ideea năstruşnică cu care primarul Braşovului s-a întors din Franţa

    Primarul a vizitat la începutul lunii decembrie oraşul Tours din Franţa şi s-a întors cu o mulţime de idei pentru oraşul pe care îl administrează.

    Primarul Braşovului, Allen Coliban, a venit din Franţa cu o idee revoluţionară: să folosească spaţiile dintre blocuri pentru a construi grădini de zarzavat.

    Pe lângă grădinile de zarzavat, Coliban ar mai vrea şi livezi de pomi fructiferi dezvoltate tot între blocuri.

    Ce omite însă edilul este că, în Braşov, printr-o decizie a Consiliului Local, este interzisă transformarea spaţiilor verzi din jurul blocurilor în grădini de zarzavat.

  • Ideea năstruşnică cu care primarul Braşovului s-a întors din Franţa

    Primarul a vizitat la începutul lunii decembrie oraşul Tours din Franţa şi s-a întors cu o mulţime de idei pentru oraşul pe care îl administrează.

    Primarul Braşovului, Allen Coliban, a venit din Franţa cu o idee revoluţionară: să folosească spaţiile dintre blocuri pentru a construi grădini de zarzavat.

    Pe lângă grădinile de zarzavat, Coliban ar mai vrea şi livezi de pomi fructiferi dezvoltate tot între blocuri.

    Ce omite însă edilul este că, în Braşov, printr-o decizie a Consiliului Local, este interzisă transformarea spaţiilor verzi din jurul blocurilor în grădini de zarzavat.

  • Allen Coliban, vicepreşedinte USR PLUS: „Un candidat comun la Preşedinţie al PSD – PNL ar fi tragicomic. Coaliţia PNL – PSD va face dificil parcursul candidaţilor la Preşedinţie din partea partidelor Dreptei.”

    „Toţi românii înţeleg că este o luptă pe ciolan. Este o criză politică şi una sanitară. Deciziile le orchestrează inclusiv preşedintele României. Atitudinea clasei politice se transpune la nivelul populaţiei. Ideea de relaxare a dus la compromiterea campaniei de vaccinare. Din cauza Guvernului, românii şi-au scăzut interesul pentru vaccinare. (…) În numirea procurorilor, preşedintele a avut o implicare directă. Pentru Iohannis este inacceptabil când ai un ministru al Justiţiei care vine cu propriile păreri. Preşedintele a arătat ostilitate faţă de USR PLUS. Noi am condiţionat revenirea la guvernare de reforme. (…)”, a declarat vicepreşedintele USR PLUS, Allen Coliban, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, analizând ce se întâmplă pe scena politică.
     
    „A existat o unanimitate în USR ca să mergem pe principii. Noi nu am ajuns în Guvern ca să ne ţinem de scaune. A fost un sistem similar „pixului lui Dragnea”. Dacă vom dovedi că suntem capabili să administrăm, vom creşte. 
    În 2012 noi eram în stradă şi protestam, acum suntem în Parlament. Noi trebuie să convingem că acesta este drumul corect. Important este să creezi tensiunea care să mişte lucrurile”, spune Coliban.
     
    Despre intenţiile PNL – PSD de modificare a Constituţiei, instaurare a republicii parlamentare şi lupta prezidenţială din 2024, Allen Coliban crede că românii vor să-şi aleagă prin vot direct preşedintele iar coaliţia PNL – PSD va face dificilă coalizarea Dreptei în jurul unui candidat comun pentru Preşedinţie:
     
    „E grav că noua coaliţie PNL – PSD vorbeşte despre republică parlamentară. Iohannis sper să nu fie ultimul preşedinte ales prin vot direct. Românii au dreptul să-şi aleagă preşedintele. În 2014, am stat ore la Bratislava să-l votez pe Klaus Iohannis. L-am votat pe preşedinte cu foarte multă speranţă. Şi în 2019 l-am votat. În ultimele luni, preşedintele a pierdut multă încredere a românilor. Cred că există o notă de vanitate a preşedintelui. Este o coalizare a vechii politici româneşti. Sunt şi mizele celor 80 de miliarde de euro din PNRR. Acum se păstrează cumetriile şi lupta veche pe ciolan. (…) Noi avem un posibil candidat pentru Cotroceni, poate chiar mai mulţi. Noi nu avem de împărţit nimic cu nimeni. Aş fi curios să văd ce propunere ale PNL în mariajul cu PSD pentru Cotroceni. Coaliţia PNL – PSD va face dificil parcursul candidaţilor la Preşedinţie al celor două partide ale Dreptei. Un candidat comun la Preşedinţie al PSD – PNL ar fi tragicomic. Noi la USR PLUS n-am pierdut electorat, dar nici nu am crescut”.
     

  • Primarul din Braşov: Fondul Clasei nu mai există, cererile profesorilor sunt intolerabile

    Primarul Allen Coliban le-a transmis un mesaj profesorilor care solicită bani pentru săpun, hârtie igienică, diverse dotări şi consumabile: părinţii nu trebuie să plătească nimic.

    „În urma sesizărilor venite din partea mai multor părinţi cărora li s-au cerut bani pentru diverse dotări igienico-sanitare în şcoli, de la săpun la hârtie igienică vin să fac câteva clarificări: sunt total împotriva acestui gen de demers. Părinţii nu trebuie să dea bani pentru îmbunătăţirea actului şcolar în incinta unităţilor şcolare. “Fondul Clasei” nu mai există formal, iar el nu trebuie să existe nici informal. Primăria Municipiului Braşov este cea care bugetează astfel de nevoi de cheltuieli, la cererea instituţiei şcolare”, a explicat primarul Allen Coliban.

    Primarul din Braşov mai spune că i-a informat pe profesori că şcolile trebuie să solicite bani de la Primărie şi nu de la părinţi.

    „Am semnat în data de 9 septembrie 2021 o adresă către unităţile de învăţământ prin care este evidenţiat următorul fapt: “în cazul în care nu dispuneţi de fonduri suficiente, vă rugăm să solicitaţi fundamentat suplimentarea acestuia, cu ocazia următoarelor rectificări bugetare” Îi rog pe toţi directorii unităţilor de învăţământ din Municipiul Braşov să se folosească de această adresă, să solicite fonduri suplimentare, dacă este nevoie şi să-i informeze pe profesori că nu este tolerabilă cererea de fonduri de la părinţi”, a precizat primarul oraşului Braşov.

  • Braşovul nu mai are parcări cu plată. Primarul spune că fostul concesionar a plecat cu parcometrele

    Primarul Braşovului susţine că reprezentanţii firmei au luat parcometrele şi nu mai răspund la telefon.

    „Pierdut concesionar. Îl declarăm nul. După rezilierea contractului, P&P au scos din funcţiune parcometrele şi s-au pitit. Astăzi depunem plângere penală”, a anunţat, pe Facebook, primarul Allen Coliban.

    Plângerea penală vizează infracţiunea de abuz de încredere deoarece fostul concesionar nu ar fi înapoiat parcometrele după ce i-a fost reziliat comtractul.

    Primarul Allen Coliban estimează că oraşul nu va avea parcări cu plată câteva luni şi anunţă că va solicita în instanţă recuperarea prejudiciului.

    De asemenea, angajaţii Primăriei lucrează la un proiect care va modifica modul în care sunt reglementate parcările publice şi cele rezidenţiale.

  • Primarul Braşovului anunţă că nu interzice circulaţia maşinilor diesel în oraş

    Primarul Braşovului, Allen Coliban, anunţă că nu interzice circulaţia maşinilor diesel în oraş. Anunţul vine la o zi după ce edilul a iniţiat un sondaj pe Facebook prin care braşovenii erau întrebaţi ce părere au despre impunerea unor interdicţii recomandate de specialiştii în protecţia mediului.

    Primarul Braşovului, Allen Coliban, susţine că nu va interzice maşinile diesel în oraş fără a se consulta cu locuitorii.

    „Măsurile recomandate de specialişti, precum limitarea accesului autovehiculelor diesel sau alte interdicţii pentru cetăţeni, vor fi luate doar după ce ne asigurăm că am creat condiţiile necesare pentru ca braşovenii sa facă tranziţia spre un transport verde şi doar dacă acestea vor mai fi necesare. (…) Astfel că, vă asigur că nu voi lua decizii cu un impact atât de important asupra vieţii braşovenilor fără ca acestea să fie precedate de ample consultări şi dezbateri publice cu toate persoanele interesate”, a scris, joi, Allen Coliban, pe Facebook.

    Miercuri, tot pe Facebook, primarul Coliban a prezentat recomandările pe care le oferă specialiştii în ceea ce priveşte combaterea poluării în marile oraşe din România.

    „Iată câteva recomandări pentru noi, administraţiile locale, de la Observatorul Român de Sănătate: Încurajarea utilizării modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice. Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare. Scutiri de taxe pentru maşinile care poluează puţin. Modernizarea transportului public în comun prin scoaterea din circuit a vehiculelor vechi şi achiziţionarea celora care nu poluează. Interzicerea folosirii motoarelor diesel în interiorul oraşului (existente în Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris)”, a scris Allen Coliban pe Facebook.

    La finalul mesajului său primarul Braşovului i-a întrebat pe locuitori ce opinie au despre interdicţiile propuse în recomandări.

  • Oraşul din România care lasă în urmă Cluj şi Bucureşti. Vin investiţii de miliarde de euro

    ♦ Braşovul ar putea avea un tren metropolitan, într-un proiect de 400-500 de milioane de euro ♦ Spitalul Regional Braşov se ridică la 600 de milioane de euro ♦ Renaşterea industrială a Braşovului ar putea continua prin atragerea de investitori implicaţi în economia „verde“. 

    Primăria Braşov pregăteşte proiecte de investiţii care ar totaliza 1,5 miliarde de euro, în con­textul în care Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aduce o oportunitate istorică, pe care noua administraţie vrea să o con­cretizeze într-o renaştere atât din punct de vedere economic, cât şi al calităţii vieţii, a explicat Allen Coliban, primarul Braşovului, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

    „În total, proiectele despre care discutăm acum şi la care lucrăm, pe care le pregătim trec de 1,5 miliarde de euro şi fără oportunitatea PNRR ar fi fost aproape im­posibil să ne gândim că ar putea fi finanţate. Ar fi fost idei într-un sertar şi ar fi aşteptat mult timp pentru finanţare. De aceea este nevoie acum să fim foarte activi în zona pregătirii de proiecte şi acesta este focusul principal, tema pe care ne concentrăm eforturile, şi-anume cum vom reuşi să atragem aceste fonduri“. 

    Noul primar din Braşov are un plan integrat de renaştere industrială, care cuprinde atât componenta de transporturi, cât şi cea de capital uman. Din totalul de 1,5 miliarde de euro, un tren metropolitan ar putea reprezenta un proiect de 400-500 de milioane de euro. 

    „O infrastructură pe şine este capabilă să transporte mai multe persoane decât orice alt mijloc rutier, cum ar fi troleibuzele sau autobuzele, indiferent că îi spunem tramvai sau metrou de suprafaţă. (…) Noi pregătim acum infrastructura pentru următorii 5-10 ani de zile şi am discutat cu Ministerul Transporturilor despre trenul urban. E absurd să nu facem un astfel de proiect în Braşov, unde avem o densitate a infrastructurii feroviare excelentă pe zona metropolitană. Dacă am completa această infrastructură cu alte mijloace pe şine, tramvai, metrou de suprafaţă, astfel să încât să unim toate axele importante ale oraşului, am avea o hartă de transport pe şine care poate rivaliza cu orice infrastructură de metrou. Dacă vom face sau nu aceste lucruri vom afla după ce vom avea studiile care să fundamenteze astfel de proiecte“. 

    În mod normal, programele prin fonduri europene nu acoperă astfel de investiţii, de aceea PNRR aduce o oportunitate unică, incluzând o componentă de transport feroviar. 

    Allen Coliban aminteşte că Braşovul are o tradiţie industrială, construită în decenii de muncă şi specializare, dar pentru a continua această tradiţie administraţia trebuie să urmărească direcţiile în care se dezvoltă astăzi industria. 

    „Unde va fi Braşovul în acest joc? Ce rol putem juca? Dat fiind că pe infrastructură avem câteva deficienţe astăzi, trebuie să gândim cu câţiva paşi înainte. Nu avem aeroportul încă, dar îl vom avea. Nu avem autostrăzi, dar le vom avea. Toate aceste proiecte constituie oportunităţi. (…) Avem o infrastructură importantă la care Braşovul excelează, şi-anume cea feroviară. Suntem cel mai important nod feroviar după Bucureşti şi sunt industrii importante ale căror produse se pretează la transport feroviar. Nu pot da multe detalii încă, dar suntem în aceste momente în procesul de a identifica şi achiziţiona terenuri care să beneficieze de acest acces la calea ferată, să le oferim ulterior într-un pachet ofertant către investitori strategici, în energie verde, cu rol în tranziţia către transport verde, orice ar putea fi produs la Braşov“. 

    El a explicat că primăria deja a făcut primii paşi înspre planul de renaştere industrială, înţelegând că un investitor are nevoi mai complexe decât platforme industriale tradiţionale, în special atunci când Braşovul are anumite atuuri pe care poate miza. În ceea ce priveşte tipul de inves­titori pe care îi vizează noua admi­nistraţie, aceştia ar putea veni dinspre in­dustrii precum automotive sau aero­nautică. 

    „Mă uit la tradiţia Braşovului şi mă gândesc la faptul că am avut industrie de autocamioane, tractoare, rulmenţi. Rulmenţi avem şi acum dar celelalte mai puţin şi mă gândesc că în contextul în care multe administraţii locale cumpără şi au fonduri pentru achiziţii de autobuze electrice, de ce să nu avem un investitor să producem la Braşov autobuze electrice? Avem tradiţie şi forţă de muncă specializată pe zona de aeronautică, care vedem că s-a democratizat. Pornim de la drone la mijloace de transport uşoare, de ce să nu avem un astfel de investitor în Braşov? Dacă ne referim la energie şi zona de stocare, este un domeniu foarte dinamic, se schimbă de la o zi la alta şi am putea fi un jucător cheie“. 

    Un alt factor important în mixul necesar pentru renaşterea economică a Braşovului este componenta de educaţie, unde primăria vrea să continue avansul în ceea ce priveşte învăţământul dual, dar are discuţii şi pentru a deschide o şcoală hotelieră. 

    „Avem discuţii cu investitori pentru a deschide o şcoală hoterlieră. Este o altă verticală importantă a mediului economic local. Partea de turism are nevoie de forţă de muncă cu calificări nu doar de bază, joburi de studenţi,ci şi calificări înalte. Dacă vorbim de indiustria ospitalităţii, vorbim de o industrie care are calificări şi de postuniversitar. Toate acestea ar trebui să existe la Braşov“.

    Totodată, Allen Coliban vrea ca oraşul cu peste 300.000 de locuitori să redevină unul dintre centrele universitare de top şi poartă discuţii cu Universitatea Transilvania în acest sens. 

    „Cred că avem nevoie de ambiţie în învăţământul universitar, ca Braşov să redevină un pol universitar de prim rang, adică top 5 universităţi naţionale. Treaba acesta se poate obţine pe mai multe direcţii, prin investiţii şi prin lărgirea ofertei de Universităţii Transilvania, dar şi printr-o deschidere către universităţi din afara Braşovului.  Fie că vorbim de universităţi de prestigiu din România, fie din afara ţării, să ştie că la Braşov pot porni o bază şi pot avea în primăria Braşov un partener în acest sens“.

    În ceea ce priveşte sănătatea, Spitalul Regional Braşov ar putea reprezenta circa 600 de milioane de euro din totalul de 1,5 miliarde de euro anunţat de edil în emisiunea ZF. Pe lângă spitalul de 900 de paturi, administraţia locală deja analizează şi pregăteşte şi faza a doua a proiectului. 

    „Ne-am asumat coordonarea acestui proiect mare, noul Spital Regional, care va rezolva partea de medicină de urgenţă. Problema este că la Braşov dacă ne uităm doar la acest vârf al piramidei, la acest spital regional, rămânem cu alte clădiri care sunt improprii şi caută în continuare o soluţie pentru anumite paturi. De aceea, în studiile de fezabilitate pentru acest spital regional cu 900 de paturi vom adăuga şi vaza a doua, care să rezolve şi problema celorlalte pavilioane rămase. (…) E bine să gândim în avans şi să fim cu aceşti paşi parcurşi, astfel încât Braşovul să aibă un oraş medical în zona centurii ocolitare. Este un concept modern pe care mai multe administraţii din Europa îl au“.

    O altă componentă importantă a calităţii vieţii este calitatea mediului înconjurător, iar în ceea ce priveşte poluarea primăria are planuri pe mai multe direcţii, începând de la un plan integrat cu sisteme de colectare selectivă situate lângă blocuri în locul actualelor platforme – un proiect de 15 milioane de euro – şi cu un plan integrat pentru utilizarea datelor referitoare la calitatea aerului, pornind de la refacerea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA). 

    „Trebuie să venim cu politici locale care sunt pe linia transportului verde, dar care trebuie dublate de un plan de relocare a poluatorilor industriali. În planul actual de management al calităţii aerului, principala sursă sunt poluatorii industriali, dar planul nu are nicio măsură pentru a adresa această problemă“. 

    Edilul a explicat că administraţia mai are de lucrat în ceea ce priveşte zona de autorizare şi de avize. „Este cumva normal şi apelul meu este de cumpătare, răbdare şi de a înţelege puţin contextul. La ora actuală avem un Plan Urbanistic General (PUG) în elaborare. Există foarte multe probleme cu Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri) care sunt în vigoare şi ar fi păcat să nu avem acest PUG făcut cum trebuie, întrucât tot ce înseamnă dezvoltarea Braşovului va fi afectată de forma finală a acestuia. Ceea ce spun acum este că există multă presiune, spre exemplu pe ansambluri rezidenţiale pe dealurile Braşovului. A existat foarte multă reacţie publică în ultimii ani, pe de altă parte cred că putem aştepta să avem toate studiile necesare. Nu înseamnă că oprim dezvoltarea, dar este necesar să oprim un anumit tip de dezvoltare care a afectat ireversibil Braşovul în ultimii 15-20 de ani“. 

    Totodată, Coliban a declarat că a început depolitizarea comisiei tehnice pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, proces care a durat câteva luni. De asemenea, noua administraţie vrea să crească gradul de digitalizare în serviciile publice. 

    „Vreau să ajungă şi Braşovul la momentul în care dăm certificate de urbanism online în câteva zile şi nu stăm cu lunile şi avem răspuns la plângeri din parte cetăţenilor“. 

    Edilul a explicat că în ultimii ani bugetul Braşovului a fost de sub 200 de milioane de euro pe an, iar că pentru anul acesta bugetul este încă în dezbatere la Guvern şi nu există informaţii finale momentan. Din aceşti 200 de milioane de euro, sub 25% reprezintă buget de investiţii. Cu toate acestea, Coliban a pus deja în mişcare o cerere la Guvern pentru circa 30 de milioane de lei pentru finalizarea unor proiecte în curs. 

    „Vorbim pasajul Fartec, care trenează de mulţi ani. Vrem să îl terminăm şi poate fi gata până în luna iulie a acestui an. Vorbim şi de reabilitarea termică a 10 blocuri dintr-un proiect mai amplu care cuprinde 29 de blocuri. De asemenea, despre reabilitatea unui monument istoric care durează de mult timp şi este în zona pietonală, fosta Bancă Săsească, o clădire pe care sperăm să o terminăm anul acesta“.