BusinessMagazin

Tag: ajustare

  • INS: Rata şomajului în forma ajustată sezonier a crescut la 3,9% în septembrie, de la 3,8% în august

    Rata şomajului în forma ajustată sezonier a crescut cu 0,1 puncte procentuale la 3,9% în septembrie, de la 3,9% în august, potrivit datelor Institului Naţional de Statistică (INS) publicate joi.

    Totodată, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,0 puncte procentuale mai mare decât la femei.

    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna septembrie a anului curent a fost de 347 mii persoane, în creştere faţă de luna precedentă (343 mii persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună din 2018 (356 mii persoane), precizează INS.

    Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,0 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,3% în cazul celor de sex feminin).

    Conform datelor INS, pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,1% pentru luna septembrie 2019 (3,5% în cazul bărbaţilor şi 2,6% în cel al femeilor).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • În T2 costul orar al forţei de muncă a crescut cu 12,46% faţă de T2 2018

    Faţă de trimestrul I 2019, costul orar al forţei (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (21,68%), în intermedieri financiare şi asigurări (16,88%) şi în tranzacţii imobiliare (11,43%).

    Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) au avut loc în construcţii (2,05%), în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,89%) şi în informaţii şi comunicaţii (2,98%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIB a crescut în primul semestru cu 4,7% faţă de primul semestru

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2018, Produsul intern brut a înregistrat în T2 o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

    În trimestrul II 2019, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 1,0%, serie ajustată sezonier.

    Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fără a se înregistra modificări.

  • Costul orar al forţei de muncă a crescut în T1 cu 16% faţă de T1 2018

    Faţă de trimestrul IV 2018, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat în învăţământ (25,58%), ca urmare a aplicării prevederilor legale, dar şi a vacanţei şcolare şi, în consecinţă, a diminuării timpului efectiv lucrat. Creşteri importante au cunoscut şi activităţile de construcţii (11,01%), spectacole, culturale şi recreative (9,36%), hoteluri şi restaurante (9,04%).

    Cele mai accentuate scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) au avut loc în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,97%) şi în transport şi depozitare (-3,60%).
    Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 4,23%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 1,40%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avans economic de 5% în trimestrul I, dar dobânzile de politică monetară stagnează

    Decizia BNR a venit la scurt timp după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a prezentat un set de date potrivit căruia Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 5,0% pe seria brută faţă de trimestrul I din anul 2018 şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier; faţă de trimestrul IV 2018, PIB a fost în termeni reali mai mare cu 1,3%.

    Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2019, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 8 aprilie, precizează instituţia.
    „Pentru trimestrul I din 2019, creşterea de 5% faţă de trimestrul corespunzător din 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul acestei dinamici rămâne cel mai probabil consumul, aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie. O altă zonă aflată în ascensiune este cea a construcţiilor rezidenţiale, care şi-au revenit puternic ca volum în trimestrul I, aşa cum arată cifrele publicate tot astăzi (15 mai – n.red.) de către INS”, a declarat pentru ZF Horia Braun, economistul-şef al BCR.​

  • Primul bancher care acceptă că marja de dobândă credite/depozite este prea mare. „O ajustare a marjei de dobândă ar creşte intermedierea financiară“

    Bogdan Neacşu, prim-vicepre­şe­dinte al CEC Bank, apreciază că trebuie căutată o „soluţie de mijloc“ în ceea ce priveşte mar­jele practicate de băncile de pe piaţa locală între dobânzile la credite şi la depozite, urmărind nu doar profitabilitatea, ci şi creşterea intermedierii financiare. El susţine că o ajustare a acestor marje va asigura o intermediere financiară mai mare.
     
    Dincolo de problematica lipsei de încredere în sistemul bancar, care a fost alimentată de criza financiară recentă şi de hibele pe care aceasta le-a scos la iveală, nemulţumirile faţă de ecar­tul dintre dobânda la cre­dite şi cea la depozite de­vin din ce în ce mai mari în Ro­mâ­nia, iar această situaţie este re­cla­mată din tot mai multe direcţii.
     
    „Cred că trebuie să fim receptivi la ce ne spun clienţii. Apropo de încredere şi de marjele comerciale. Dacă coroborăm şi cu gradul de intermediere financiară care e la minim istoric, ţine de profesionalismul nostru să facem ceva. La noi marja este de 5 spre 6. Probabil mai sunt deviaţii care ne duc la 5,5 marjă netă ca ecart. Banii sunt în sistemul bancar, ca să îi trimiţi în economie trebuie să te asiguri că ei ajung exact acolo unde există nevoie de finanţare. Evident că nu o poţi face la orice cost. 
     

  • Dispozitivul care analizează modul în care conduci pentru a-ţi genera cea mai bună ofertă de CASCO

    Elementul de noutate:
    Groupama Asigurări este, potrivit reprezentanţilor, prima companie de asigurări din piaţa din România care foloseşte tehnologia telematică. Elementul inovator adus de această tehnologie constă în posibilitatea colectării cu o frecvenţă mai ridicată a poziţiilor vehiculelor în trafic şi procesarea lor pentru un rating actualizat în timp real şi disponibil clientului şi asigurătorului. Clientul are un control direct asupra preţului poliţei, pe care îl poate ajusta prin îmbunătăţirea comportamentului său în trafic.

    Descrierea inovaţiei:
    Procesul de punere în practică a inovaţiei a fost îndelungat: s-a integrat tehnologia într-un produs de asigurare, s-a calibrat scorul, s-au identificat parametrii corecţi, s-au stabilit criterii de eligibilitate a clienţilor şi s-a conceput designul produsului, ca, în final, acesta să fie implementat, astfel încât totul să fie funcţional şi cât mai intuitiv. Groupama Asigurări a lansat proiectul pilot în noiembrie 2017 la agenţiile dintr-un număr limitat de oraşe. În urma feedbackului primit, compania a lansat clauza Autocontrol la nivel naţional în martie 2018.
    Inovaţia produce efecte atât pentru clienţi, cât şi pentru asigurător; clienţii au control direct asupra preţului poliţei CASCO, conştientizează elementele care le afectează ratingul şi beneficiază de predictibilitatea primei de asigurare în timp. De cealaltă parte, compania identifică mai bine nivelurile de risc în trafic şi îşi poate adapta produsele din viitor în funcţie de acestea.

    Efectele inovaţiei:
    Clauza Autocontrol, ataşată poliţei CASCO, foloseşte un dispozitiv telematic amplasat pe autovehiculul clientului pentru a înregistra date privind stilul de condus al acestuia, evenimentele în trafic şi alte informaţii relevante, pe baza căruia se construieşte un rating individualizat. Cu ajutorul unei aplicaţii pe telefonul mobil, clientul îşi poate verifica în timp real ratingul, pe care şi-l poate îmbunătăţi dacă îşi ajustează comportamentul în trafic. În funcţie de acest rating, clientul poate beneficia de o reducere de până la 40% a preţului poliţei CASCO.

  • OTP Bank România: profit de 68,7 milioane lei la sfârşitul trimestrului III

    Volumul creditelor performante, ajustat la cursul de schimb, a crescut cu 11% de la an la an, susţinut de o creditare mai solidă în segmentul IMM, cu 29% de la an la an. Creditele ipotecare au cunoscut o creştere moderată, de 5% faţă de anul trecut. În schimb, în cazul creditelor noi, creditarea ipotecară şi cea a IMM-urilor au înregistrat un impuls semnificativ, de 57%, respectiv 84% faţă de perioada similară din 2017. Cotele depozitelor ajustate la cursul de schimb valutar au avut de asemenea un avans de 13%. Creşterea a fost susţinută de intrările din retail (+ 13% Y-o-Y) şi din corporaţii (+10% Y-o-Y). 
     
    În acelaşi timp, în primele 9 luni din 2018, volumul creditelor neperformante (DPD90+) ajustat la cursul de schimb valutar a rămas stabil. Credite neperformante în valoare de 40 miliarde HUF, echivalent a 573,6 milioane lei, au fost vândute / scoase din evidenţele contabile. Rata DPD90+ a ajuns la 5,5% în trimestrul trei, în scădere cu 10 pp faţă de perioada similară din 2017. Volumul creditelor depreciate – stadiul 3, conform reglementărilor IFRS 9, a atins 752 milioane lei (161 milioane EUR) la finalul trimestrului 3, reprezentând 9,3% din totalul creditelor brute.
     
    Costurile totale de risc din primele 9 luni ale anului au scăzut până la 35,7 milioane lei (7,83 milioane EUR), o diferenţă de -55% faţă de anul anterior.
     
    Veniturile nete din dobânzi au avut un trend pozitiv, înregistrând o creştere de 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinută de majorarea volumului de credite. Veniturile nete din comisioane şi alte taxe au crescut cu 14% ca rezultat al nivelului mai mare al depozitelor, tranzacţiilor şi cardurilor. 
     
    În primele nouă luni ale anului, profitul operaţional al băncii a scăzut cu 2% de la an la an, ca urmare a cheltuielilor operaţionale mai mari (+11%), dar care s-au compensat parţial cu creşterea veniturilor totale cu 6%. Cheltuielile operaţionale ridicate au fost, în parte, rezultat al creşterilor salariale şi de personal (cu 6%), în vederea consolidării activităţii operaţionale. La acestea s-au adăugat investiţii mai mari în marketing, hardware şi modernizări de filiale. 
     
    Ȋn conformitate cu standardele locale, activele băncii au înregistrat 10,6 miliarde lei, iar profitul după impozitare a fost de 55,1 milioane lei. Rata de adecvare a capitalului băncii a scăzut uşor la 16,84% de la 17,06%, cu 22 pp. faţă de trimestrul anterior.
     
    OTP Group a înregistrat în primele 9 luni ale anului un profit ajustat de 262,8 miliarde HUF (echivalent a 3,7 miliarde lei şi  811 milioane euro), o creştere de 17% de la an la an. Creşterea s-a datorat, în mare parte, contribuţiilor subsidiarelor străine. Operaţiunile din Ucraina, Croaţia, Serbia şi Muntenegru au înregistrat venituri mai mari, însă şi rezultatele băncii centrale s-au îmbunătăţit. 

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente: Alte 2.300 de medicamente ieftine vor dispărea de pe piaţă

    Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrage atenţia, prin internediul unui comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX, că ajustarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu inflaţia nu este nici pe departe suficientă pentru a preveni dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, cele utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate ȋn România.

    “APMGR face un apel către conducerile celor două ministere de a promova ȋn cadrul Guvernului, ȋn regim de urgenţă, concomitent cu mărirea bugetului, soluţia introducerii metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback ȋn funcţie de preţul de referinţă generic, o soluţie cu impact aproape nul asupra Bugetului de Stat. Conform simulărilor CNAS, prin introducerea acestei metode, ȋncasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar fi redus ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de CNAS, ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal”, transmite Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul angro duduie: Afacerile din comerţul angro au crescut cu peste 9% în primele 7 luni

    Avansul vânzărilor din centrele angro a fost înregistrat ca urmare a creşterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+16,3%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+13,2%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+11,5%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+9,8%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+9,2%), comerţului cu ridicata nespecializat (+8,8%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+4,4%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+3,9%).
     
    Pe seria ajustată sezonier au fost consemnate creşteri ale comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+24,1%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+14,2%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+11,1%), comerţului cu ridicata nespecializat (+10,7%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+10,0%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+8,2%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+5,6%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+3,9%).
     
    În luna iulie 2018, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut în termeni nominali faţă de luna precedentă ca serie brută cu 7,6%, iar ca serie ajustată sezonier a scăzut cu 1,1%.