Tag: Alexandru Popescu

  • Povestea a doi tineri care au construit o afacere cu sute de mii de clienţi în România şi care acum se pregăteşte pentru extindere în afara graniţelor

    Pentru Adrian Cihi şi Alexandru Popescu, ideea de business pentru Pago a fost de la început una clară – o aplicaţie pe mobil unde să ai toate facturile de la toţi furnizorii care să îţi permită să le plăteşti cu orice card bancar atunci când vrei tu. Patru ani mai târziu, aplicaţia are deja sute de mii de utilziatori în România, dintre care câteva zeci de mii plătesc un abonament pentru a o folosi. Acum ambiţiile Pago sunt de a cuceri piaţa europeană, piaţă după piaţă, factură cu factură.

    Am dezvoltat deja aplicaţia şi pentru alte ţări. Am lansat-o anul trecut în Polonia, unde aplicaţia este deja folosită de peste 15.000 de utilizatori activi lunar. Acum urmează să o lansăm şi în Italia. Aplicaţia este disponibilă deja şi în Italia în versiunea beta, dar încă nu am lansat-o oficial. Ne uităm la alte câteva ţări unde la fel ca în România, Polonia şi Italia cota de piaţă a direct debit este destul de mică astfel încât un serviciu ca Pago să fie util, iar pentru această dezvoltare internaţională avem nevoie de finanţare. Avem discuţii de ceva timp cu câţiva investitori interesaţi, dar nu este neapărat o grabă având în vedere că reuşim să susţinem dezvoltarea din veniturile din România. Aşteptăm şi momentul potrivit pentru a ridica o finanţare, însă sperăm ca până la finalul anului să avem încheiată runda de finanţare”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cighi, cofondator al Pago, la rubrica Start-up Update. El a adăugat că se află în prezent în discuţii atât cu fonduri de investiţii din România, cât şi din străinătate, pentru atragerea unei finanţări de circa 1,5-2 milioane euro.

    Aplicaţia mobilă Pago, lansată în 2017 pentru simplificarea procesului de plăţi de facturi, a ajuns în prezent să fie folosită de peste 200.000 de persoane pe plan local, aceasta fiind îmbunătăţită cu o serie de funcţionalităţi noi.

    „Am adăugat mulţi furnizori – recent am depăşit 360 de furnizori către care se pot face plăţi din Pago, plus funcţionalităţi noi – acum din Pago se pot face plăţi de asigurări RCA, asigurări de călătorie, se poate conecta de asemenea contul ghişeul.ro pentru taxe şi impozite, şi totodată se pot face donaţii pentru diferite cauze sociale”, a precizat cofondatorul Pago.

    De la lansarea aplicaţiei în 2017 şi până în acest moment, prin intermediul Pago s-au efectuat peste 5,8 milioane de plăţi, în valoare de peste 145 milioane euro. „Aplicaţia este gratuită până la patru plăţi de facturi pe lună – pentru cinci până la opt plăţi de facturi pe lună avem un abonament de 4,99 lei, iar pentru 9 sau mai multe facturi, fără limită, avem un alt abonament de 14,99 lei. Practic, dacă plăteşti facturi pentru un singur apartament, ar trebui să te încadrezi în cele patru facturi oferite gratuit lunar. Dacă locuieşti la casă sau plăteşti facturi pentru mai multe locaţii, atunci este nevoie de un abonament. Pentru restul tipurilor de plăţi din aplicaţie nu este însă nevoie de abonament şi nu se percepe niciun fel de comision la niciuna dintre plăţi. Aceste abonamente, în cazul în care sunt mai multe plăţi, este singurul cost pe care îl plăteşte un utilizator pentru a folosi şi a face plăţi din aplicaţie”, a explicat el.

    Recent, compania a ajuns la un număr de 32.000 de utilizatori care plătesc un abonament. „Circa 20% din utilizatorii activi lunar ar avea nevoie de un abonament, restul se încadrează în cele patru facturi gratuite pe lună sau folosesc aplicaţia pentru celelalte tipuri de plăţi, nu neapărat pentru facturi”, a punctat Adrian Cighi.


    Alexandru Popescu, cofondator Pago


    Anul trecut, businessul Pago a crescut de aproape trei ori, până la venituri de circa 10 milioane de lei, compania reuşind să atingă totodată şi pragul de rentabilitate, trecând pe profit.

    „Încă nu avem situaţiile financiare finalizate pe 2020, dar din calculele noastre veniturile se situează la circa 10 milioane de lei. O mare parte din această sumă este valoarea reîncărcărilor de mobil care trece practic prin situaţiile noastre financiare. Începând din ultimul trimestru din 2020 am început să avem profit – reuşim să susţinem cheltuielile de dezvoltare şi de mentenanţă a aplicaţiei din veniturile pe care le generăm”, a spus el.

    Proiectul Pago a fost susţinut la început de cei doi cofondatori – Adrian Cighi şi Alexandru Popescu, iar apoi foarte rapid, chiar înainte de lansare, a intrat în acţionariat şi Banca Transilvania, iar pe parcurs start-up-ul a beneficiat şi de susţinerea Visa şi Mastercard pe partea de marketing şi promovare.

    „Nu am o valoare a investiţiei totale, dar probabil investiţiile totale de până acum se ridică la circa 800.000 de euro”, a menţionat Adrian Cighi.

    Anul acesta, Pago pregăteşte lansarea unei funcţionalităţi noi pentru utilizatorii din România, mai exact transferul de bani instant de pe orice card pe orice alt card. „Să spunem că este practic experienţa din Revolut, unde transferul se întâmplă aproape instant, doar că va funcţiona de pe orice card pe orice alt card emis de orice bancă din România într-o primă fază şi apoi orice bancă din Uniunea Europeană. Peste câteva săptămâni urmează să lansăm funcţionalitatea în România, iar apoi ne uităm şi în Polonia poate spre finalul anului“, a precizat el, adăugând că aceasta este o funcţionalitate de care pot beneficia utilizatorii Pago existenţi, dar şi cei noi.

    „Pe lângă plăţile de facturi şi celelalte plăţi care sunt disponibile în aplicaţie, în momentul în care aceştia vor avea nevoie să împartă o cheltuială cu prietenii sau colegii de birou spre exemplu atunci când ies la masă, nu va mai fi o limitare faptul că unul dintre ei nu are Revolut. Practic, vom face în aplicaţie acest flux care va face acest moment în care trebuie să împarţi o cheltuială într-un grup, să fie administrat mult mai uşor – să fie clar cât are de plătit fiecare şi pentru ce se plăteşte, iar dacă ulterior se mai adaugă o persoană în grup şi trebuie modificate sumele de plată să se poată face uşor din aplicaţie.”

    Pentru anul acesta, fondatorii Pago şi-au propus dublarea numărului de utilizatori care în mod normal ar trebui genereze şi o creştere similară a veniturilor.

    „Noi vedem ca piaţă ţintă pentru Pago persoanele care sunt deja familiarizate cu aplicaţiile băncilor. Nu avem cifre pentru 2020, dar la sfârşitul lui 2019 erau circa 4,5 milioane de utilizatori activi lunar ai aplicaţiilor băncilor, iar numărul de utilizatori activi anual pe care îl raportează băncile pentru aplicaţiile lor este dublu faţă de această valoare. Deci mai sunt încă multe persoane care nu folosesc Pago, iar noi credem că aplicaţia ar fi utilă pentru ei. Ca atare, pregătim şi o campanie mai intensă de promovare în a doua parte a anului în colaborare cu Visa. Iar lansarea acestei funcţionalităţi noi de transfer de bani sperăm să atragă utilizatori noi în aplicaţie”, a menţionat el.

    Potenţialul de creştere al Pago este foarte mare în condiţiile în care peste 70% din plăţile de facturi se fac cu cash la magazine alimentare, la ghiseşul băncilor sau la poştă. „Noi credem că se consumă prea mult timp şi energie pentru nişte plăţi pe care le-ai putea rezolva mult mai simplu online. Este ceva ce ar trebui să rezolvi mult mai repede pentru a putea câştiga timp pentru a face altceva.”

    Totodată, start-up-ul are, însă, oportunităţi mari şi în afara ţării, aplicaţia fiind deja folosită în Polonia şi testată pe piaţa din Italia. „În Italia aşteptăm să avem conexiunile cu furnizorii la un nivel de acurateţe suficient astfel încât să nu apară probleme pentru utilizatori. Avem nevoie de feedback de la utilizatorii din faza beta cu privire la ce nu funcţionează, ce facturi nu se aduc, dacă apar probleme cu prealuarea plăţilor. Pentru conturi clasice cu o singură locaţie sau factură pe lună e relativ uşor, dar apar tot felul de cazuri speciale când plăteşti pentru mai multe locaţii, când furnizorii au anumite statusuri pentru plăţi. Noi practic trebuie să învăţăm din trial and error cu utilizatorii din faza beta”, a spus Adrian Cighi, adăugând că deocamdată start-up-ul nu are stabilit exact momentul lansării în Italia, însă speră să fie la vară.

    Alte pieţe pe care le vizează Pago pentru extinderea internaţională sunt Cehia, Spania şi Portugalia. „Practic, concurenţa noastră sunt toate celelalte metode de plăţi facturi care sunt disponibile într-o piaţă. Ca experienţă de plată, cel puţin în ţările pe care le vizăm pentru extindere, nu am găsit aplicaţii care să ofere acest serviciu de a avea facturile automat într-un singur ecran fară a mai fi nevoie să scanezi un cod de bare sau să introduci alte informaţii.”

     



    Start-up Pitch

    Invitat: George Dragnea, fondator Livraro.com

    Ce face? Platformă ce generează pe loc un magazin online pentru businessurile care vor să primească comenzi online şi să livreze la domiciliu – restaurante, magazine alimentare, băcănii, cofetării, florării şi oricărui magazin care are nevoie de un sistem complet de comenzi online.

    „Este o soluţie special creată pentru aceste businessuri.
    Livraro.com are o serie de funcţionalităţi care nu se regăsesc într-un magazin online clasic unde sunt produse fizice livrate de curieri. Mai exact, se pot defini mai multe zone de livrare, chiar până la nivel de stradă, iar pentru aceste zone se poate defini un tarif de livrare cu o comandă minimă de livrare. Astfel, în partea de sud a oraşului, spre exemplu, poate fi setat un anumit tarif, iar în partea de nord alt tarif. O altă funcţionalitate ar fi integrarea meniului care se poate pune la nivel de oră.”


    Investor Watch

    Invitat: Cristian Dascălu, cofondator Techcelerator

    Dating cu investitori: Techcelerator urmăreşte să-şi consolideze poziţia de jucător important în ecosistemul tech din regiune prin organizarea Scale Match, un eveniment care îşi propune să faciliteze accesul start-up-urilor de tehnologie la parteneri strategici din regiune şi la finanţare.

    „Este un concept de networking şi de matchmaking în care punem la un loc în acelaşi eveniment virtual pe de o parte companii/start-up-uri care sunt în zona de ridicare de finanţări, de tip seed, pre-seed şi, pe partea cealaltă, zona de investitori cu predilecţie, inclusiv o zonă corporate cu jucători care sunt interesaţi să cunoască companii din Europa de Sud-Est, majoritatea din România în vederea unor colaborări în zona de investiţii dar nu numai.”


    Start-up Update

    Invitat: Adrian Cighi, cofondator Pago

    Ce e nou? Start-up-ul vrea să acceseze
    o finanţare de
    1,5-2 milioane euro şi urmează să se lanseze şi în Italia, aceasta fiind a doua piaţă externă unde aplicaţia Pago va fi disponibilă, după Polonia.

    „Am dezvoltat deja aplicaţia şi pentru alte ţări. Am lansat-o anul trecut în Polonia, unde aplicaţia este deja folosită de peste 15.000 de utilizatori activi lunar. Acum urmează să o lansăm şi în Italia. Aplicaţia este disponibilă deja şi în Italia în versiunea beta, dar încă nu am lansat-o oficial. Ne uităm la alte câteva ţări unde la fel ca în România, Polonia şi Italia cota de piaţă a direct debit este destul de mică astfel încât un serviciu ca Pago să fie util, iar pentru această dezvoltare internaţională avem nevoie de finanţare. Avem discuţii de ceva timp cu câţiva investitori interesaţi, dar nu este neapărat o grabă având în vedere că reuşim să susţinem dezvoltarea din veniturile din România. Aşteptăm şi momentul potrivit pentru a ridica o finanţare, însă sperăm ca până la finalul anului să avem încheiată runda de finanţare.”


    Sfatul expertului

    Invitat: Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender

    Cum ar trebui să îşi protejeze companiile datele? Acestea ar trebui să-şi înceapă eforturile de apărare împotriva atacurilor cibernetice prin protecţia echipamentelor de pe care lucrează angajaţii. Informaţiile sensibile şi de neînlocuit din companii trebuie să fie copiate undeva în siguranţă.

    „La nivel macro aş începe cu tradiţionala soluţie de protecţie pe echipamentele folosite de utilizatori (endpointuri), acest lucru ar trebui să fie indispensabil oricărei companii pentru că automatizează deciziile de securitate şi salvează utilizatorii de undeva de 97-99,95% din atacurile care altfel ar avea un impact devastator.”


    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Povestea managerului român care conduce operaţiunile Philips Healthcare în România şi alte opt ţări

    RECENT, GIGANTUL OLANDEZ PHILIPS ŞI-A MUTAT SEDIUL DIVIZIEI DE HEALTHCARE DIN EUROPA DE SUD-EST LA BUCUREŞTI, acolo de unde Alexandru Popescu a devenit responsabil pentru coordonarea şi dezvoltarea businessului în nouă state din regiune. Anterior, deciziile legate de regiune în cadrul diviziei se luau la Zagreb, iar mutarea centrului de greutate la Bucureşti face parte dintr-o strategie mai amplă a Philips, aceea de a se concentra pe consolidarea poziţiei pe segmentul de healthcare. “România este a doua ţară ca importanţă din regiune pentru Philips având în vedere populaţia şi potenţialul imens de dezvoltare”, spunea Alexandru Popescu într-un interviu acordat la patru zile de la preluarea mandatului.

    Popescu (40 de ani) vine cu o experienţă de aproape 15 ani în industria de sănatate pe care şi-a clădit-o în cadrul unor companii precum Medicover, Euromedic, Regina Maria, iar cel mai recent Amethyst, un proiect pornit din România şi extins în regiune. Este de profesie jurist, a cochetat cu industria telecom, însă cel mai mult îi place să lucreze în cadrul sectorului de sănătate. Primul contact cu businessul l-a avut la Connex, despre care spune că a fost o şcoală excepţională pentru oricine a lucrat acolo datorită capitalului şi procedurilor pe care le-au implementat şi care s-au răspândit în toate domeniile.
    Spune că a analizat mult decizia de a veni la Philips, dar nu se referă la aceasta ca la o schimbare. “Nu e o schimbare dramatică, ci aceeaşi poveste văzută dintr-un unghi puţin diferit. Sunt aceiaşi oameni cu care vorbeşti, medicii, şi aceleaşi companii medicale cu care lucrezi”.

    Dacă înainte era cel care punea la punct proiecte de dezvoltare pentru companii, acum sarcina lui este să fie la curent cu tot ceea ce au de gând să facă alţii, cu orice “intenţie declarată (de investiţii – n.red.) pentru următorii doi ani”.

    Philips se luptă cu Siemens şi GE pe o piaţă a echipamentelor medicale care în anii buni era de aproximativ 150 milioane de euro. Era perioada 2007-2008, când se dotau cu aparate mari spitale publice şi când Ministerul Sănătăţii organiza licitaţii. A urmat apoi extinderea puternică a sectorului privat, când marii operatori au prins gustul extinderii şi au pus bazele unei reţele alternative de sănătate unde se pot găsi aproape orice servicii.   

    “Pentru mine era inimaginabil cum avea să se transforme această piaţă în zece ani. |n 2003, când am început la Medicover, aveam o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro ca lideri de piaţă, iar următorul jucător era la jumătate din cifra noastră de afaceri. Acum vorbim de companii cu cifră de afaceri care se apropie de 100 milioane de euro.”

    Piaţa privată de servicii medicale este estimată la 500-600 milioane de euro, iar liderul este MedLife, companie care anul acesta aşteaptă afaceri de peste 80 de milioane de euro şi care a anunţat că ar putea atinge pragul de 100 milioane de euro în 2016. Afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro mai realizează şi Regina Maria, Medicover sau Sanador, companii care şi-au crescut businessul puternic în ultimii ani susţinute de evoluţia ascendentă a pieţei, dar şi de noile investiţii derulate. De fapt, cea mai agresivă perioadă de extindere a fost până în 2011, ulterior proiectele de dezvoltare fiind răzleţe.

    Alexandru Popescu este însă de părere că lucrurile încep să se mişte din nou în piaţa de servicii medicale, ceea ce se traduce în oportunitate pentru compania pe care o reprezintă: “Sunt intenţii. Fie că vorbim de facilităţi outpatient (ambulatoriu – n.red.) sau de lucruri mai sofisticate, ca de exemplu radioterapia, piaţa se mişcă din nou pregătindu-se pentru o nouă etapă. A fost o perioadă de precauţie care s-a terminat. Proiectele publice vor avea un rol foarte important pentru că, dacă este cineva care a rămas dator în piaţa aceasta în ultimii zece ani, este partea publică. Partea privată a investit foarte mult şi va continua să investească”.

    |n sectorul public, în capitală, de anul trecut sunt în derulare investiţii de aproximativ 80 de milioane de euro, cel mai mare proiect fiind cel de la Spitalul Foişor, unde se ridică o unitate de stat, prima investiţie de la zero într-un spital public după 1990. Este un proiect al Primăriei Capitalei (Spitalul Foişor a fost descentralizat şi este în administrarea primăriei). Tot primăria mai ridică un nou spital de copii, la Victor Gomoiu, în apropierea Arenei Naţionale.

    ALEXANDRU POPESCU ESTE DE PĂRERE CĂ, SIMULTAN CU INVESTIŢIILE PUBLICE, INDUSTRIA ŞI MARII JUCĂTORI DIN SECTORUL PRIVAT SE PREGĂTESC DE O NOUĂ ETAPĂ, care ar presupune intrarea jucătorilor strategici în această piaţă, ceea ce se va întâmpla în 2015: “Piaţa a ajuns la maturitate. |n perioada în care eram parteneri cu 3i (fondul de investiţii a fost în acţionariatul Reginei Maria în perioada 2007-2010 – n.red.), când la Londra se vorbea despre piaţa locală, se spunea că, dacă nu există o companie care are 100 de milioane de euro cifră de afaceri sau o valoare de peste 100 de milioane de euro, atunci nu prezintă interes pentru investitori.

    Fondurile foarte mari sau strategici nu vin să aglutineze piaţa, ci aşteaptă ca ea să capete consistenţă şi atunci se hotărăsc să facă pasul. Sunt companii care au ajuns la acest nivel şi care ar putea face obiectul interesului unui mare jucător”. Chiar dacă în capitală lucrurile nu sunt poate atât de dinamice ca altădată, sunt zone din ţară unde proiectele există, a mai precizat Popescu: “Diferenţa dintre ce a fost înainte şi ce este acum este că înainte erau doi sau trei jucători foarte mari care făceau lucruri şi erau foarte vizibili. Acum sunt mai mulţi jucători regionali cu diferite planuri de dezvoltare. |n ţară lucrurile se mişcă”.

    Anterior, piaţa de servicii medicale private creştea cu 30-40% pe an sau chiar mai mult; acum, ritmul este mult mai domol, dar mai bine aşezat – la un nivel de 500 de milioane de euro, o creştere de 10% înseamnă mult şi generează aşteptări mari.

  • De la Talleyrand si Mata Hari la Maria Tanase si Pacepa

    Stiti cine au fost Mata Hari a Romaniei (Maria Balan), spionul
    care l-a asasinat pe Rasputin (Oswald Rayner) sau “cel mai
    formidabil spion din istorie” (Richard Sorge)? Dar “regina
    spionajului rosu” (Elisabeth Bentley), Mata Hari a Rusiei (Moura
    Budberg), “privighetoarea cantecului romanesc” si spioana (Maria
    Tanase), cea mai importanta agenta secreta din cel de-al Doilea
    Razboi Mondial (Vera Atkins), cel mai important spion in cel de al
    Doilea Razboi Mondial (Fritz Kolbe), prostituata care “a schimbat
    cursul razboiului” (“Cynthia”), modelul pentru James Bond (Sidney
    Reilly), “Mata Hari a celui de-al Doilea Razboi Mondial” (Mathilde
    Carre)?

    Ori “ingerul” care a spionat (Raul Wallenberg), spioana
    executata de doua ori (Ethel Rosenberg), agentul pentru opt
    servicii de spionaj (romanul Aurel Decei), scriitorul si agentul
    care “a pacatuit prin prea multa imaginatie” (Ian Fleming), cel mai
    bine platit spion american (Aldrich Ames), cel mai periculos agent
    infiltrat KGB in interiorul FBI (Robert Hanssen) sau spionul roman
    care “a speriat Franta” (Mihai Caraman)?

    Raspunsul detaliat la acestea si la multe alte intrebari poate
    fi aflat in “Dictionarul universal al spionilor”. Un veritabil ghid
    in lumea spionajului pentru toti cei interesati, dincolo de clisee,
    mistificari si exagerari, vizand un domeniu care se impleteste atat
    de intim, uneori insesizabil, cu istoria si existenta cotidiana.
    Gasim aici biografiile, uneori adevarate destine romanesti, ca si
    actiunile, imbinare de ingeniozitate, curaj, dar si de duplicitate
    si imoralitate, ale unor spioni celebri, ca si ale unor agenti mai
    putin cunoscuti pana in momentul de fata sau chiar ignorati.

    Intre cele 660 de articole ale dictionarului se afla nume de
    marca ale culturii si artei universale (Daniel Defoe, Beaumarchais,
    Voltaire, Josephine Baker, Marlene Dietrich, Somerset Maugham,
    André Malraux, Ernest Hemingway, John Le Carré, Graham Greene), asi
    ai spionajului mondial din diferite perioade (Willi Münzenberg,
    Elyesa Bazna, spioni din “Orchestra Rosie” si alte retele, Julius
    Rosenberg, Oleg Penkovski, agenti din “grupul de la Cambridge”),
    romani (Belu Zilber, Rica Georgescu, Ion Mihai Pacepa, Nicolae
    Militaru, Pavel Haiducu, Liviu Turcu) sau care au actionat in tara
    noastra (Alexander Eck, John Gardyne de Chastelain, Edith von
    Coler).

    Alexandru Popescu, “Dictionar universal al spionilor”, Editura
    Meronia, Bucuresti, 2011