BusinessMagazin

Tag: alina gorghiu

  • Gorghiu: La aducerea în ţară a unui fugar, statul cumpără 3 bilete de avion, plus diurnă şi cazare

    „În 2021, statul a cheltuit peste 9,4 milioane de lei pentru aducerea în ţară a fugarilor. În 2022, peste 8,6 milioane de lei. Anul trecut suma a urcat la peste 10 milioane de lei. Dar anul acesta vom avea o lege, potrivit căreia fugarul plăteşte costurile aferente aducerii lui în ţară. Proiectul de lege a fost pus marţi în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei. Fenomenul fugarilor trebuie stopat! Pedeapsa trebuie executată în ţară”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Alina Gorghiu.

    Ea arată că, pentru aducerea în ţară a unui fugar, statul cumpără 3 bilete de avion. La care se adaugă costurile diurnei şi ale cazării ofiţerilor de poliţie implicaţi în preluarea persoanei căutate.

    Ministrul Justiţiei arată că în utlima săptămână au fost aduşi în ţară 17 fugari din Irlanda, Italia, Franţa, Germania, Polonia şi Marea Britanie. Toţi aveau condamnări în ţară pentru diverse infracţiuni.

  • Gorghiu: Fugarilor li se va adăuga o nouă pedeapsă pentru o infracţiune asimilată celei de evadare

    Proiectul de lege privind evadarea iniţiat de Ministerul Justiţiei a fost dezbătut luni de Camera Deputaţilor, cameră decizională.

    „După ce va intra în vigoare legea, fugarilor li se va adăuga o nouă pedeapsă la cea existentă, anume între 6 luni şi 3 ani pentru o infracţiune asimilată celei de evadare. O lege bună, necesară, susţinută de Guvern, mai ales în contextul în care unii condamnaţi găsesc diferite tertipuri pentru a nu-şi executa pedepsele în penitenciarele din România”, susţine Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei.

    Aceasta spune că e frustrant să vezi cum unii încercă să scape de pedeapsă dată de o instanţă din ţară.

    „Cel mai recent exemplu este Cătălin Cherecheş. Pentru că mulţi m-aţi întrebat, vă spun că legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheş, cât şi oricărui fugar (indiferent de numele lui) care, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”, adaugă Alina Gorghiu.

    Ea mai precizează că Ministerul Justiţiei toate eforturile pentru a-i aduce pe fugari înapoi în România.

    „Îmi doresc ca toate instituţiile statului să se implice, în limita competenţelor legale, în acest efort. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală este esenţială în activitatea Ministerului Justiţiei, mai ales în procedurile de extrădare/executare a mandatelor europene de arestare”, spune ministrul Justiţiei.

  • Alina Gorghiu despre azilele groazei: Sunt multe instituţii care, în mod clar, nu şi-au făcut treaba

    „Sunt multe instituţii care, în mod clar, nu şi-au făcut treaba până acum. Şi nu de ieri, de alaltăieri, deşi rolul lor era tocmai acela de a verifica respectarea condiţiilor legale”, spune ministrul justiţiei Alina Gorghiu despre azilele în care vârstnicii erau supuşi unor tratamente inumane.

    „Sunt femeie, mamă, ministru al Justiţiei! Nu e calitate în care să nu mă revolt că toţi acei bătrâni din centrele care azi fac obiectul unei anchete penale au fost maltrataţi, umiliţi, lăsaţi înfometaţi, bătuţi. Sunt multe instituţii care, în mod clar, nu şi-au făcut treaba până acum. Şi nu de ieri, de alaltăieri, deşi rolul lor era tocmai acela de a verifica respectarea condiţiilor legale instituite pentru a proteja viaţa şi sănătatea celor vulnerabili. Vor fi şi răspunderi individuale, mulţi se vor apăra, deşi aveau obligaţia să iasă din umbră şi să facă ceea ce era necesar, uman: să spună adevărul!”, a declarat Alina Gorghiu.

    Ministrul justiţiei a adăugat că a discutat vineri cu procurorul şef DIICOT: „În luna februarie a acestui an, dosarul a fost înregistrat la DIICOT, a fost o procedură accelerată într-un caz foarte complex. Sunt 26 de inculpaţi în acest dosar. Am fost asigurată că, în scurt timp, vom vedea şi soluţia în acest caz. Toate instituţiile implicate în aflarea adevărului în acest caz au obligaţia să ofere societăţii răspunsuri, sa comunice transparent. Astfel de situaţii, cu bătrâni şi bolnavi ţinuţi în condiţii inumane, nu trebuie să se repete!”.

  • Alina Gorghiu cere sancţionarea parlamentarilor AUR

    „În şedinţa de plen reunit a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de 9 septembrie au avut loc evenimente grave. Deşi mandatat de către preşedintele Camerei Deputaţilor să îi preia atribuţiile la respectiva şedinţă, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Florin-Caudiu Roman a căzut victimă unor gesturi violente din partea reprezentanţilor partidului extemist AUR. Împotriva celorlalţi parlamentari PNL au fost agresiuni verbale”, scrie Alina Gorghiu într-o scrisoare adresată Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Ea spune că evenimentele de acum nu au apăut din neant şi că Parlamentul a primit încă din primăvară apeluri intternaţionale de a opri şi de a condamna propaganda pe care un senator din partea AUR o făcea de mult timp „în sensul elogierii şi al îndemnului la reabilitarea unor criminali de război”.

    „Escaladarea de săptămâna trecută a acţiunilor acestui partid politic nu ar fi fost însă posibilă fără legitimarea oferită din partea USR PLUS, prin asumarea publică a unor iniţiative politice şi a unei agende parlamentare comune”, susţine Alina Gorghiu.

    Ea cere Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului să analizeze această situaţie şi să aplice „sancţiunile corespunzătoare pentru conduita avută de parlamentarii AUR”.

    „De asemenea, solicit să mi se comunice documentul în baza căruia şedinţa de plen reunit a fost condusă de doamna preşedinte Anca Dana Dragu din partea Senatului şi de doamna vicepreşedinte Cristina-Mădălina Prună din partea Camerei Deputaţilor. În cazul în care acest document nu există, solicităm Birourilor permanente ale Cameei Deputaţilor şi Senatului să decidă cine se face vinovat de încălcarea Regulamentului”, se mai arată în document.

  • Alina Gorghiu: Sunt momente în care am senzaţia că vrem să-l lăsăm şomer pe Ciolacu

    Alina Gorghiu declară la RFI că toţi liberalii ar trebui să susţină Guvernul condus de Florin Cîţu: „Trebuie să ne uităm către PNL-ul din 2024. Este foarte important să susţinem cu toţii această guvernare, să ţinem cu toţii la credibilitatea premierului, a partidului, a parteneriatului pe care PNL l-a avut constant cu preşedintele Klaus Iohannis şi să alegem varianta care să facă din PNL cel mai puternic partid pentru anul electoral 2024″.

    Întrebată dacă există liberali care nu susţin actuala guvernare, senatoarea a dat de înţeles că unii colegi de partid critică Executivul condus de Florin Cîţu mai vehement decât o face PSD: „Mai sunt momente în care am senzaţia că vrem să-l lăsăm, unii dintre noi, şomer pe domnul Marcel Ciolacu. Aţi mai văzut atacuri, nu vreau să nominalizez. Competiţia asta nu e despre cei care atacă, e despre cei care construiesc echipe. Numai că unii aleg atenţia presei pentru 24 de ore, atacând guvernarea, atacând premierul, atacând lucrurile bune făcute în această perioadă sau vorbind exclusiv despre trecut”.

  • Alina Gorghiu: Scandalul din coaliţie se termină cu o propunere USR PLUS pentru Ministerul Sănătăţii

    Deputata USR PLUS Cristina Prună a declarat, joi seară, la Digi24, că USR PLUS s-a pronunţat deja, afirmând că nu mai poate continua cu Florin Cîţu premier, în condiţiile în care Vlad Voiculescu nu a fost evaluat.

    Întrebată dacă una dintre variantele USR PLUS pentru Ministerul Sănătăţii este Vlad Voiculescu, Prună a răspuns de mai multe ori că decizia aparţine forurilor de conducere.

    Cristina Prună a evitat un răspuns clar şi la întrebarea dacă ar trebui schimbat acordul în coaliţie în aşa fel încât atribuţiile premierului să fie clar stabilite: „vom merge la şedinţa coaliţiei şi vom spune că nu mai putem avea încredere în Florin Cîţu. Dorim în continuare să guvernăm, dar fără Florin Cîţu”.

    La rândul ei, senatoarea PNL Alina Gorghiu, întrebată dacă scandalul se va termina luni, a răspuns: „părerea mea că da. Se va termina printr-o propunere făcută de USR PLUS pentru portofoliul sănătăţii. Este singurul gest responsabil pe care îl anticipez”.

    Alina Gorghiu a declarat că, pe de altă parte, remanierea guvernamentală este un proces firesc, iar schimbarea unui ministru nu se face pe baza unor simpatii, ci pentru întărirea echipei guvernamentale.

    „Nu poţi organiza miniguverne în interiorul unui guvern. Dacă de fiecare dată când un ministru e remaniat am cere schimbarea premierului, această ţară nu va putea fi guvernată niciodată. Niciun premier într-o ţară normală nu schimbă un ministru eficient şi performant. Un ministru bun ajută întreg cabinetul”, a spus Alina Gorghiu.

  • Alina Gorghiu: Meciul încă se joacă. Nu renunţăm la formarea unei majorităţi pentru Cioloş

    Preşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, imediat după închiderea secţiilor de votare, că “meciul  încă se joacă” şi partidul nu renunţă la formarea unei majorităţi parlamentare pentru susţinerea lui Dacian Cioloş ca premier.

    “Orice meci se joacă până la capăt, obiectivul de a încerca să facem o majortate parlamentară pentru Dacian Cioloş premier.Încă se joacă şi depinde de rezultatul final, de partidele mici. Mandatul celor care vor intra în Parlament nu e uşor, este un drum pe care am pornit împreună”, a declarat Alina Gorghiu.

    Întrebată dacă îşi menţine declaraţia potrivit căreia îşi va da demisia, Gorghiu a spus că „eu îmi menţin toate declaraţiile inclusiv cele în care vă spun acum că meciul trebuie jucat pâna la capăt”.

    Sondajele arată că PNL a obţţinut în jur de 20 de procente.

  • Averile lui Liviu Dragnea şi a Alinei Gorghiu după divorţ, respectiv căsătorie

    După ce s-a căsătorit cu Lucian Isar, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a adăugat în declaraţia de avere două apartamente în Bucureşti, un Audi Q7, ceasuri şi bijuterii de 83.000 de euro, aproape 400.000 euro, 140.000 dolari, 85.000 lei lire sterline şi 480.000 lei – cash, o sultă de aproape 265.000 euro şi una de 91.000 lire sterline, dar şi o datorie de peste 200.000 de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gorghiu: PNL şi-ar dori să discute în ianuarie cu noul Guvern diminuarea taxelor pe muncă

    ”Nu s-a spus că este îngheţat (salariul minim –n.r.). Domnul prim-ministru a anunţat ceea ce am agreat cu toţii, că este nevoie de un studiu de impact”, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu, într-o emisiune la Antena 3.

    Ea a afirmat că nici PSD nu a refuzat această idee a necesităţii unei analize amănunţite. Copreşedintele PNL a că ”este cât se poate de firesc” ca atunci când este luată o măsură economică, aceasta să nu fie gândită ca o măsură strict administrativă. “Ia o măsură în cunoştinţă de cauză, verifică efectele, vezi dacă este sau nu o măsură benefică, dacă afectează competitivitatea, dacă îţi pune presiune pe forţa de muncă din privat, dacă îşi generează muncă la negru sau dimpotrivă îţi aduce beneficii şi atunci într-o lună, două luni de zile vom vedea în mod real care sunt beneficiile sau punctele slabe ale acestei măriri”, a susţinut Gorghiu.

    Ea a mai spus că o măsură singulară nu este suficientă şi că vor trebui identificate acele măsuri care să pună în mişcare economia. În acest context, copreşedintele PNL a susţinut că şi-ar dori ca în luna ianuarie să discute cu premierul despre diminuarea taxelor pe muncă.

    ”Eu ca lider al PNL mi-aş dori să văd că în ianuarie discutăm cu primul ministru şi cu Cabinetul său despre un lucru pe care îl cerem de aproape un an – diminuarea taxelor pe muncă, ridicarea poverii pe muncă. Trebuie făcute analize inclusiv pentru această diminuare a taxelor pe muncă”, a subliniat copreşedintele PNL.

    Alina Gorghiu a susţinut că România este pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte sumele încasate la buget, afirmând că acest fapt ar trebui să ridice un semn de întrebare statului. ”De unde vine incapacitatea? Vine din incapacitatea autorităţilor care administrează acest capitol, din reaua credinţă a contribuabilului? Trebuie văzută buba şi spartă. Trebuie rezolvat acest capitol”, a adăugat ea.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, după prezentarea finală a bugetului pe 2016, că Guvernul va trebui să ia până la sfârşitul acestui an o decizie legată de salariul minim pe economie, precizând că la începutul săptămânii viitoare va convoca comisia tripartită pentru o discuţie în acest sens.

    “Eu nu-l iau ca pe un ultimatum (solicitarea preşedintelui PSD Liviu Dragnea-n.r.), pentru mine este importantă discuţia cu membri din această comisie tripartită, deci cu sindicatele şi cu patronatele. Am avut o primă discuţie cu sindicatele şi am convenit un calendar, urmează ca vineri să aibă loc o primă discuţie informală pe câteva analize pe care şi Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii le pregăteşte, deci va avea loc vineri această discuţie împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, patonatele şi sindicatele, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să convocăm, în mod formal, comisia tripartită care trebui să fie în măsură să ia aceste decizii şi pe baza analizelor pregătite şi, pornind de aici, noi suntem conştienţi că într-un fel sau altul, Guvernul trebuie să ia o decizie până la sfârşitul acestui an vizavi de situaţia privind salariul minim, indiferent că este vorba de menţinerea salariului minim actual sau de modificarea lui”, a declarat Dacian Cioloş, întrebat fiind de jurnalişti în legătură cu solicitarea lui Liviu Dragnea.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut, sâmbătă, premierului Cioloş ca, până cel mai târziu marţi, înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2016, Guvernul să transmită când şi cu cât va fi majorat salariul minim pe economie, precizând că este o “solicitare fermă” a formaţiunii sale.

  • Alina Gorghiu: Suntem mulţumiţi de proiecţia bugetară. Au crescut investiţiile publice

    „În principiu, suntem mulţumiţi de proiecţia bugetară. (…) Înainte de a se face public bugetul, am spus foarte clar că ştim că este un guvern de tranziţie, ştim că are nevoie sprijinul unei majorităţi parlamentare, dar vrem să vedem investiţii publice mai mari, iar de la 33% la 37% este o creştere”, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu, la Realitatea TV.

    Alina Gorghiu a afirmat că această creştere a investiţiilor publice a fost una dintre condiţiile pe care PNL i le-a pus noului Guvern pentru a susţine proiectul de buget aferent anului 2016, explicând că „fără investiţii publice în economie nu o să poţi să generezi nimic”.

    Alina Gorghiu a mai spus că, „din nefericire”, la bugetul de stat se adună foarte puţini bani. „Colectăm cel mai puţin din toate statele civilizate. (…) Eu cred că ANAF-ul întotdeauna poate să îşi facă treaba şi mai bine”, a spus Gorghiu.

    Copreşedintele PNL a mai spus că, în contextul actual, o prioritizarea a bugetului este dificilă, pentru că „totul este prioritar”. “În momentul în care prioritatea este Educaţia şi bugetul Educaţiei s-a mărit, bugetul Sănătăţii s-a mărit, la Apărare s-a mărit (bugetul-n.r), pentru că, în contextul acesta regional, nu putem să vorbim despre o scădere a bugetului la Apărare, este foarte greu să corelezi priorităţile în România. La momentul acesta cam totul este prioritar”, a continuat Gorghiu.

    Copreşedintele PNL a mai spus că avantajul major al Guvernului Cioloş este că noul Cabinet, în comparaţie cu unul politic, poate să facă în mod real o evaluare a resurselor şi o profesionalizare a acestora în vederea unei funcţionări performante şi eficiente.