BusinessMagazin

Tag: alexandru chirita

  • Cine este omul care conduce Electrica, una dintre companiile-cheie din infrastructura energetică a României

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 35. Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica

    Alexandru Chiriţă conduce una dintre companiile-cheie din infrastructura energetică a României, cu prioritate pe inovare şi sustenabilitate. El mizează pe dezvoltarea de soluţii care accelerează tranziţia către o energie mai curată şi mai eficientă, atât prin investiţii în tehnologie, cât şi prin construcţia unor parteneriate solide cu actorii din ecosistem.

    Cu experienţă în coordonarea unor proiecte complexe şi în lucrul cu echipe multidisciplinare, Chiriţă spune că urmăreşte să genereze valoare pe termen lung pentru companie şi pentru comunitate. Crede cu tărie că tehnologiile emergente, corelate cu un management responsabil, reprezintă ingredientele esenţiale ale unui viitor energetic durabil, iar misiunea sa este să traducă această viziune în strategii concrete de creştere şi impact. Electrica a înregistrat în 2024, potrivit datelor publice, venituri consolidate de aproximativ 11 miliarde de lei.

     

    Investitorii nu-şi mai fac griji că suntem «prea aproape de stat»; dimpotrivă, în multe discuţii prezenţa statului în acţionariat a fost văzută ca o ancoră de stabilitate pe termen lung. Ceea ce contează realmente este că avem o guvernanţă corporativă robustă, reguli clare şi o echipă de management care livrează rezultate. Pe scurt, beneficiem de un «cel mai bun din ambele lumi»: siguranţa unui acţionar instituţional solid şi agilitatea unui emitent corporativ matur.

  • Interviu. Cu eticheta de junk suflând în ceafa României, Electrica scrie istorie cu obligaţiuni verzi suprasubscrise de peste 11 ori. Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica: Capitalul urmează disciplina, nu zvonurile. România poate juca, fără complexe, în liga mare a finanţării sustenabile atunci când vine pregătită cu cifrele

    ♦ Electrica, cel mai mare jucător local din domeniul distribuţiei şi furnizării de energie, un business cu venituri consolidate de aproape 9 mld. lei anul trecut, şi-a securizat fonduri de 500 de milioane de euro pentru susţinerea programului de investiţii, printr-o emisiune de obligaţiuni verzi suprasubscrisă de 11,5 ori, un record ♦ Practic, cu o capitalizare de 1 mld. euro, Electrica atrage 500 mil. euro pentru investiţii ♦ Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât el vine într-un context extrem de delicat pentru România, ameninţată cu retrogradarea la junk dacă nu taie la sânge cheltuielile concomitent cu creşterea încasărilor la bugetul de stat ♦ Cum a fost posibil pentru o companie percepută ca fiind în continuare de stat, deşi statul nu mai este majoritar în Electrica?

    Electrica, grup de furnizare, distribuţie şi producţie de energie electrică, la care cel mai mare acţionar este statul român, a atras 500 de mili­oane de euro de pe pieţele externe într-o emisiune de obligaţiuni verzi, cu o scadenţă pe 5 ani şi o dobândă de 4,566% pe an, a anunţat grupul la finalul zilei de luni, 7 iulie. Cererea din partea investito­rilor la preţul final a depăşit oferta de peste 11,5 ori, marcând un record în emisiunile de obligaţiuni ale companiilor româneşti.

    Doar ca o comparaţie, în 2024, Romgaz a emis prima tranşă de obligaţiuni interna­ţio­nale pe 5 ani, în valoare de 500 milioane euro, pentru susţinerea planurilor de in­vestiţii. Cererea din partea investitorilor a depăşit de peste 10 ori oferta, iar dobânda de adjudecare s-a situat la nivelul de 4,776%. Ceea ce separă fundamental cele două operaţiuni este contextul de piaţă. Acum, România este ameninţată cu retro­gradarea în „divizia“ junk dacă nu taie chel­tuiele şi creşte veniturile, dar paradoxal o companie care este încă percepută ca fiind de stat atrage un uriaş interes din partea investitorilor internaţionali. Cum a fost posibil acest rezultat? „O combinaţie de disciplină corporativă, decizii strategice şi dialog continuu cu piaţa. Le-am oferit inves­titorilor transparenţă totală, un porto­foliu de proiecte verzi pregătite de execuţie şi un calendar ferm. Am prezentat un plan care trece orice due-diligence. Iar răspunsul a fost pe măsură: cererea a depăşit oferta de aproximativ 11 ori“, spune Alexandru Chiriţă, CEO-ul grupului Electrica. Planul de dezvoltare a Electrica este inclus în Stra­tegia Electrica 2030 unde sunt setate obiec­tive cât se poate de clare: atingerea unei ţinte de 1.000 MW de capacitate instalată pentru 2030. Pentru a maximiza valoarea a­cestor active, compania va dezvolta de ase­me­nea, 900 MWh de capacitate de stocare a energiei, contribuind la stabilitatea reţelei şi generând venituri suplimentare.

    „Au contat două lucruri esenţiale: vite­za de execuţie şi felul în care am gestionat riscul. Totodată, am discutat cu fiecare in­ves­titor, până a dispărut eticheta de poten­ţial «junk». Capitalul urmează disciplina, nu zvonurile. Când piaţa vede rigoare şi o echipă care respiră cifre, costul finanţării scade, indiferent de zgomotul din jur“, spune Chiriţă.

    Banca Comercială Română S.A., mem­bră a Erste Group (BCR), BNP PARIBAS, CITI, ING, J.P. Morgan şi Raiffeisen Bank International în calitate de coordonatori globali (joint global coordi­nators) şi BT Capital Partners, IMI-Intesa Sanpaolo, Société Générale şi UniCredit Joint Bookrunners în calitate de aranjori principali (joint bookrunners) au asistat Electrica în aceasta tranzacţie.

    „România poate juca, fără complexe, în liga mare a finanţării sustenabile atunci când vine pregătită cu cifre solide şi gu­ver­nanţă clară. Investitorii globali nu au urmă­rit un val speculativ, ci au investit capital pe creştere locală şi impact climatic real. Prac­tic, am mutat discursul de la «instabilitate» la «uitaţi-vă ce infrastructură verde se con­struieşte în România»“. Chiriţă mai spune că rezultatul demonstrează clar că există ca­pital disponibil pentru companiile care in­vestesc în tehnologie verde – de la pano­uri solare şi soluţii de stocare, până la noi capacităţi eoliene.

    „Reliberalizarea pieţei va recompensa jucătorii concentraţi pe client şi pe eficienţă, iar finanţarea atrasă acum este exact ce accelerează această transformare.“

    Un alt lucru interesant este că Electrica are un rating mai bun decât România, chiar şi în contextul în care statul român mai deţine 49% din acţiuni.

    „Investitorii nu-şi mai fac griji că suntem «prea aproape de stat»; dimpotrivă, în multe discuţii prezenţa statului în acţionariat a fost văzută ca o ancoră de stabilitate pe termen lung. Ceea ce contează realmente este că avem o guvernanţă corporativă robustă, reguli clare şi o echipă de management care livrează rezultate. Pe scurt, beneficiem de un «cel mai bun din ambele lumi»: siguranţa unui acţionar instituţional solid şi agilitatea unui emitent corporativ matur.“

    Diferenţa de rating, în contextul în care Electrica este la BBB-, perspectivă stabilă, în timp ce ratingul suveran al României este BBB-, perspectivă negativeă, a contat însă în ochii investitorilor.

    „Investitorii au înţeles că riscurile companiei nu se suprapun automat cu cele ale statului. Faptul că au evaluat Electrica separat şi au acceptat această perspectivă stabilă confirmă încrederea lor în guvernanţa şi soliditatea noastră financiară.“

    Chiriţă a mai precizat că obligatiunile vor fi listate la începutul lunii august, pe Bursa de Valori din Luxemburg şi ulterior pe Bursa de Valori Bucureşti „Am fost susţinuţi de unele dintre cele mai mari fonduri instituţionale din lume, alături de investitori de top din România“, a mai spus CEO-ul Electrica. Detaliile privind identitatea acestor investitori vor veni după listare.

  • Un vid de planificare, plus lipsa capacităţilor care să echilibreze sistemul, printre cauzele care au dus la pana majoră de curent din Spania. Ce are România de învăţat?

    ♦ Pana majoră de curent care a afectat 60% din consumul de energie din Spania pe 28 aprilie încă se investighează, dar apar şi primele concluzii oficiale care pot servi drept exemplu pentru celelalte state europene, inclusiv România, aflate şi ele în plină tranziţie energetică.

    Guvernul spaniol a declarat marţi că masiva pană de curent din aprilie, care a afectat Spania şi Portugalia şi a deconectat zeci de milioane de oameni în câteva secunde a fost cauzată de erori tehnice şi de planificare care au făcut ca reţeaua să nu poată face faţă unei creşteri de tensiune, scrie CNN, care preia declaraţiile făcute de Sara Aagesen, ministrul tranziţiei ecologice din Spania. O reacţie pornită de la nivelul reţelei de joasă tensiune a angrenat efecte în lanţ, a mai spus oficialul spaniol.

    În după-amiaza zilei de 28 aprilie, Spania a pierdut aproximativ 60% din aprovizionarea sa cu energie în câteva secunde. Portugalia, a cărei reţea este conectată la cea a Spaniei, a fost de asemenea afectată. Doar teritoriile insulare ale ţărilor au fost cruţate.

    „Toate acestea s-au întâmplat în 12 secunde, iar cea mai mare parte a pierderilor de energie a avut loc în doar cinci secunde“, a declarat Aagesen.

    Mai multe cauze tehnice au contribuit la eveniment, inclusiv planificarea deficitară a operatorului spaniol de reţea Red Eléctrica (REE), care nu a găsit un înlocuitor pentru o centrală electrică care ar fi trebuit să ajute la echilibrarea fluctuaţiilor de energie, a declarat ministrul. Ea a mai spus că unele centrale electrice pe care companiile de utilităţi le-au oprit preventiv când au început întreruperile ar fi putut rămâne online pentru a ajuta la gestionarea sistemului.

    Dar înainte de acest incident major au existat mai multe avertismente.

    „Operatorul spaniol de reţea REE avertizase de fapt în februarie 2025 că închiderea centralelor pe cărbune, pe gaz şi nucleare reduce capacităţile de echilibrare a reţelei şi ar putea creşte riscul de incidente operaţionale care ar putea afecta aprovizionarea. Acest avertisment previzibil a fost lansat cu doar câteva săptămâni înainte de producerea penei de curent“, scrie Alexandru Chiriţă, CEO Electrica, pe plaftorma The Cognitive Volt. „La momentul penei de curent, energia solară reprezenta aproximativ 53% din aprovizionarea cu energie electrică a Spaniei, energia eoliană şi hidro furnizând aproximativ 18%, energia nucleară 11%, iar gazul 5%.“

    „Reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport (ENTSO-E) avertizase în mod specific în aprilie că închiderea planificată a două reactoare nucleare de la centrala Almaraz din sud-vestul Spaniei, începând din 2027, va creşte riscurile de pene de curent.“

    Deşi de la nivel oficial este respinsă ipoteza că solarele ar fi dus la această pană de curent majoră, alături de închiderile de unităţi convenţionale, faptul că deja sistemele energetice europene au intrat într-o nouă etapă de funcţionare nu poate fi negată.

    În România, la finalul primului trimestru, s-a ajuns la o capacitate instalată în prosumatori, producători de energie cu unităţi mai mici de 400 kW, de 2.567 MW, un salt de 950 MW faţă de primele trei luni din 2024. Doar ca o comparaţie, un reactor al centralei de la Cernavodă are o putere de 700 MW, cu menţiunea foarte importantă că această putere funcţionează constant zi şi noapte, pe când prosumatorii au un randament de circa 20%. Doar ca un exemplu, în 2022, puterea instalată a prosumatorilor era de numai 102 MW. Ca număr, comunitatea prosumato-rilor a ajuns la peste 213.800 de membri, aproape dublu faţă de nivelul de 121.305 de prosu-matori din 2024. Din nou, ca o comparaţie, în 2022, martie, clubul prosumatorilor nu avea nici 15.000 de membri.

    Tot în primul trimestru al anului, consumul de energie a înregistrat o creştere marginală, de numai 1%, dar producţia, în ansamblul ei, a fost mai mică din cauza anului hidro slab care a afectat performanţa Hidroelectrica. Strict pe partea de prosumatori însă, există o nebuloasă în ceea ce priveşte datele publice. Dacă la nivel de producţie există pe site-ul Transelectrica un grafic unde se poate monitoriza zilnic cât injectează prosumatorii în sistem, pe partea de consum lucrurile devin neclare. Care este problema? Gestionarea sistemului energetic în ansamblu devine mai greoaie, costisitoare, iar riscul de dezechilibre creşte. Iar toţi aceşti factori necesită schimbări, spun specialiştii din domeniu.

    „Pana de curent demonstrează în cele din urmă că tranziţiile energetice necesită o planificare cuprinzătoare a sistemului, nu doar schimbarea combustibilului – o lecţie care poate încetini ritmul schimbării, dar care nu ar trebui să modifice fundamental direcţia către decarbonizare“, mai spune Alexandru Chiriţă. Investigaţia privind cauzele penei de curent din Spania de pe 28 aprilie continuă şi acum.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 93 – Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica

    Cu o dedicare puternică pentru inovare şi sustenabilitate, Alexandru Chiriţă spune că se concentrează pe dezvoltarea unor soluţii care să sprijine tranziţia către o energie mai curată şi eficientă. Experienţa în gestionarea proiectelor complexe şi colaborarea cu echipe diverse îi permit să creeze valoare pe termen lung atât pentru companie, cât şi pentru comunitate. Crede cu tărie că tehnologiile emergente şi un management responsabil sunt esenţiale pentru un viitor energetic durabil, iar obiectivul său este să contribuie activ la această schimbare, prin strategii care asigură creştere şi impact pozitiv pentru toţi cei implicaţi.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Profită din plin de această etapă a vieţii, explorând pentru a descoperi ce te pasionează cu adevărat! Ieşi din zona de confort şi acceptă provocările, fiecare experienţă fiind o oportunitate de creştere. Construieşte relaţii autentice care pot avea un impact semnificativ în viitor şi îngrijeşte-ţi sănătatea fizică şi mentală, stabilind obiceiuri sănătoase. Nu uita că împlinirea vine din efortul de a atinge obiective care aduc beneficii tuturor!




     

  • Electrica vrea să construiască o centrală cu ciclu combinat de gaze, integrând componenta de hidrogen şi capacităţi de stocare, cu o capacitate de 500 MW în Fântânele, Mureş. Chiriţă, CEO: Explorăm şi alte proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate de aproximativ 200 MW

    Electrica (simbol bursier EL), companie de furnziare, distribuţie şi producţie de energie electrică, vrea să construiască în colaborare cu Electrocentral Grup o centrală electrică care să aibă ciclu combinat de gaz de ultimă generaţie, integrând componenta de hidrogen şi capacităţi de stocare, cu o capacitate instalată maximă de 500 MW. Proiectul este gândit în Fântânele, judeţul Mureş.

    “Dorim să anunţăm că am asigurat un teren în Fântânele, judeţul Mureş, în colaborare cu Electrocentrale Grup. Obiectivul nostru aici este construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat de gaz de ultimă generaţie, integrând componenta de hidrogen şi capacităţi de stocare, cu o capacitate instalată maximă de 500 MW. În prezent am demarat cercetările de piaţă pentru studiul de fezabilitate. Odată ce îl avem, vom începe procedurile pentru obţinerea tuturor aprobărilor corporative necesare”, a spus Alexandru Chiriţă, CEO Electrica, în cadrul unei teleconferinţe cu investitorii.

    “În plus, explorăm şi alte proiecte de energie regenerabilă, cu o capacitate de aproximativ 200 MW. Toate aceste proiecte sunt cruciale pentru atingerea ţintei noastre ambiţioase de 1 GW până în 2030”, spune directorul companiei.

    Electrica are o capitalizare bursieră de 3,3 mld. lei. În 2023 acţiunile s-au apreciat cu 19%.

    Grupul a anunţat pentru primele nouă luni din 2023 un profit net de 418,3 mil. lei, în scădere cu 21,6% (sau 115,4 mil. lei), faţă de primele nouă luni din 2022, potrivit raportului financiar trimestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti.  Veniturile operaţionale au fost de 9,9 mld. lei.

    EBITDA la nivelul Grupului Electrica a înregistrat o creştere de 13,5%, respectiv 148,8 milioane de lei, ajungând la o valoare de 1,25 mld. lei, comparativ cu valoarea de 1,1 mld. lei realizată în primele nouă luni ale anului trecut. 

    Tot în acest interval, volumele de energie distribuită şi furnizată au fost mai mici cu 6,2%, respectiv cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Profitul operaţional a înregistrat o reducere mai mică, de 2,7%, pe fondul scăderii veniturilor operaţionale cu 3,2% (în principal ca efect al majorării tarifelor), la 9,9 mld. lei, coroborat cu implementarea MACEE şi efortul de a menţine costurile sub control.

    Statul român prin Ministerul Energiei are 48,8%, fiind cel mai mare acţionar al companiei.