BusinessMagazin

Tag: Alexandrion

  • Şampania de la Oscar, acum şi în România

    Fondată în 1785, Piper-Heidsieck e una dintre cele mai vechi firme producătoare de şampanie din Franţa. În urma unei înţelegeri semnate cu Oscarurile pe mai mulţi ani, producătorul de şampanie a furnizat 1.000 de sticle pentru ceremonia de anul acesta şi petrecerea de după. În virtutea acestui parteneriat, a fost produsă o sticlă specială cu o etichetă personalizată pentru ceremonia decernării celor mai importante premii din cinematografie.

    Totodată, Piper-Heidsieck este, din anul 1993, şampania oficială a festivalului de film de la Cannes. „Am fost şi rămânem un importator selectiv de băuturi alcoolice. Începând de anul acesta, am adăugat în portofoliu şampania Piper-Heidsieck”, a declarat Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup România.

    Şampania Piper-Heidsieck are un istoric îndelungat de colaborări cu lumea modei sau a show-bizz-ului. Astfel, în anul 1885, pentru a marca primul secol de existenţă, Carl-Pierre Faberge a realizat, pentru Piper-Heidsieck, o sticlă din diamante, aur şi lapis-lazuli. Momentul a fost reluat şi 100 de ani mai târziu, în 1985, la cea de-a 200-a aniversare, când Van Cleef & Arpels a făcut a doua ediţie a sticlei cu aur şi diamante.

    În anul 1999, Casa Peiper-Heidsieck i-a cerut lui Jean Paul Gaultier, „copilul teribil al modei”, să îmbrace o sticlă de şampanie, pentru ca în 2007, pentru lansarea sortimentului Rose Sauvage, casa Viktor&Rolf să facă prima sticlă de şampanie cu capul în jos. În 2010, Piper-Heidsieck şi Christian Louboutin au lucrat împreună pentru a transforma un vis în realitate: să bei şampanie dintr-un pantof, dând naştere primului ritual de băut şampanie şi creând, în acest scop, un pachet special de prezentare.

    Înfiinţat în anul 1994, Alexandrion Grup a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România, ca Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, Afinata, Vişinata şi Caisata Saber Premium, Saber Fructe de Pădure, Saber Coacăze Negre.

  • Alexandrion Grup lansează Alexander Gin

    “Ceea ce diferenţiază Alexander Gin de toate celelalte tipuri de gin este faptul că fructele de ienupăr şi celelalte ingrediente sunt distilate în alcool de origine agricolă. Astfel, aroma sa se obţine în mod direct, şi nu prin adăugarea ulterioară a unor esenţe”, a declarat Răzvan Vasile, director comercial al Alexandrion Grup România.

    Alexander Gin, cu o concentraţie alcoolică de 41,5% vol., va fi disponibil, începând cu finalul lunii ianuarie, în toată ţara, atât în circuitul de retail, cât şi în horeca. Prezentarea sa vine într-o sticlă de 700 de mililitri, de culoare închisă, ce păstrează integritatea lichidului, în cazul expunerii la lumină.

    “Acesta este un produs la care am lucrat intens mai bine de un an de zile”, a adăugat Răzvan Vasile. Lansarea Alexander Gin continuă demersurile Alexandrion Grup România de a-şi extinde portofoliul de băuturi spirtoase cu produse noi, create integral în fabrica din judeţul Prahova. Ca şi în anii precedenţi, şi în 2016 focusul companiei va fi pe băuturile distilate din fructe.

    Înfiinţat în anul 1994, Alexandrion Grup a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România. Portofoliul de produse al Alexandrion Grup cuprinde toate categoriile de băuturi spirtoase cerute pe piaţă, inclusiv băuturi tradiţionale româneşti. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, afinata, vişinata şi caisata Saber Premium, Saber Fructe de Pădure.

  • Regizorul Tudor Giurgiu şi compozitorul Andrei Tudor, laureaţi ai premiilor Matei Brâncoveanu

    „Acum doi ani, atunci când am început organizarea primei ediţi a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu, ne-am dat seama că trebuie şi putem să facem mai mult, astfel încât să putem acoperi cultura românească în întregul ei. Ne-am dat seama că este foarte greu să faci distincţi obiective între creatorii şi istoricii consacraţi şi cei mai tineri. Ne-am dorit să le arătăm că îi susţnem, că îi încurajăm şi că vrem să le fim parteneri în acest drum lung şi uneori anevoios al excelenţei şi al recunoaşterii. Acesta a fost motivul pentru care am decis ca, începând cu acest an, să organizăm o decernare de premii dedicată special lor, tinerilor artişti şi oameni de cultură care au dovedit deja că au un talent şi o forţă de muncă extraordinare”, a declarat Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţei Alexandrion.

    Au fost premiaţi tineri din opt domenii diferite – literatură, arte vizuale, teatru, film, dans, muzică clasică, muzică pop/jazz şi ştiinţe socio-umane. Nominalizările şi selecţa câştigătorilor au aparţnut unui juriu independent, condus de prof. Bogdan Ion Lefter, poet, eseist, critic şi istoric literar român. Din juriu au mai făcut parte criticul de teatru Monica Andronescu, criticul de artă Irina Cios, compozitorul Dan Dediu şi istoricul Bogdan Murgescu.

    “Am premiat cariere construite şi personalităţ puternice, oameni în vârstă de 40-45 de ani, am premiat o generaţe intermediară şi o performanţă la mijloc de carieră. Un alt criteriu al juriului a fost cel al recompensării şi recunoaşterii rezultatelor din 2015”, a declarat prof. Bogdan Ion Lefter.

    La secţunea Literatură, câştigătorul desemnat a fost Vasile Ernu, cu volumul Sectanţi (vol. 1 din Mică trilogie a marginalilor). În aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţ Teodor Dună, pentru “Obiecte umane” (poezie – Editura Cartea Românească, 2015), şi Florin Lăzărescu – pentru „Întâmplări şi personaje” (proză scurtă, Editura Polirom, 2015).

    Mihaela Kavdanska este câştigătoarea secţunii Arte Vizuale, pentru proiectele multimedia prezentate în expoziţii şi spectacole la Bucureşti, Cleveland, Nova Gorica/Gorizia, Linz, Stuttgart, Trastevere, Viena (toate în 2015). La secţunea Arte Vizuale au mai fost nominalizaţi Ciprian Mureşan, pentru expoziţiile personale de la Ludwig Museum din Budapesta şi Wilkinson Gallery din Londra, precum şi pentru participările la expoziţii de grup la Bucureşti, Berlin, Los Angeles, Paris, Tirana, Winterthur (toate în 2015) şi Ecaterina Vrana, pentru expoziţiile personale de la Galeria aiurart (vernisaj: 22 aprilie 2015), Galeria Cărtureşti Carusel (vernisaj: 23 aprilie 2015) şi Muzeul de Artă din Constanţa (vernisaj: 30 iulie 2015).

    George Costin, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Andrei Huţuleac, Alexandru Pavel (trupa de actori tineri constituită de regizorul Victor Ioan Frunză) sunt câştigătorii secţunii Teatru, pentru rolurile din “Steaua fără nume”, la Centrul Cultural European pentru UNESCO Nicolae Bălcescu (premieră în 2015, după un rodaj la sfârşitul lui 2014), “A douăsprezecea noapte” (premieră: 19 noiembrie 2015) şi „Romeo şi Julieta” la Teatrul Metropolis (premieră: 23 noiembrie 2015).

    În aceeaşi secţune au mai fost nominalizaţ Mariana Cămărăşan (regizoare), pentru spectacolul “N(aum)”, pe texte de Gellu Naum, proiect Unteatru/ Teatrul Metropolis din Bucureşti/ Fundaţia Gellu Naum (premieră: noiembrie 2014, relansat pe 1 mai 2015) şi Andrei şi Andreea Grosu (regizori şi creatori ai Unteatru), pentru spectacolele regizate în 2015: “The Sunset Limited” (premieră: 14 noiembrie 2015) şi „Livada de vişini” (premieră: 24 şi 25 noiembrie 2015), ambele la Unteatru.

    Regizorul Tudor Giurgiu este laureatul secţunii Film a premiilor Matei Brâncoveanu, pentru lung-metrajul de ficţiune “De ce eu?” (Libra Film, premieră în România: 27 februarie 2015). ”Este primul premiu pe care îl iau în România cu De ce eu? Este o poveste personală şi complicată, mi-a luat mult timp să-l fac. E cel mai important proiect la care am lucrat. Aş vrea să rămână cunoscut ca o radiografie a societăţi româneşti a anilor 2000”, a spus Tudor Giurgiu într-un mesaj înregistrat.

    Au fost nominalizaţ la această secţune Oana Giurgiu, pentru lung-metrajul de documentar „Aliyah Dada” (Libra Film, premieră în România: 27 martie 2015) şi Radu Jude (regizor) – pentru lung-metrajul de ficţiune „Aferim!” (HiFilm Productions, premieră în România: 27 februarie 2015).

    Cosmin Manolescu, coregraf şi dansator, este câştigătorul secţunii Dans, pentru „the kite/zmeul sau ce este dansul contemporan” (spectacol independent; premieră: 12 şi 13 noiembrie 2015) şi „Fragil”.

    Au fost nominalizaţ la această categorie şi Andrea Gavriliu (coregrafă, actriţă şi dansatoare), pentru „3 ore după miezul nopţii” la Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte (regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 13 noiembrie 2015) şi “Vertij” la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Vava Ştefănescu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015) şi Vava Ştefănescu (coregrafă şi dansatoare), pentru „UbuZdup” la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj (regia: Tompa Gabor; premieră: 9 iunie 2015) şi „Vertij” la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Andrea Gavriliu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015).

    Dirijorul Tiberiu Soare este câştigătorul premiului Matei Brâncoveanu pentru Muzică Clasică, pentru CD-ul realizat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio cu simfonia „Manfred”, de Piotr Ilici Ceaikovski (Editura Casa Radio, 2015).

    Au mai fost nominalizaţ la aceeaşi secţune şi Mihai Măniceanu (compozitor), pentru “Reductio ad absurdum – Concertino pentru pian şi orchestră de cameră” (primă audiţie absolută în cadrul Festivalului Enescu, în interpretarea ansamblului Profil, 5 septembrie 2015) şi Diana Moş (violonistă), pentru susţinerea muzicii contemporane româneşti în recitaluri solistice la Berlin şi Oldenburg (mai-iunie 2015).

    Compozitorul şi pianistul Andrei Tudor este câştigătorul secţunii Pop/Jazz, pentru proiectul „Fusion Concerto pentru pian şi orchestră” (prezentare publică: iunie 2015), precum şi pentru CD-ul „Guardian Angel” al Angelei Gheorghiu (lansare: decembrie 2014) şi piesa „A million stars” cu care a concurat Luminiţa Anghel la Eurovision 2015 (lansare: februarie 2015).

    La această secţune au fost nominalizaţ şi Cătălin Creţu (compozitor), pentru volumul “De la sunetul sinus la anatomia umbrei. Perspective tehnologice în muzica nouă” (Editura Vellant, 2015) şi pentru proiectele de muzică electronică derulate în anul 2015 şi Jazzapella, grup vocal relansat în formula Zoltán András, Ana Băncescu, Elena Moroşanu, Ana-Cristina Leonte, Bogdan Tudor, Mihail Grigore, pentru concertele şi înregistrarile din anul 2015.

    Marius Diaconescu, conf. dr. La Universitatea din Bucureşti, a fost laureatul secţunii Ştiinţe Socio-Umane, pentru proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”, coordonat la Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei (proiect 2015-2016).

    Celelalte nominalizări la această secţune au fost Alexander Baumgarten (conf. dr. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca), pentru proiectul colecţiei „Biblioteca medievală” iniţiat şi coordonat la Editura Polirom (27 de volume cu începere din 2003; apariţii 2015: Christine de Pizan, Cartea cetăţii doamnelor şi Raimundus Lullus, Ars brevis) şi Victoria Stoiciu (Fundaţia Friedrich Ebert, Bucureşti, pentru proiectul “Monitorul social de investigare a realităţilor sociale româneşti” (proiect lansat în iunie 2015).

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul fundaţiei. Printre aceste proiecte se numără refacerea unor lăcaşe de cult, lansări de cărţi, retipărirea, alături de Biserica Ortodoxă Română, a Bibliei de la Bucureşti, Premiile Constantin Brâncoveanu, sponsorizarea Olimpiadelor de la Atena, Beijing şi Londra, precum şi suţinerea mai multor echipe sportive de handbal şi fotbal.

     

  • Alexandrion Grup România lansează proiectul “Serile Brâncoveanu”, la Muzeul de Artă din Ploieşti

    Primul astfel de eveniment a fost organizat la Ploieşti, în incinta Muzeului de Artă, clădire înscrisă pe lista monumentelor istorice ce poartă amprenta arhitecţilor români şi străini din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Evenimentele ce vor urma şi în alte oraşe ale ţării vor fi organizate, de asemenea, în clădiri reprezentative pentru cultura şi istoria României – muzee de artă, palate, conace, vechi case boiereşti.

    “Nu întâmplător am pornit acest proiect la Ploieşti, în judeţul Prahova, locul pe care îl numim cu drag <acasă> pentru că aici, în Prahova, mai exact, în comuna Bucov, se află Distileriile Alexandrion, locul în care iau naştere produsele noastre. Suntem, deci, legaţi într-un mod aparte de acest judeţ şi ne-am bucurat să fim alături de partenerii noştri în această seară specială”, a declarat Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup România.

    Peste 100 de persoane au participat la eveniment, iar invitatul special al serii a fost George Georgakopoulos, preşedintele executiv al Bancpost, care a vorbit invitaţilor despre rolul sistemului bancar în susţinerea activă a economiei româneşti. Seara a fost completată de un moment artistic asigurat de sopranele Irina Baianţ şi Oana Andra, soliste la Opera Română, acompaniate de profesorul Alexandru Petrovici şi s-a încheiat cu o degustare a vinarsului Brâncoveanu, susţinut de Liviu Grigorică brand ambassador Brâncoveanu.

    Înfiinţat în anul 1994, Alexandrion Grup a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România, recunoscute atât pe plan intern, cât şi internaţional. Portofoliul de produse al Alexandrion Grup cuprinde toate categoriile de băuturi spirtoase cerute pe piaţă, inclusiv băuturi tradiţionale româneşti. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, vinarsul Brâncoveanu XO, VS şi VSOP.

  • Cu cât se ieftineşte băutura

    Deşi potrivit noului Cod Fiscal reducerea preţurilor ar trebui să se resimtă începând cu luna ianuarie a anului 2016, Alexandrion Grup România este singurul productor local care face aceste modificări încă din luna octombrie.

    “Este o decizie care se extinde la nivelul întregii pieţe şi care exprimă, în definitiv, susţinerea noastră faţă de partenerii distribuitori, faţă de industrie şi, nu în ultimul rând, faţă de consumatorul final, care va putea să cumpere produsele noastre, la un preţ mai mic, cu 3 luni mai repede decât în mod normal. Cu alte cuvinte, vindem din octombrie cu preţurile din ianuarie. Suma alocată acestui proiect va fi de cel puţin 2 milioane de euro, iar această decizie reconfirmă angajamentul pe care ni l-am luat faţă de partenerii noştri şi faţă de consumatori”, a declarat domnul Nawaf Salameh, preşedintele Alexandrion Grup România.

    Măsura este luată în premieră la nivelul pieţei şi are rolul de a optimiza, în cel mai scurt timp cu putinţă, efectele Noului Cod Fiscal. Astfel, Alexandrion Grup România dă încă un semnal de suport faţă de mediul de afaceri mic şi mijlociu şi faţă de cei care, de peste 20 de ani, sunt consumatori fideli ai produselor din portofoliul companiei.

    Alexandrion Grup România este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat. Valoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite în 2014 a fost de aproape 33 de milioane de euro, în timp ce primele 6 luni ale acestui an au fost aferente unor contribuţii de peste 17 milioane de euro.

    În cei peste 20 ani de activitate, compania a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România, fiind vândute peste 230 de milioane de sticle de băutură. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, afinata, vişinata şi caisata Saber Premium, Saber Fructe de Pădure.

  • Cine sunt câştigătorii celei de-a doua ediţii a Galei Premiilor Brâncoveanu

    Oameni de cultură, reprezentanţi ai Academiei Române, diplomaţi, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai mass-media au participat la Gala de aseară şi au fost alături de cei nouă laureaţi şi de membrii juriului.

    Cele şapte categorii premiate au fost Muzică, Arhitectură, Arte Plastice, Istorie, Literatură, Teatru şi Sculptură. Acestora li s-au adăugat două premii speciale, acordate de Fundaţia Alexandrion unor oameni remarcabili, care au pus o amprentă importantă asupra domeniilor în care activează.

    Astfel, premiul pentru Secţiunea Muzică a fost acordat domnului Marin Cazacu, muzician eminent, violoncelist, solist concertist al Filarmonicii George Enescu, membru al Trio-ului Pro Arte, cu activitate concertistică în Româia, Europa, Asia şi cele două Americi.

    Arhitectul şi profesorul universitar Emil Barbu Popescu este laureatul Secţiunii Arhitectură. La cei 77 de ani, este arhitect cu proiecte pe planşetă şi profesor şi are, în portofoliu, lucrări de reper în arhitectura românească: Academia de Fotbal de la Mogoaşoaia, Casa Olimpismului, Sediul Federaţei Române de Fotbal sa Stadionul Sportul Studenţesc.

    Câştigătorul Secţiunii Arte Plastice este pictorul şi graficianul român Sorin Dumitrescu, discipol al părintelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Academia de Arte din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Românie, din 2006.

    Fundaţia Magazin Istoric a prmit prmeiul pentru categoria Istorie. Magazin Istoric este una dintre cele mai longevive reviste din România. Apărută în anul 1967, a împlinit 48 de ani şi a ajuns publicarea a 583 de numere.

    Profesor, dramaturg, eseist şi poest, Dumitru Radu Popescu a fost laureatul Secţiunii de Literatură, în timp ce Mihai Măniuţiu a câştigat premiul la Teatru. Cea de-a 7-a categorie – Sculptura – l-a avut drept câştigător pe cunoscutul sculptor Ştefan Râmniceanu.

    Premiilor speciale au fost acordate de Fundaţia Alexandrion istoricului Ladislau Gyemant, pentru contribuţiile originale la dezvoltarea şcolii de istorie a Transilvaniei şi o carieră închinată cercetărilor istorice, dar şi col. (rtr.) ing. Dorin Petruţ, care a luptat în Irak şi s-a sacrifcat pentru protejarea vieţii colonelului Allen Brown, şeful de stat major al NTM-I (NATO Training Mission Irak).

    “I-am onorat, astfel, pe cei care cred în puterea minţilor strălucite şi a spiritelor înalte, aducând un tribut uriaşei moşteniri istorice lăsate de Constantin Brâncoveanu, una dintre figurile emblematice ale spiritualităţii noastre naţionale. Credem cu tărie că este datoria noastră morală să păstrăm acest model în lumina şi atenţia societăţii române şi de aceea ne-am luat angajamentul de a organiza în fiecare an această Gală prin care onorăm valorile culturii române. Faptul că am avut alături de noi atât de muţi oameni este un semnal clar al faătului că încă mai există o şansă pentru cultură şi pentru cei care şi-au pus viaţa şi cariera în slujba ei”, a declarat dl. Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţiei Alexandrion.

    Ca şi anul trecut, nominalizările, selecţia listei scurte şi decizia asupra câştigătorilor finali au aparţinut unui juriu extern, independent, format din reprezentanţi ai Academiei Române şi condus de Acad. Dan Berindei, Preşedintele Academiei Române. Din juriu au mai făcut parte: Marina Constantinescu, prof. univ. Dana Duma, prof. Filaret Acatrinei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. arh. Dorin Ştefan, prof. univ. dr. Eugen Negrici, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Magdalena Popescu-Bedrosian şi Dumitru Constantin (secretarul juriului).

    Premiile au constat într-o diplomă onorifică şi o statuie care reprezintă imaginea lui Constantin Brâncoveanu, realizată de sculptorul Ioan Bolborea.

    Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu a fost prezentată de actriţa Maia Morgenstern, iar momentele artistice au fost asigurate de ansamblul de copii Muguraşii Brâncoveni, Casandra Maria Hausi şi grupul Anton Pann.

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul fundaţiei.

  • 75 de nominalizaţi la şase categorii pentru premiile Galei Alexandrion din 2015

    Fundaţia Alexandrion organizează, pe 1 octombrie 2015, cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Brâncoveanu, la Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, acolo unde reprezentanţi de marcă ai culturii române vor fi onoraţi şi recompensaţi pentru contribuţia pe care o au la dezvoltarea unor domenii importante, precum Literatură, Muzică, Arte Plastice, Teatru, Cinematografie, Istorie sau Arhitectură.

    Ca şi anul trecut, nominalizările, selecţia listei scurte şi decizia asupra câştigătorilor finali aparţin unui juriu extern, independent, format din reprezentanţi ai Academiei Române şi condus de Acad. Dan Berindei, Preşedintele Academiei Române.

    Din juriu mai fac parte: Marina Constantinescu, prof. univ. Dana Duma, prof. Filaret Acatrinei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru, prof. arh. Dorin Ştefan, prof. univ. dr. Eugen Negrici, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Magdalena Popescu-Bedrosian şi Dumitru Constantin (secretarul juriului).

    “Este un proiect extrem de important pentru Fundaţia Alexandrion şi credem că este o datorie morală pe care o avem faţă de moştenirea culturală uriaşă lăsată de voievodul martir Constantin Brâncoveanu. Ne onorează, totodată, să avem alături un juriu format din reprezentanţi emblematici ai culturii române, dar şi pe sculptorul Ioan Bolborea, cel care a creat statuetele ce vor fi oferite drept premiu câştigătorilor. Ca noutate faţă de anul trecut, aş vrea să punctez decizia de a organiza o a doua Gala, dedicată tinerilor şi rezultatelor lor spectaculoase în cultura română. Această Gală va purta numele Matei Brâncoveanu”, a declarat Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţiei Alexandrion.

    Premiul Matei Brâncoveanu va fi acordat pe domenii de activitate de un juriu format din oameni de specialitate din mass-media de profil. Gala de decernare va avea loc în  prima jumătate a lunii decembrie.

    „Prin cultură ne formăm ca indivizi şi cred că este foarte important ca în vremuri ca acestea, în care în special ariile umaniste sunt lăsate deoparte, să existe o iniţiativă precum cea a Fundaţiei Alexandrion de a recompensa pe cei care au făcut performanţă în cultură. Mă bucur că, pentru al doilea an la rând, conduc juriul Premiilor Brâncoveanu şi că, împreună, reuşim să facem un mare pas înainte în cultura română”, a adăugat Acad. Dan Berindei, preşedintele juriului.

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea constantă a artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul Fundaţiei. Printre aceste proiecte se numără refacerea unor lăcaşe de cult, lansări de cărţi, retipărirea, alături de Biserica Ortodoxă Română, a Bibliei de la Bucureşti, Premiile Constantin Brâncoveanu, sponsorizarea Olimpiadelor de la Atena, Beijing şi Londra, precum şi suţinerea mai multor echipe sportive de handbal şi fotbal.

  • Brâncoveanu, Alexandrion şi Cava D’Oro au bifat cu cele mai mari creşteri ale vânzărilor Alexandrion în 2014

    Cea mai puternică tendinţă crescătoare s-a resimţit pe palierul produselor premium. Astfel, în timp ce pentru Alexandrion au fost înregistrate vânzări cu 14,1% mai mari, produsele din gama Brâncoveanu au cunoscut o evoluţie care a depăşit 25% în 2014 faţă de anul precedent.

    De altfel, Alexandrion este şi liderul pieţei de brandy cu concentraţie alcoolică mai mare de 34 de grade din România, având o cotă de piaţă de 68,8%. Lansat în anul 1997, produsul este astăzi disponibil în două variante – Alexandrion 5* şi Alexandrion 7*.

    Cât priveşte vinarsul Brâncoveanu, acesta este vârful de lance al brandurilor premium produse de Alexandrion Grup România. Disponibil în trei variante, VS, VSOP şi XO, Brâncoveanu a devenit şi una dintre cele mai căutate băuturi spirtoase româneşti pe pieţele de export. Primul an de vânzări pentru Brâncoveanu a fost 2005, lansarea oficială având loc în 2006, într-un eveniment de Gală, găzduit de actorul Mircea Albulescu, la Opera Română.

    “În 2014 am investit foarte mult în brandurile noastre, având convingerea că, pentru un producător, brandurile sunt cel mai important activ al său. Concret, bugetul de investiţii alocat în acest scop anul trecut a fost de 8,4 milioane de euro, de aproape două ori mai mult decât în 2013. Şi asta s-a văzut pentru ca am crescut exponenţial pe mai multe categorii, simultan: brandy, vinars, vodka sau tequilla”, a declarat Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup Romania.

    Anul trecut, aproape 7 milioane de litri au fost produşi în distileria proprie, din comuna Bucov, judeţul Prahova. Această cifră s-a tradus în 12,3 milioane de sticle vândute, dintre care peste 625.000 au plecat către pieţele de export.

    “În acest moment, pieţele externe reprezintă o miză uriaşă de dezvoltare pentru noi. Am început extinderea internaţională în urmă cu câţiva ani şi acum lucrăm intens la consolidarea prezenţei pe cât mai multe pieţe, atât din Europa, cât şi din Asia sau America. În paralel, lucrăm intens la dezvoltarea portofoliului de produse din categoria distilatelor de fructe, iar rezultatele preliminarii ne dau toate motivele să privim cu mare încredere viitorul”, a precizat Nawaf Salameh.

    Alexandrion Grup România a încheiat 2014 din poziţia de lider al pieţei producătorilor de băuturi spirtoase, cu o cifră de afaceri de 58,8 milioane de euro brut şi 23,4 milioane de euro net şi un profit net de 1,45 milioane de euro. Atât cifra de afaceri, cât şi profitul au înregistrat creşteri faţă de 2013, când cifra de afaceri brută a companiei a fost de 52,7 milioane de euro, cea netă de 22,6 milioane de euro, iar profitul net de 1,26 milioane de euro.

    Înfiinţat în 1994, Alexandrion Grup a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România, în portofoliu regăsindu-se Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, faimosul vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, afinata, vişinata şi caisata Saber Premium, Saber Fructe de Pădure.

  • Creşteri de două cifre pentru Alexandrion Grup România, în 2014

    “Aceste rezultate trebuie puse în contextul mai amplu al faptului că mai bine de jumătate din cifra noastră de afaceri brută a fost reprezentată de contribuţiile la sistemul de taxe şi impozite. Astfel, în 2014, am plătit taxe în valoare de 32,9 milioane de euro, cu 4,5 milioane de euro mai mult decât în 2013”, declară Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup România.

    Mai mult, rezultatele financiare au înregistrat creştere într-un an în care şi bugetul de investiţii destinat dezvoltării şi promovării brand-urilor proprii s-a dublat faţă de 2013, de la 4,2 milioane de euro la 8,4 milioane de euro. În acelaşi timp, au crescut şi veniturile înregistrate din vânzările la export, 2014 aducând o valoare a exportului de 1,8 milioane de euro. În acest moment, cele mai mari pieţe externe de desfacere sunt Spania şi Italia, însă, pentru perioada următoare, este vizată consolidarea prezenţei şi dincolo de continentul european.

    “2014 a fost un an important pentru noi şi pentru piaţa de băuturi spirtoase în general, în condiţiile în care ne-am confruntat cu o creştere a accizei şi o cronicizare a fenomenului de comercializare a produselor contrafăcute – să nu uităm că piaţa neagră înseamnă peste 90% din întregul segment de băuturi spirtoase. De aceea, rezultatele obţinute de Alexandrion Grup România sunt cu atât mai notabile”, adaugă Nawaf Salameh.

    În cei 20 ani de activitate, compania a produs peste 120 milioane litri şi a vândut peste 223 milioane de sticle de băutură. Printre cele mai cunoscute branduri produse în fabrica de la Dealu Mare, din judeţul Prahova, se află vinarsul Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, afinata, vişinata şi caisata Saber Premium sau Saber Fructe de Pădure. Compania are, în România, un număr de aproximativ 200 de angajaţi.

     

  • Cine este marele câştigător al campaniei „Alexandrion te face om!”

    Campania s-a adresat tuturor consumatorilor finali, locaţiilor partenere (retail şi HoReCa) şi agenţilor distribuitorilor, mecanismul participare vizând produsele Alexandrion 5* (0,2l; 0,5l; 0,7l; 1l; 2l) şi Alexandrion 7* (0,7l şi 1l). Fiecare sticlă a avut ataşat un sticker cu cod unic, consumatorii putând să se înscrie în promoţie prin trimiterea codului prin SMS sau pe website-ul www.alexandriontefaceom.ro.

    “Această campanie a fost una cu atât mai specială cu cât a avut în centru produsul care ne-a consacrat pe piaţa băuturilor spirtoase –Alexandrion”, a declarat Nawaf Salameh, preşedintele şi fondatorul Alexandrion Grup.

    Înmânarea cecului a avut loc la Ploieşti, în cadrul unei întâlniri restrânse, la care au participat şi doi dintre jucătorii echipei de fotbal FC Petrolul Ploieşti: Toto Tamuz şi Mirel Bolboaşă. Alexandrion Grup este, începând din vara anului trecut, partenerul şi susţinătorul oficial al echipei de fotbal prahovene.

    “Am participat cu speranţă, dar nu credeam că voi câştiga chiar premiul cel mare. Este o bucurie uriaşă pentru mine şi familia mea şi sunt recunoscător că am avut această şansă. Cu siguranţă, de acum, numele Alexandrion va fi asociat cu unul dintre cele mai fericite momente din viaţa mea”, a declarat Marius Grigorescu, câştigătorul premiului cel mare al campaniei “Alexandrion te face om!”

    În cei 20 ani de prezenţă pe piaţa locală, Alexandrion Grup a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România. Portofoliul de produse al Alexandrion Grup cuprinde toate categoriile de băuturi spirtoase cerute pe piaţă, inclusiv băuturi tradiţionale româneşti. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Alexandrion 5* şi 7*, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, afinata şi vişinata Saber. Compania are, în România, un număr de aproximativ 200 de angajaţi.