BusinessMagazin

Tag: Alexandru Rizea

  • Cifra de afaceri a Lemet ajunge la 312 milioane de lei

    Lemet, producător român de mobilier pentru români, înfiinţat în urmă cu un sfert de secol, ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 312 milioane de lei.

    Înfiinţată în 1991 de inginerul Alexandru Rizea, fabrica Lemet a ajuns în prezent la peste 40.000 de mp de hale de producţie şi depozitare, cu linii de producţie complet automatizate şi bazate pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial. Pe poarta fabricii ies anual peste 250.000 module de mobilă care ajung în casele românilor şi nu numai.

    Din 2005, Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale care cuprinde acum 76 showroomuri în ţară. Acestea sunt amenajate pentru a da sentimentul de “acasă”.

    La 25 de ani distanţă de la primele activităţi de producţie, Lemet are în portofoliu sute de produse, corpuri de mobilier, configuraţii complexe, iar reţeaua de magazine a fabricii Lemet – Lem’s – reuneşte aproximativ 70.000 mp de showroom; cifra de afaceri este estimată la aproximativ 312 milioane de lei pe întreg anul 2016.

     „Astăzi, în fabrică şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s lucrează peste 1650 de angajaţi, iar activitatea de pregătire şi perfecţionare este continuă. Cei mai importanţi pentru noi sunt oamenii pentru că oamenii dau valoare lucrurilor” a încheiat Alexandru Rizea.

  • Creştere de 32% în T1 pentru Lem’s, care deschide un nou magazin în Sibiu

    Investiţia necesară deschiderii magazinului Lem’s din Sibiu Shopping City se ridică la 2 milioane de lei; în acelaşi oraş mai sunt alte două spaţii de vânzare ale aceleiaşi reţele. “Am decis să deschidem încă un magazin în Sibiu pentru că este un oraş dezvoltat, cosmopolit, iar apetitul sibienilor pentru mobila produsă în România este foarte ridicat”, declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    De la deschiderea magazinului şi până pe 15 mai, clienţii pot comanda mobila cu reduceri până la 50%. Magazinul permite plata în rate, printr-o varietate de soluţii de finanţare tip card de credit (CEB – Card Avantaj, Raiffeisen, Banca Transilvania, BCR, BRD, Alpha, Unicredit, Garanti, Banc Post, Optimo Card).

    În primul trimestru din 2016, vânzările reţelei de magazine Lem’s au crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. “Aşa cum am anticipat, ritmul nostru de creştere se menţine şi anul acesta peste creşterea pieţei de mobilier. Anul trecut piaţa a crescut cu 7,4%, în timp ce reţeaua Lem’s reuşit evoluţii pozitive de 9,4%, până la o cifră de afaceri de 279 milioane lei”, declară Alexandru Rizea, director general al producătorului de mobilă Lemet.

    Creşterea din primul trimestru se datorează unui cumul de factori. “Considerăm că această creştere a fost obţinută graţie diversificării gamei de produse, fie că vorbim de seriile noi de living-uri Box, fie de colecţia de canapele produse la Brebu cu multiple opţiuni de finisaje. Toate acestea sunt însă posibile graţie dezvoltării reţelei de magazine Lem’s, proces care a urmat două căi: magazine noi şi magazine reamenajate conform noilor standarde vizuale” declară Adrian Rizea.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua are, conform propriilor declaraţii, cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Lemet: E rău că generaţia nouă nu ştie cum a fost în comunism, dar nici cum se munceşte în capitalism

    Cum relaţionează românii cu munca? Dacă e să credem sondajele, munca este extrem de importantă pentru doi români din trei, care o plasează pe locul secund în topul lucrurilor foarte importante în viaţă, după familie, dar înaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul românilor care apreciau că munca este importantă în viaţa lor a scăzut de la 96% în 1990 la 91% în 2008. Pentru comparaţie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel şi în Ungaria. La greci la fel, 95%. Scădere a fost în Polonia, de la 97% la 91%.

     

    Pentru a compara profitabilitea angajaţilor din două companii diferite, şi mai mult, din ţări diferite, este necesar ca ei să lucreze în condiţii similare în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologie, automatizare şi organizare, punctează Rizea. Ordinea cronologică a investiţiilor facute de o firmă nou înfiinţată este: maşini, instalaţii, maşini şi intalaţii automate supervizate decomputere şi organizarea la nivel din ce în ce mai înalt.

    „În 25 de ani nu există nici bani, nici timpul necesat pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate. Dacă organizarea este inferioră, atunci şi productivitatea este la fel. Dar şi organizarea costă mulţi bani. Important este ca noi să facem ca imposibilitatea de azi să devină standardul de mâine”, mai spune Rizea.

    Există o diferenţiere a angajaţilor pe generaţii, întotdeauna şi pretutindeni în lume, şi cu atât mai mult în România, între generaţiile care s-au născut şi au muncit în comunism şi cele din capitalism. „E rău că generaţia nouă nu ştie cum a fost în comunism, dar nici cum se munceşte în capitalism.

    Cei care pleacă din România să muncească descoperă acolo că ceea ce li se cere în ţară, în legătură cu munca, era suficient să facă pentru a rămâne aici. Spiritul uman este acelaşi oriunde în lume şi rămâne acelaşi oriunde vor fi oamenii.

    Diferă nivelul educţiei, al instruirii, mediul economic sau nivelul de trai. Şi antreprenorii şi angajaţii lucrează pentru altcineva,” adaugă fondatorul Lemet.

    În opinia lui, puţine meserii sunt specifice unor ţări, acolo unde s-au păstrat nişte tradiţii. Altfel, meseriile sunt practicate de oameni cu aptitudini potrivite, dar şi cu abilităţi dobândite prin instruire, practică şi experienţă aprofundată. Şi românii pot face toate astea.

    „După părerea mea, sindicatele trebuie să se organizeze după ce economia de piaţă se pune pe picioare şi  funcţionează. Altfel nu înţeleg nimic şi frânează dezvolatarea.

    Se spune ca întreprinderea capitalistă este după unii, o vacă de muls, după alţii un tigru fioros care ar trebui împuşcat, iar după alţii un armasar care trage tot atelajul. Unde sunt sindicatele?

    România este pe piaţa internaţională a muncii. Până în 2014, inclusiv, fluctuaţia de persoanl al Lemet a fost de 6%. În 2015 a crescut foarte mult. Toţi angajaţii care au părăsit firma au plecat în Anglia şi Germania. Asta e tendinţa. Noi facem acţiuni pentru a stabiliza personalul şi pentru a deveni angajator recunoscut, respecat şi dorit de oameni care vor sa lucreze în România.

    Dacă vorbim de economie de piaţă şi de piaţa muncii să nu ocolim înţelegerea normală, după părerea mea, munca se vine şi se cumpără, sistemul de valori sociale face ca percepţia despre muncă să difere de la generaţie la generaţie, de la persoană la persoană.

    Muca este sursa de venituri de satisfacţii, poate duce la creşterea statutului social şi implinirea necesităţilor vieţii.

    Ce e de facut? „Marketing” intern în fecare organizaţie, dar şi la nivel naţional.

    Există un mare adevăr. Nu vom putea fi niciodată ce am putea deveni fără presiune, fără tensiune şi fără disciplină. mare parte din cei care pleacă să lucreze în alte ţări nu cosimt acest adevăr în România, dar sunt obligaţi să-l respecte în altă ţară ediul economic sau nivelul de trai. Şi antreprenorii şi angajaţii lucrează pentru altcineva,” mai spune Alexandru Rizea.

  • Magazinele Lem’s au avut anul trecut vânzări mai mari cu 10% şi au ajuns la 255 milioane lei

    „Într-o piaţă care stagnează, creşterile unora dintre jucători, printre care suntem şi noi, sunt practic redistribuiri ale cotelor de piaţă deţinute de ceilalţi. 2014 a fost un an aşa cum ne-am aşteptat: consumul a crescut modic, cu 1-2%. Noi am reuşit o creştere de două cifre prin menţinerea interesului faţă de clienţii din zona premium, dar şi datorită orientării producţiei către modele noi din segmentul economic”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet.

    În 2015 Lem’s are planuri de extindere, după ce anul trecut au fost deschise 4 noi magazine a căror suprafaţă însumată depăşeşte 6.000 de mp. Dintre aceştia 2.000 mp sunt doar în Bucureşti, capitala însumând acum peste 5.000 de mp de showroom de mobilier Lem’s.

     “Din 2009 noi am investit permanent în reţeaua Lem’s. Valoarea totală a investiţiilor din ultimii cinci ani în magazine este de aproximativ 50 milioane lei. Sunt investiţii realizate în concordanţă cu dezvoltarea tendinţelor de consum ale românilor. Am dorit să dezvoltăm reţeaua de magazine Lem’s în toata tara la standarde noi, iar acum suntem prezenţi în această configuraţie în aproape toate judeţele tarii”, adaugă Alexandru Rizea.

    Anul trecut Lem’s a demarat constructia unei noi fabrici pe platforma de la Brebu. Acesta se va finaliza în a doua parte din 2015. În noua fabrică se vor dezvolta produse din lemn masiv: mese, scaune etc. Această investiţie se ridica la aproximativ 5 milioane de euro şi este susţinută parţial prin accesarea de fonduri europene.

    “Dezvoltarea unei facilităţi de producţie era necesară pentru a completa gama de produse în magazinele Lem’s. Noi am diversificat de la an la an gamele de produse, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Avem mai multe opţiuni pentru fiecare nivel de preţ şi de aşteptari, începând cu gama economic, până la mobila din gama premium. Producţia de mobilier din lemn masiv marchează o noua etapă în dezvoltarea companiei. Acesta este un proces continuu dacă ne uităm în urmă, din 2009 şi până în prezent oferta noastră s-a apreciat de la aproximativ 900 de tipuri de corpuri de mobilier, la peste 10.000”, spune Alexandru Rizea.

    Pentru 2015, strategia de dezvoltare a Lem’s include un facelift pentru o serie de magazine din reţea. “Avem nevoie de spaţii generoase pentru prezentarea ofertei noastre de produse, cu impact direct în vânzări. Ne aşteptăm în 2015 la o creştere care să se situeze tot in jurul a 10 procente”, adaugă Adrian Rizea, director comercial la Lemet.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. In prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 66.000 mp de retail amenajati în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost infiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţa de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabriciilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazandu-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Alexandru Rizea, patronul Lemet: Reţeaua de magazine ne-a salvat. Am rămas pe profit şi nu am dat oameni afară

    Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet din Câmpina, spune că în perioada de criză a reuşit să rămână pe profit şi să nu dea oameni afară pentru că şi-a dez­voltat reţeaua de magazine Lem’s (în franciză), a lansat ma­siv noi modele şi a mizat pe producţia de mobilă mo­du­lară (game ce sunt alcătuite din mai multe corpuri, ce pot fi asamblate în diferite combinaţii).

    “Nu am fi rezistat dacă nu am fi avut reţeaua de ma­ga­zi­ne”, spune Alexandru Rizea. Compania a început să dez­vol­te reţeaua de magazine în 2005, iar în prezent numărul de ma­gazine Lem’s a ajuns la peste 100 (în sistem de franciză), dintre care trei unităţi sunt proprii.

    Anul trecut vânzările reţelei de magazine au ajuns la peste 200 mil. lei (45 mil. euro), în creştere cu 20% com­parativ cu nivelul din 2011. Cea mai mare cerere în 2012 a fost pentru bucătării, iar reprezentanţii companiei spun că au observat o tendinţă pentru mobilă pe nivelul “mediu plus”. Lemet se poziţionează pe segmentul mediu de preţ.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Ilustrate de la Brebu

     

    Schita cu pricina ar fi trebuit sa includa un showroom, o noua cladire de birouri si poate o fabrica in Rusia, “daca nu venea molima”, spune Rizea. Molima la care se refera este criza financiara, care l-a facut mult mai prudent in pronosticurile pentru anul viitor. Dupa ani in care s-a putut lauda cu cresteri anuale de 30% si marje de profit peste cele medii din industrie, seful Lemet spera in 2009 la o crestere de doar 15% fata de anul acesta, ceea ce inseamna incasari in jurul a 30 de milioane de euro, cu tot cu TVA.
     
    O incetinire a ritmului atrasa de limitarea accesului la credite, dupa cum explica Rizea, adaugand ca “acum nu mai intra in magazine cei care intreaba daca pot lua mobila cu credite, ci doar cei care isi permit sa o cumpere cu banii jos”.
     
    Poate ca una dintre solutiile pentru a impulsiona vanzarile ar fi inghetarea preturilor, pentru ca “mai bine dau marfa la un tarif fix decat sa ramanem cu ea pe stoc”, dupa cum spune omul de afaceri.
     
    Criza financiara nu este singurul motiv pentru scaderea cererii, intrucat, asa cum se intampla in fiecare an odata cu inceperea postului Craciunului, vanzarile intra pe o panta descendenta. “Toata lumea spune ca piata imobiliara da tonul in cea a mobilei, dar eu cred ca nu este adevarat”, spune Rizea, in timp ce deschide un dosar ticsit cu grafice; unele sunt din articole de ziar, iar altele – statistici oficiale. Din multimea lor alege graficul vanzarilor la mobila in decursul unui an, asa cum reiese din dinamica inregistrata de fabrica sa din Brebu, pe care il compara cu alte doua – un grafic al dinamicii constructiilor si celalalt al casatoriilor.
     
    Concluzia la care ajunge este ca vanzarile merg cel mai bine in perioada iulie-noiembrie, atunci cand se fac si cele mai multe nunti. Iar ceea ce urmeaza este o perioada de “hibernare” a incasarilor, care coincide cu cea a iernii si care s-ar putea prelungi pe fondul crizei; nimeni nu stie exact cu cat si nici ce efecte va avea. Un lucru pare sigur insa: restrangerea creditelor inseamna cumparari mai rare si mai reduse valoric, dupa cum aprecia Dan Sucu, seful Mobexpert, cel mai puternic grup din industria mobilei, intr-o discutie recenta cu BUSINESS Magazin. De aceeasi parere este si Rizea, care mai crede ca “industria mobilei ar trebui sa reziste daca s-ar micsora volumul de importuri”. E o afirmatie facuta din pozitia confortabila a unui producator care se bazeaza prea putin pe importuri – fabrica Lemet exporta cel mult 5% din productia totala. O pondere mica, daca este sa luam in calcul faptul ca dupa Revolutie putini au fost producatorii care si-au putut sustine afacerile exclusiv din vanzarile realizate in tara.
     
    Singura sansa de supravietuire pentru fabricantii care nu s-au bucurat nici de magazine proprii de prezentare, nici de o retea extinsa de distributie si nici de un nume rasunator pe piata interna a fost, dupa 1989, sa se orienteze catre cea externa, in special tarile ex-sovietice si vestul Europei, iar multi dintre ei lucreaza si astazi exclusiv pentru export.
     
    “Acum cativa ani, toata lumea ne intreba de ce nu facem si export, pentru ca pe atunci se credea ca daca un producator nu vinde in afara tarii e mai putin valoros”, isi aminteste seful Lemet. “Dar eu vreau sa-mi fac afacerile in Romania, pentru ca este o piata mare, inainte ca Uniunea Europeana sa-si fi dat seama de asta.”
     
    Pentru ca exportul nu a fost niciodata un obiectiv principal, atentia antreprenorului s-a axat pe dezvoltarea retelei de distributie, care in momentul de fata a ajuns sa fie cea mai extinsa din Romania, numarand peste 150 de magazine partenere, dintre care 103 magazine sub brandul Lem’s, operate in sistem de franciza. Planuri sunt si pentru extinderea brandului in Bulgaria, acolo unde Lemet colaboreaza cu 14 magazine partenere, dar si in Ungaria, unde compania detine deja o reprezentanta si un magazin Lem’s. Un model de business suficient de interesant pentru ca anul acesta Alexandru Rizea sa adune intr-un dosar toata corespondenta cu cei care au vrut sa-i cumpere afacerea. Pe coperta dosarului, care nu are niciun titlu, este desenat un semafor aprins pe culoarea galbena – “nici rosu, nici verde”, spune el. Despre ofertanti afirma doar ca “sunt mai multe firme si fonduri de investitii” carora le-a dat acelasi raspuns – “in anul 2008, Lemet nu va fi cotata la bursa si nici nu va negocia vanzarea sau fuziunea”. Dar nici in 2009, se grabeste sa completeze. Care sunt motivele pentru un refuz atat de ferm? Lemet este o afacere de familie si asa va si ramane, spune Rizea; sotia sa, fiul, fiica si nora lucreaza deja de ani buni in cadrul companiei.