BusinessMagazin

Tag: Alexandra Smedoiu

  • Mai pot fi investiţiile străine directe un catalizator pentru dezvoltarea economică?

    Atragerea investiţiilor străine în economie, în special în unităţi complexe de producţie, oferă perspective de stabilitate pe termen lung şi creşte capacitatea unei economii de a face faţă volatilităţii financiare din perioadele marcate de incertitudini. Iar când investiţiile provin din state dezvoltate, dincolo de beneficiile clasice, cum ar fi crearea de locuri de muncă, dezvoltarea comunităţilor locale, impactul pozitiv asupra creşterii economice etc., acestea generează şi transfer de tehnologie de ultimă generaţie şi expertiză în domeniu către piaţa locală. În România, contribuţia investiţiilor străine la dezvoltarea economiei este semnificativă, motiv pentru care crearea unui mediu atractiv şi predictibil ar trebui să reprezinte o prioritate la nivel naţional.

    Conform Consiliului Investitorilor Străini, în România, companiile cu capital străin sunt de aproximativ 1,6 ori mai productive faţă de media economiei. În plus, rata investiţiilor per salariat este de 1,6 ori mai mare în companiile străine comparativ cu media companiilor locale, iar profitabilitatea per salariat este de 1,5 ori mai bună. Totodată, investiţiile străine creează locuri de muncă nu doar direct, ci şi indirect, în sectoare conexe, atrag muncitori calificaţi, ceea ce poate contribui la perfecţionarea forţei de muncă şi la creşterea salariilor.

    În ultimul an, sectoarele din România care au atras investiţiile de cea mai mare valoare, preponderent străine, sunt cel energetic (34% din total), urmat de imobiliare şi construcţii (22%) şi produse de consum (14%), iar ponderea investitorilor străini în valoarea totală a tranzacţiilor în care au fost implicaţi investitori strategici a fost de aproape 70%, conform unei analize Deloitte cu privire la cele mai importante tranzacţii încheiate în 2024.

     

    Factori care contribuie la atragerea investiţiilor străine

    Când caută o piaţă investiţională, companiile analizează în principal cadrul legislativ aplicabil investiţiei respective din punct de vedere general, dar şi particular (formalităţile şi aspectele de conformitate), disponibilitatea infrastructurii moderne – accesul facil la drumuri, porturi, reţele de telecomunicaţii şi energie –, forţa de muncă instruită corespunzător, dar şi formele de sprijin de care pot beneficia din partea autorităţilor naţionale şi locale. În plus, accesul la finanţările nerambursabile este un factor cheie în atragerea investiţiilor străine directe sau o soluţie complementară acestora.

    În privinţa legislaţiei, trebuie luate în calcul schimbările adoptate în ultimii ani cu privire la examinarea investiţiilor străine în domeniile strategice şi procedura de autorizare prealabilă a acestora. În principiu, este vorba de proiectele de peste două milioane de euro în domenii strategice, care ţin de securitatea naţională sau ordinea publică, derulate atât de investitori din afara UE, cât şi din spaţiul comunitar, inclusiv din România. Doar anul trecut, Consiliul Concurenţei, autoritatea la nivelul căreia activează Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe, a analizat, din perspectiva securităţii naţionale, 471 de proiecte, de patru ori mai multe decât cu un an în urmă.

    Georgiana Singurel, Partener, Reff & Asociatii | Deloitte Legal,

    Din perspectiva formelor de sprijin, companiile interesate au la dispoziţie, în prezent, o gamă variată de programe de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene nerambursabile, care pot fi accesate pentru finanţarea proiectelor, în special în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării. Printre acestea se numără schemele de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene, disponibile pentru judeţele cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media UE. Concret, cu cât acest indicator este mai mic, cu atât intensitatea ajutorului de stat (sprijinul nerambursabil din costurile eligibile) este mai mare şi poate să ajungă la 60% (sau chiar 70%-80%, în cazul IMM-urilor) în judeţele cele mai sărace.

    În prezent, investiţiile străine din România sunt concentrate în câteva judeţe – Bucureşti (aprox. 50%), urmat de Ilfov, Timiş, Prahova şi Braşov. Astfel, pentru a direcţiona proiectele de investiţii către zone mai puţin accesate, este nevoie de menţinerea formelor de sprijin, dar şi de dezvoltarea infrastructurii în domeniile critice.

    În concluzie, deşi, în ultimii doi ani, volumul investiţiilor străine în România nu a reuşit să egaleze nivelul record din 2022, credem că există şanse de creştere, mai ales în perspectiva finalizării reformelor asumate prin PNRR, dar şi în cadrul procesului de aderare la OCDE, care vizează exact crearea unui cadru economic stabil, predictibil, bazat pe investiţii, favorabil unei dezvoltări economice pe termen mediu şi lung.

     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România

    Cifră de afaceri (2022)*: 980 mil. lei

    Număr de angajaţi (2022)*: 3.500

    *în toate entităţile Deloitte prezente în România

    ► La începutul anilor 2000, cea mai mare dorinţă a unui tânăr absolvent era aceea de a învăţa, orice şi oricum: din cursuri, de la alţi profesionişti, din practică. Am ajuns să lucrez în domeniul consultanţei complet întâmplător, însă am ştiut imediat că mi se potriveşte: dinamism legislativ, oportunitatea de a lucra cu cele mai mari companii din România şi din Europa, de a vedea la prima mână cum se iau deciziile în afaceri. Acestea sunt lucrurile care mă motivează şi acum.

    ► Fiscalitatea fiind un domeniu aproape nou, nu ştiai la ce să te aştepţi în anii aceia. Fiecare săptămână, uneori chiar fiecare zi, aducea noi provocări. Cu siguranţă a fost mult mai dinamic decât m-am aşteptat, asta pentru că legile se schimbă mereu şi, din păcate, uneori în mod neaşteptat. Deci nicio şansă să te plictiseşti!

    ► Chiar dacă următorii 20 de ani vor aduce cu ei schimbări legislative mai mici sau mai mari, aliniere cu Uniunea Europeană, evoluţii tehnologice şi multe altele, mă aştept şi îmi doresc să fiu în continuare aproape de deciziile de business ale antreprenorilor români şi ale companiilor multinaţionale, navigând împreună, uneori alături de curent, alteori împotriva lui, spre afaceri durabile, de succes.

  • Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, Deloitte România: Digitalizarea mediului de afaceri – cum finanţăm transformarea?

    Procesul de transformare digitală a societăţilor româneşti în contextul actual este o necesitate, fie ca urmare a unor cerinţe legale, fie ca parte a tendinţelor pieţei. Acest proces implică costuri suplimentare, uneori semnificative, însă acestea pot fi parţial acoperite de finanţările disponibile prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Planul prevede fonduri destinate în principal întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), pentru implementarea tehnologiilor de ultimă generaţie, cu ajutorul cărora să îşi eficientizeze activitatea şi să dezvolte produse şi servicii cu valoare adăugată ridicată. În plus, societăţile care activează în cercetare, dezvoltare, inovare pot accesa o serie de facilităţi fiscale pentru dezvoltarea unor tehnologii inovatoare.

    Conform Comisiei Europene, România înregistrează rezultate modeste la digitalizarea întreprinderilor – doar 53% dintre IMM-uri au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, faţă de media UE de 69%, iar decalajul este şi mai mare când vorbim de adoptarea tehnologiilor digitale avansate. Dar raportul CE menţionează şi măsurile prevăzute în PNRR, în curs de aplicare, care pot genera progrese în acest domeniu.

    Printre acestea se numără schema de minimis şi schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor, care prevăd granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate (AI, cloud, blockchain, IoT, securitate cibernetică etc). Bugetul total este de 150 de milioane de euro, iar deschiderea sesiunii pentru depunerea proiectelor este estimată în prima parte a acestui an.

    În plus, societăţile pot accesa, în perioada următoare, şi alte scheme de finanţare pentru dezvoltarea şi implementarea unor tehnologii de ultimă generaţie, dar pe domenii specifice, cum ar managementul deşeurilor (granturi în valoare de 220 de milioane de euro, pentru IMM-uri şi întreprinderi mari) şi transformarea energetică. Astfel, în prezent sunt active două scheme de finanţare în domeniul energiei – producţia, asamblarea şi reciclarea bateriilor (150 de milioane de euro, pentru IMM-uri şi întreprinderi mari), şi producţia, asamblarea şi reciclarea celulelor şi panourilor fotovoltaice (50 de milioane de euro, pentru IMM-uri şi întreprinderi mari). Ambele scheme au potenţialul de a stimula dezvoltarea unor tehnologii inovatoare, având în vedere specificul activităţilor vizate.

    Totodată, centrele de servicii, care susţin departamente globale de telecomunicaţii, software, finanţe, resurse umane, automatizare, dar şi alte procese de afaceri, au fost sprijinite până la finalul anului trecut printr-o schemă de ajutor de stat pentru dezvoltare regională prin crearea de locuri de muncă, foarte eficientă, de care au beneficiat 70 de companii, cu finanţări de aproape
    280 de milioane de euro. Însă bugetul total al schemei a fost de circa 600 de milioane de euro şi, pentru că există în continuare interes în această zonă, ar fi de dorit ca Ministerul Finanţelor să continue acest demers cu o nouă schemă de finanţare, pentru ca România să rămână competitivă în regiune.

    Majoritatea statelor din Europa Centrală sprijină companiile de acest tip, fie prin granturi directe aferente locurilor de muncă înfiinţate, fie sub formă de facilităţi fiscale asociate activităţii la nivelul investiţiei sau la nivelul entităţii. Spre exemplu, în Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, facilităţile de acest gen sunt prevăzute să rămână active pe termen mediu.

    Aşadar, există soluţii pentru societăţile din România aflate în proces de transformare digitală, dar cadrul de sprijin mai poate fi extins, urmând modelul altor state europene.

    Nu în ultimul rând, accesarea facilităţilor fiscale pentru cercetare-dezvoltare nu poate fi neglijată. Societăţile interesate să dezvolte proiecte cu un grad ridicat de inovare pot apela la aceste facilităţi – scutirea de la plata impozitului pe venit (pentru angajaţii implicaţi în astfel de proiecte), deducerea suplimentară a cheltuielilor specifice la calculul impozitului pe profit, precum şi folosirea amortizării accelerate în cazul echipamentelor utilizate în activităţile de acest gen.

    Aceste facilităţi au fost puţin accesate în trecut din cauza unor neclarităţi legislative, care au fost corectate în mare măsură, însă aplicarea lor încă necesită analize temeinice, pentru a se stabili cât mai exact tipurile de activităţi eligibile şi cheltuielile aferente.

    Prin urmare, în perioada următoare, digitalizarea şi inovaţia sunt domenii cheie care vor beneficia atât de finanţare, cât şi de facilităţi fiscale. Este important ca un număr din ce în ce mai mare de societăţi să le acceseze.

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Alexandra Smedoiu, Partener servicii fiscale, Deloitte România

    Cifră de afaceri (la finalul lui 2021): >718 mil. lei  /

    Număr de angajaţi: >2.900

    * În toate entităţile Deloitte prezente în România

    Alexandra Smedoiu conduce divizia de servicii de consultanţă fiscală pentru companii pe zona de impozite directe. Ea este lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar, coordonează programul Deloitte SheXO Club şi iniţiativele de promovare a diversităţii şi incluziunii, acţionând şi ca „ambasador” al eticii în organizaţie. Este lector la Universitatea Româno-Americană, unde predă fiscalitate internaţională, şi preşedinte al organizaţiei analiştilor financiari certificaţi Chartered Financial Analyst din România.

    „Pentru mine, libertatea înseamnă autocunoaştere în toate sensurile (inclusiv, de exemplu, să nu-ţi doreşti ceva ce nu poţi avea) şi flexibilitate în gândire.”

  • Alexandra Smedoiu, Deloitte România, preşedinte al CFA România: Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere. Şi cum să inspiri încredere altfel decât fiind tu însăţi?

    Cifră de afaceri (2020): 109,8 mil. lei*

    Profit (2020): 11,4 mil. lei

    Număr de angajaţi (mediu): 307

    *potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe

    CARTE DE VIZITĂ

    • Cu o experienţă de aproape 15 ani în consultanţă fiscală, a coordonat, de-a lungul timpului, numeroase proiecte locale şi internaţionale, preponderent pentru clienţi din industria serviciilor financiare, dar şi pentru companii din domeniul imobiliar;

    • Experienţa ei profesională include o arie largă de proiecte, de la revizii şi audituri fiscale, la asistenţă în tranzacţii şi controale fiscale;

    • Este membru al Camerei Consultanţilor fiscali din România, al Asociaţiei Contabililor Autorizaţi (ACCA) din Maria Britanie, al Institutului de Fiscalitate Internaţională (ADIT) din Marea Britanie şi al Asociaţei Analiştilor Financiari CFA; este şi preşedinte al CFA România.

    Soft power este un concept care nu mai este de mult doar un mit. Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere. Şi cum să inspiri încredere altfel decât fiind tu însăţi? Cineva mi-a spus odată că nu poţi să ai succes în afaceri fiind o persoană caldă şi feminină. Ei bine, eu mă străduiesc în fiecare zi să demonstrez contrariul!

  • Alexandra Smedoiu: Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere

    Partener Servicii Fiscale, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar; Preşedinte al CFA România • Deloitte România

    Cifră de afaceri (2019): 491,6 mil. lei (la nivelul tuturor entităţilor Deloitte prezente în România) • NUMĂR DE ANGAJAŢI: > 2.000 (pentru toate entităţile Deloitte prezente în România)

     

    —   Cea mai importantă lecţie învăţată în pandemie:

    „Eram fericiţi şi nu ştiam”, titra un ziar internaţional la începuturile pandemiei. Cu siguranţă, cea mai importantă lecţie a fost aceea de a preţui ceea ce am, de la sănătate, la familie, la o echipă cu colegi minunaţi, la colaboratori care mai de care mai interesanţi, oportunităţi de învăţare şi petrecerea timpului cu prietenii.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Decizia de a investi în dezvoltarea mea personală. De multe ori, prinşi în sarcinile şi responsabilităţile de zi cu zi, uităm sau amânăm la nesfârşit să avem grijă de noi. Aşa am ajuns să mă reînscriu la studii, decizie favorizată desigur de posibilitatea de a urma cursurile online, dar şi să reiau anumite proiecte personale mai vechi.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în această perioadă:

    Am învăţat să navighez prin oceanul de incertitudini, alături de colegi, să le ofer şi să primesc susţinere din partea lor, să-mi recunosc temerile în faţa lor. De asemenea, ca şi în celelalte aspecte ale vieţii, micile detalii fac diferenţa: o conversaţie spontană cu un coleg la începutul unei zile dificile pentru el, un mesaj de încurajare sau un ajutor personal, un buchet de flori sau un cadou dulce oferit fără un motiv anume. Acestea sunt metodele la care am apelat pentru a rămâne aproape de colegi şi a mă ajuta să-i motivez.

    —   Work from home sau de la birou?

    Am beneficiat de program flexibil pe parcursul întregii perioade de la declanşarea pandemiei însă, dacă ar fi să aleg, cu siguranţă aş opta pentru lucrul de la birou.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Acasă! Ce poate fi mai frumos decât să fii acasă, iar soţul perfect îţi pregăteşte cafeaua preferată, în timp ce tu deschizi o carte nouă? Sau când fetiţele se joacă liniştite cu păpuşile ori, şi mai bine, te anunţă triumfătoare că au rezolvat o problemă de olimpiadă la matematică? Atunci când sunt acasă mă reîncarc cu energie pozitivă şi îmi reamintesc, dacă mai era nevoie, că nimic nu este imposibil!

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Pentru mine, mama este un model de viaţă, iar în această perioadă mi-a demonstrat, prin optimismul ei debordant, că a vedea ce este mai bun în jurul tău este nu numai un remediu împotriva tristeţii şi a deznădejdii, ci şi un fel de a fi.

    —   Putere vs. feminitate:

    „Soft power” este un concept care nu mai este de mult doar un mit. Convingerea mea dintotdeauna este că în afaceri, şi nu numai, contează să inspiri încredere. Şi cum să inspiri încredere altfel decât fiind tu însăţi? Cineva mi-a spus odată că nu poţi să ai succes în afaceri fiind o persoană caldă şi feminină. Ei bine, eu mă străduiesc în fiecare zi să demonstrez contrariul!