BusinessMagazin

Tag: alexandru rogobete

  • Alexandru Rogobete a vizitat o unitate pentru recuperare medicală din Timiş

    Sâmbătă, ministrul Sănătăţii a fost la Lovrin, în judeţul Timiş, unde este în construcţie o secţie externă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţǎ din Timişoara pentru recuperare medicală, ortopedie şi traumatologie, cu servicii de balneofiziokinetoterapie.

    „Investiţia va aduce servicii de recuperare medicală mai aproape de pacienţii din vestul ţării şi va completa traseul medical după intervenţii ortopedice sau traumatisme. Obiectivul este de a îmbunătăţi serviciile de recuperare în judeţele Timiş şi Csongrád-Csanád şi de a armoniza practicile medicale prin protocoale comune şi schimb de expertiză. Proiectul este realizat printr-un parteneriat între Consiliul Judeţean Timiş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brînzeu Timişoara, Universitatea din Szeged şi Centrul ambulatoriu Móra-Vitál Mórahalom, în cadrul programului Resilience4Health”, a explicat Rogobete, pe Facebook.

    Finanţarea investiţiei este susţinută din Fondul European de Dezvoltare Regională, cu suma de 7 milioane de euro, şi din bugetul local al Consiliului Judeţean Timiş, cu peste 16,6 milioane de lei. Finalizarea realizării proiectului este estimată pentru anul 2027.

    „După o operaţie sau un accident grav, lupta nu se încheie la externare. Urmează etapa în care trebuie să poţi merge din nou fără durere, să îţi reiei activitatea şi să îţi recapeţi ritmul vieţii de dinainte. Aceasta este, în mod real, miza recuperării medicale (…) Cred cu tărie că recuperarea medicală nu este un serviciu auxiliar, ci o etapă esenţială a actului medical, cea care face diferenţa între tratament şi reintegrare. De aceea, susţin dezvoltarea acestor capacităţi şi urmăresc direct stadiul implementării, pentru ca investiţia să fie finalizată la termen şi să devină funcţională”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

    Ministerul Sănătăţii va susţine dotarea cu echipamente medicale pentru noul centru de recuperare.

  • Ministrul Sănătăţii anunţă consultare publică despre modificări legislative în domeniul medical

    Ministrul Sănătăţii a anunţat că luni a pus astăzi în transparenţă decizională o Hotărâre de Guvern prin care creează cadrul legal necesar pentru ca „prevenţia să iasă din zona declarativă şi să devină politică publică aplicabilă”.

    „Este o continuare firească a mesajelor pe care le-am transmis constant: prevenţia trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar când boala este deja instalată şi posibilităţile de intervenţie sunt limitate”, a explicat Rogobete.

    În Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA se introduce „profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere”. Este o măsură de prevenţie utilizată la nivel european, cu eficienţă dovedită, care reduce semnificativ riscul de infectare şi permite intervenţia înainte ca boala să apară, potrivit anunţului.

    În domeniul sănătăţii mintale, se formează cadrul pentru intervenţie timpurie. „Asigurăm acces la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanţe psihoactive şi introducem evaluarea psihologică pentru copiii sub 18 ani. Problemele pot fi identificate la timp, iar îngrijirea medicală devine una preventivă şi orientată spre viitor, nu doar una reactivă”, a adăugat Alexandru Rogobete.

    Prin aceeaşi Hotărâre, se înfiinţează trei programe naţionale de sănătate publică cu impact major pe termen lung.

    „Programul naţional de screening pentru cancerul de sân, col uterin şi colorectal stabileşte, pentru prima dată, un cadru coerent de screening la nivel populaţional. Programul naţional de screening neonatal permite identificarea precoce a unor afecţiuni grave la nou-născuţi, înainte de apariţia simptomelor clinice ireversibile. Programul naţional de îngrijiri paliative creează cadrul pentru extinderea serviciilor destinate pacienţilor cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Dezvoltăm îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, în regim de spitalizare de zi şi prin echipe mobile, astfel încât îngrijirea să fie continuă, adaptată şi centrată pe nevoile reale ale pacientului şi ale familiei”, a mai transmis Rogobete.

    „Transparenţa decizională reprezintă un instrument de lucru, nu o simplă formalitate. Aşteptăm observaţii, propuneri şi contribuţii care să sprijine construirea unor programe funcţionale, adaptate realităţilor noastre. Încrederea se construieşte prin fapte. Iar prevenţia este una dintre cele mai responsabile forme de grijă faţă de oameni”, a precizat Alexandru Rogobete.

  • Citatul săptămânii. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Asta-i România. O ţară plină de nuci şi de morminte. Şi de avize, evident

    „În 2022 au fost aprobate pentru finanţare 24 de obiective de investiţii noi. Ministerul Sănătăţii şi-a luat o marjă de eroare de cinci unităţi sanitare pentru care exista probabilitatea că se vor bloca pe parcurs. Din cauza legii achiziţiilor, stufoasă, tot felul de birocraţii, avize peste avize, nuci care trebuie mutaţi într-o parte în alta pe teren, morminte, o grămadă găsite atunci când s-au făcut fundaţiile şi lista, poate, continua. Asta-i România. O ţară plină de nuci şi de morminte. Şi de avize, evident.“

    Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, la conferinţa ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT 2025


     

     

  • Ministerul Sănătăţii declanşează anchetă după decesul a şase copii în Iaşi

    „Sunt revoltat — profund revoltat — că, în pofida investiţiilor majore făcute în spitale şi în laboratoare moderne de microbiologie, ne blocăm încă în lucruri elementare: spălatul pe mâini, aplicarea protocoalelor, responsabilitatea de zi cu zi. Este inacceptabil. Toţi cei responsabili vor răspunde: vor fi sancţionaţi administrativ, fără excepţie. Cine nu şi-a făcut treaba — fie că este personal de la spital, de la DSP sau de la INSP — va pleca acasă”, a transmis ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, într-un comunicat.

    El a subliniat că raportările tardive nu vor fi tolerate: „Resemnarea în faţa infecţiilor nosocomiale nu este o opţiune. Ascunderea, cosmetizarea sau întârzierea raportărilor — fie din teamă, fie din nepăsare, fie din speranţa că „dispare de la sine” — nu sunt erori: sunt complicitate”.

    Rogobete a mai spus că există indicii preliminare că protocoalele sanitare nu au fost respectate.

    „Protocoalele pentru limitarea infecţiilor nu sunt opţionale. Ele trebuie respectate cu stricteţe — de la medic, la asistentă, la infirmieră şi până la tot personalul din sistem. Nu mai putem tolera mentalitatea „merge şi aşa”. NU, nu mai merge şi aşa! Cine consideră că regulile sunt opţionale a greşit profund: nimeni nu trebuie acoperit. Lucrurile trebuie spuse pe nume”, a mai scris ministrul.

    Rogobete a anunţat că se va deplasa personal la Iaşi pentru a asigura transparenţa anchetei.

    „Vom comunica public fiecare detaliu al anchetei — pentru dreptate, pentru a trimite un semnal în întregul sistem sanitar. Oameni buni – NU MAI ”MERGE ŞI ASA”! Echipa este totul. Dar responsabilitatea este individuală — şi va fi aplicată”, a încheiat ministrul.

  • Ministrul Sănătăţii anunţă parteneriate cu centre de excelenţă din SUA pentru chirurgia robotică

    „Ne dorim să realizăm parteneriate cu centrele de excelenţă din Statele Unite ale Americii pentru dezvoltarea chirurgiei robotice în România. Această direcţie poate transforma modul în care sunt tratate cazurile complexe, oferind pacienţilor şanse mai mari şi recuperări mai rapide”, a anunţat Rogobete.

    Proiectele vizează „formarea şi perfecţionarea personalului medical, schimburi de experienţă, cercetare şi inovare”, urmărind să ofere „medicilor români instrumente de vârf”.

    Ministrul consideră că „dialogul deschide perspective reale pentru consolidarea relaţiilor bilaterale dintre mediul medical şi academic din România şi SUA” şi că se pot „construi soluţii constructive şi programe care să sprijine pacienţii”.

    Iniţiativa reprezintă „un pas ferm în direcţia modernizării medicinei româneşti prin inovaţie, cunoaştere şi colaborare internaţională”.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Alexandru Robobete, Ministru al Sănătăţii -din generaţia Milenialilor, vrem mai mulţi Mileniali în Guvern – cu cine să fiu solidar, de ce să fiu solidar, cine mai este solidar?

    Tânărul Ministru al Sănătăţii – de care mie îmi place, caută să se scuture de ”oligarhii” şi ”nemuritorii” care căpuşează sistemul de sănătate – a pregătit, pentru Pachetul 2 de austeritate, o ordonanţă de urgenţă prin care, între altele, propune creşterea taxei clawback, cea pe care o plătesc producătorii de medicamente din ţară de peste 15 ani. Propunerea este de 0,6% in plus peste deja existentul 15% din cifra de afaceri.

    A intitulat-o simbolic ”taxa de solidaritate”, ca să puncteze că industria farmaceutică se cuvine să fie solidară cu pacienţii pentru care fabrică medicamente. Aşadar, pentru că nu a descoperit munca la negru care nu fentează contribuţia la sănătate, pentru că a reuşit cu mare greutate să oprească facilităţile clientelare date unor sectoare economice care au fost scutite de contribuţia la sănătate şi pentru că nu s-au descoperi sursele transpartinice de evaziune fiscală care fentează plata de bani către stat, şi de aici la sănătate, Ministerul Sănătăţii le-a spus, prin intermediul Monitorului Oficial, companiilor de medicamente din România ”Hai, plătiţi şi voi o taxă de solidaritate, că toţi trebuie să suferim acum!”.

    Sigur că originea poveştii de doctrină de stânga, cu ”taxa de solidaritate”, este mai veche, la alt nivel, am mai scris despre ea, lumea a uitat.

    Alexandru Rogobete, eu sunt solidar. Plătesc deja 15% taxa clawback – te rog vorbeşte la partid să pună o taxă similara şi la sectoarele economice unde ei au prieteni, să lase şi ăia 15% taxa de solidaritate la sănătate.

    Sunt solidar, las deja o căruţă de bani impozit în tară, parte din care, probabil, ajung şi la sănătate. Asta în vreme ce alte companii, din acelaşi sector, din altele, cară totul afară – da, aşa este, au voie.

    Sunt solidar, fabric medicamente ieftine pentru care nu exista echivalent, pe care le cer medici, farmacişti şi pacienţi, ştiind că nu au de unde să le ia de altundeva.

    Sunt solidar, păsuiesc la plata canelele comerciale cu 240 de zile – ştii cu siguranţă, Alexandru Rogobete, ce probleme mari sunt cu decontarea medicamentelor.

    Sunt solidar, fabric şi export în 30 de ţări în lume, scriu pe cutiile de medicamente ”Made in Cluj-Napoca, Romania”, făcând-i cei mai buni ambasadori ai chimiei noastre – chimia cea care a mai rămas, pentru ca chimia aduce 30% din deficitul balanţei comerciale, nu e nimeni solidar cu deficitul balanţei comerciale.

    Sunt solidar, şcolarizez în fiecare an peste 100 de elevi şi studenţi, am proiecte de cercetare-dezvoltare, am dotat laboratoare din colegii şi facultăţi cu echipamente moderne, sunt solidar cu copiii şi nepoţii noştri, îi învăţ o meserie, vreau să-i ţin în ţară.

    Alexandru Rogobete, eu sunt solidar, când eşti Decreţel nu ai cum să nu fii solidar. Sunt la a patra generaţie de medici în familie şi sunt de 30 de ani solidar cu sistemul de sănătate. Şi tocmai de aceea, tinere Ministru al Sănătăţii, ştii ce mă deranjează cel mai mult? Că în loc să veniţi, conducerea din sănătate, să vorbiţi cu producătorii de medicamente din România, să vă uitaţi în ochii lor, să le spuneţi în faţă să fie solidari, v-aţi dus aţa la producătorii internaţionali şi la camerele de comerţ şi industrie străine, ca să îi rugaţi frumos să vă ierte pentru ce o să faceţi. Am înţeles că le-aţi mulţumit că sunt solidari. Fabricilor din ţară nu le mulţumiţi, le transmiteţi informaţia prin Monitorul Oficial.

    Alexandru Rogobete, am o rugăminte, către cei de la partid. Roagă-i să schimbe numele din ”Taxa de solidaritate” în ”Taxa pe care o plătesc doar fraierii care, în loc să importe, au fost fraieri şi şi-au facut fabrici de medicamente în România”.

    Şi, desigur, asigură-i că şi la următoarea criză de medicamente, sau orice fel de criză, fabricile de medicamente din România vor fi alături de ei, solidari.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Şase noi spitale incluse în reţeaua unităţilor finanţate prin programul „Plămân artificial”

    Ministerul Sănătăţii a anunţat marţi continuarea dezvoltării programului naţional „Acţiuni Prioritare – ECMO”, care permite preluarea şi susţinerea artificială a funcţiilor vitale, oferind pacienţilor critici o şansă în plus la viaţă atunci când aceste funcţii nu mai pot funcţiona singure.

    Marţi a fost aprobată includerea unor noi unităţi sanitare în lista reţelei AP-ECMO.

    Este vorba de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara.

    Potrivit ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, extinderea acestui program reprezintă un pas important pentru creşterea capacităţii sistemului sanitar de a răspunde eficient în situaţii de urgenţă majoră, salvând vieţi prin acces rapid la tehnici moderne de suport vital avansat.

  • Ministrul Sănătăţii: Primele măsuri intră în vigoare de la 1 august, după o serie de consultări

    „La 1 august o parte dintre măsuri vor intra în vigoare şi sigur până la finalul anului celelalte. Vorbim aici despre o primă ordonanţă care modifică Legea 95, pe care ne propunem să o avem disponibilă până la finalul lunii august şi apoi actele normative secundare: hotărâri de Guvern, ordine de ministru şi aşa mai departe”, a declarat ministrul Rogobete.

    Ministrul a subliniat importanţa consultării tuturor actorilor implicaţi, menţionând că în următoarele două săptămâni vor avea loc întâlniri repetate cu sindicate, asociaţii de pacienţi, organizaţii profesionale şi instituţii din sistemul medical.

    „Este esenţial ca măsurile să fie aplicabile, să ţină cont de realităţile din teren. Ne dorim ca în această vară şi în toamnă să vedem deja puse în practică mai mult de jumătate dintre măsurile discutate”, a adăugat el.

    Rogobete a explicat că această abordare vine după ani în care reformele din sănătate au rămas la nivel de promisiune: „Despre reforme s-a tot discutat în ultimii 20 de ani în România, în special în sănătate, însă puţine au fost implementate. De aceea, vrem ca aceia care vor aplica aceste măsuri să fie parte din procesul de decizie, pentru ca ele să fie funcţionale”.