BusinessMagazin

Tag: AIEA

  • AIEA: Nu există indicii că Phenianul a renunţat la programul nuclear

    “Continuarea şi dezvoltarea programului nuclear al DPRK (n. red. Republica Populară Democrată Coreeană) şi afirmaţiile DPRK privind acest subiect reprezintă o cauză a profundelor îngrijorări”, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Raportul a fost publicat la începutul săptămânii de directorul general al AIEA, Yukiya Amano.

    Phenianul a decis în anul 2009 să nu mai permită investigatorilor AIEA să observe activităţile de la centrul de cercetare Yongbyon, interzicând accesul membrilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică pe teritoriul său. În urma interdicţiei Coreei de Nord, agenţia a încercat să monitorizeze activitatea nucleară prin surse deschise şi imagini captate din satelit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Oficial de la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, care supraveghea respectarea acordului nuclear cu Iranul, a demisionat brusc

    Demisia oficialului survine într-un moment sensibil, la doar trei zile după ce Statele Unite şi-au anunţat retragerea din acordul nuclear cu Iranul, punând sub semnul întrebării dacă Teheranul va continua să respecte termenii înţelegerii, inclusiv să permită inspecţiile AIEA.

    Varjoranta va fi înlocuit temporar de Massimo Aparo, director interimar al oficiului AIEA pentru inspecţiile în Iran.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ONU estimează la 9,2 milioane de euro pe an costul monitorizării implementării acordului cu Iranul

    În document, întocmit pentru o reuniune specială programată marţi a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), se precizează că aceste costuri sunt calculate din momentul începerii apliicării acordului. Adică la ceva timp după ce va fi adoptat, pe 18 octombrie.

    AIEA extrapolează în acest document costul monitorizării acordului la 138 de milioane de euro, precizând că estimează costuri anuale în valoare de 9,2 milioane de euro “pentru o perioadă de 15 ani”. Aceasta este durata planificată a acordului semnat de Teheran cu şase mari puteri în vederea limitării activităţilor prin care Iranul ar putea produce o armă nucleară, în schimbul anulării sancţiunilor economice.

    Reuniunea de marţi este dedicată aprobării de către cei 35 de membri ai Consiliului de Administraţie al AIEA a rolului de monitorizare a Aenţiei şi solicitării fondurilor necesare în vederea desfăşurării acestor activităţi.

    Suficient de multe ţări urmează să contribuie în a da curs solicitării AIEA.

    Un diplomat dintr-o ţară membră a Consiliului de Administraţie al AIEA a declarat luni că Statele Unite, Franţa, Marea Britanie şi Germania – cele patru mari puteri occidentale care au negociat acordul cu Iranul – s-au angajat deja să acopere cel puţin o parte din costuri, alături de alte state – între care Japonia, Finlanda, Australia, Canada, Olanda şi Noua Zeelandă. El a solicitat protecţia anonimatului, deoarece nu avea permisiunea să discute informaţii confidennţiale.

    Rusia şi China, celelalte două mari puteri care s-au aşezat la masa negocierilor cu Iranul, ar urma să pună şi ele umărul, la acoperirea unei părţi din cheltuielile suplimentare.

  • Forţele ruse controlează parţial două baze de lansare a rachetelor din Crimeea. Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare

     UPDATE 12:18 – Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare

    “Acţiunile ilegale ale forţelor armate ruse pe teritoriul ucrainean (…) reprezintă o gravă ameninţare la adresa securităţii Ucrainei, cu consecinţe potenţiale asupra infrastructurilor nucleare”, scrie Igor Prokopciuk într-o scrisoare la care AFP a avut aces.

    “În aceste circumstanţe, autorităţile competente ucrainene depun toate eforturile posibile pentru a garanta securitatea fizică” a instalaţiilor nucleare ucrainene, “inclusiv printr-o consolidare a protecţiei fizice a celor 15 unităţi aflate în serviciu în patru instalaţii”, se arată în această scrisoare adresată directorului AIEA Yukiya Amano.

    Potrivit ambasadorului, “consecinţele unei utilizări a forţei de către Federaţia Rusiei” împotriva fostei republici sovietice “sunt imprevizibile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Forţele ruse controlează parţial o bază de lansare a rachetelor din Crimeea. Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare

     UPDATE 12:18 – Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare

    “Acţiunile ilegale ale forţelor armate ruse pe teritoriul ucrainean (…) reprezintă o gravă ameninţare la adresa securităţii Ucrainei, cu consecinţe potenţiale asupra infrastructurilor nucleare”, scrie Igor Prokopciuk într-o scrisoare la care AFP a avut aces.

    “În aceste circumstanţe, autorităţile competente ucrainene depun toate eforturile posibile pentru a garanta securitatea fizică” a instalaţiilor nucleare ucrainene, “inclusiv printr-o consolidare a protecţiei fizice a celor 15 unităţi aflate în serviciu în patru instalaţii”, se arată în această scrisoare adresată directorului AIEA Yukiya Amano.

    Potrivit ambasadorului, “consecinţele unei utilizări a forţei de către Federaţia Rusiei” împotriva fostei republici sovietice “sunt imprevizibile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 20 de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică inspectează centrala de la Fukushima

     Timp de zece zile, 19 specialişti vor examina modul în care compania exploatantă, Tokyo Electric Power (TEPCO), lucrează la faţa locului pentru a pregăti destructurarea.

    Această misiune, a doua de acest tip după cea din aprilie, durează până în 4 decembrie.

    Experţii vor vizita centrala dar vor strânge, de asemenea, informaţii diverse de la TEPCO, precum şi de la Guvern şi alte părţi participante.

    “Vom pune accentul în special pe eforturile depuse pentru gestionarea apei contaminate şi pe operaţiunile de transferare a combustibilului nuclear stocat în piscina reactorului 4 într-un loc mai sigur”, a explicat Carlos Lentijo, şeful misiunii, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scurgerea a 300 de tone de apă radioactivă de la Fukushima, evaluată drept INCIDENT GRAV

     În acest clasament, nivelul 3 pe scara de la 0 la 7 corespunde unei “scurgeri a unei cantităţi mari de materie radioactivă în interiorul instalaţiei”. Accidentul de la Fukushima din 11 martie 2011 rămâne în ansamblul său clasat la nivelul 7, cel mai ridicat, ce corespunde unor “efecte considerabile asupra sănătăţii şi mediului”.

    Totuşi, înainte de a lua o decizie difinitivă, autoritatea a hotărât, în cadrul unei reuniuni de miercuri dimineaţă, să ceară părerea privind pertinenţa acestui clasament Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi să se pronunţe după primirea răspunsului din partea acesteia.

    De mai multe zile, dintr-un rezervor de stocare a apei parţial contaminate instalat în mijlocul altor câtorva sute s-au scurs 300 de tone de apă radioactivă, care s-a răspândit pe şi în solul centralei nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Cetăţenii trebuie să-şi recapete încrederea în energia nucleară

    “Atâta timp cât marele dezastru nuclear a fost legat de Cernobâl, toţi am spus că este o chestiune de tehnologie, dar iată că a apărut şi dezastrul echivalent de la Fukushima, ceea ce ne arată că nimeni nu este scutit de dezastre atâta timp cât nu se pot impune sau atâta timp cât nu se vor impune nişte standarde tehnice şi de securitate a instalaţiilor nucleare extrem de ridicate”, a spus Băsescu, cu ocazia plecării la Summitul pentru Securitate Nucleară, ce se va desfăşura pe 26 şi 27 martie la Seul.

    Summitul are ca scop consolidarea securităţii nucleare, în special cu referire la Iran şi Coreea de Nord, precum şi a siguranţei în gestionarea materialelor radioactive. Participă 57 de delegaţii naţionale şi ale unor instituţii globale sau regionale, între care Uniunea Europeană şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Din Uniunea Europeană au fost invitate la summit 15 state, printre care şi România, ţară care face parte din clubul celor 30 de state care deţin tehnologia întregului ciclu al combustibilului – de la extragere din mină, procesare pentru a deveni combustibil nuclear, arderea combustibilului nuclear în reactor şi depozitarea reziduurilor.

    De asemenea, reuniunea are loc în condiţii de lipsă a consensului la nivel global privind întărirea regimului de neproliferare, a spus preşedintele. Sunt încă foarte multe state care nu au ratificat Acordul de neproliferare a armamentelor nucleare şi nu s-au realizat condiţiile de intrare în vigoare a Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare, deşi actul a fost discutat şi semnat de foarte multe state deţinătoare de armament nuclear şi de capacităţi nucleare.

    Un alt obiectiv al summitului, potrivit lui Traian Băsescu, este convenirea unor modalităţi de abordare a ameninţărilor terorismului nuclear. “Va trebui să găsim nişte proceduri prin care să avem grijă ca reziduurile rezultate în urma proceselor nucleare din instalaţiile de producere a energiei să nu ajungă în mâna unor grupări teroriste, permiţându-le astfel realizarea de armament nuclear”, a explicat preşedintele, adăugând că pe teritoriul a 25 de state se află câteva mii de tone de reziduuri nucleare radioactive, gestionate în cea mai mare parte a statelor de firme private, “ceea ce măreşte riscul ca astfel de materiale radioactive rezultate din procesele din centralele nucleare să ajungă în mâna teroriştilor”.

  • Republicanii americani se declară gata de război cu Iranul

    Doi dintre aspiranţii la nominalizarea partidului pentru candidatura la preşedinţia SUA, Mitt Romney şi New Gingrich, au evocat subiectul războiului la o dezbatere electorală din Carolina de Sud, relatează agenţiile de presă.

    Dacă programul de sancţiuni economice contra Iranului şi alte strategii eşuează, acţiunea militară rămâne o alternativă, pentru că “este inacceptabil ca Iranul să devină o putere nucleară”, a declarat Mitt Romney. El a susţinut că dacă Barack Obama va fi reales, Iranul va dezvolta arma nucleară. Newt Gingrich a fost de acord, afirmând că dacă operaţiunile sub acoperire şi alte strategii dau greş, “nu va fi altă opţiune” decât folosirea forţei.

    Conform sondajelor de opinie, Romney este considerat cel mai potrivit să conducă forţele armate ale SUA, cu 26% dintre opţiunile electoratului republican, urmat de Gingrich, cu 21%.

    Dintre ceilalţi participanţi la dezbatere, Ron Paul şi Herman Cain s-au opus ideii de atacare a Iranului. Paul a spus că orice acţiune militară ar trebui mai întâi supusă dezbaterii Congresului, iar Cain a recomandat ca soluţii înăsprirea sancţiunilor, descurajarea militară prin desfăşurarea de rachete balistice în zonă şi ajutorul acordat opoziţiei iraniene.

    În ultimele săptămâni, alţi doi candidaţi la nominalizarea republicană au promovat atacarea Iranului. Rick Perry, guvernatorul de Texas, a declarat pentru CNN că SUA ar trebui să susţină eforturile Israelului de a împiedica programul iranian nuclear, “până la şi incluzând o acţiune militară”. Rick Santorum, fost senator de Pennsylvania, a descris Iranul drept “inamic” la o întâlnire cu activiştii republicani din Des Moines şi a declarat că el va susţine Israelul “umăr la umăr” dacă acesta va lansa un atac preventiv contra Iranului şi, de asemenea, că susţine o acţiune militară directă a SUA dacă aceasta va fi cerută de Israel.

    Apariţia raportului AIEA s-a corelat în mod nefericit cu acutizarea conflictului verbal între Tel Aviv şi Teheran. Oficialii israelieni au reînceput aluziile la o posibilă acţiune armată contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, pe motiv că acesta dezvoltă arma atomică, iar Ahmadinejad a replicat cu aceleaşi declaraţii belicoase, menite să descurajeze Israelul şi aliaţii lui.

    Dacă SUA, Franţa şi Marea Britanie cer noi sancţiuni contra Iranului, Rusia a făcut apel la evitarea folosirii forţei şi s-a pronunţat, alături de China, împotriva unor noi sancţiuni, pe motiv că raportul AIEA nu aduce nimic “fundamental nou” în privinţa programului nuclear iranian.

  • Daca nu merge cu vorba buna in Siria, incercam cu dosarul nuclear

    Intr-un raport recent, agentia a afirmat, pentru prima data de
    la inceputul anchetei sale in urma cu trei ani, ca instalatia
    siriana de la Dair Alzour (Al Kibar), distrusa de aviatia
    israeliana in septembrie 2007, era “foarte probabil” un reactor
    nuclear, ceea ce Damascul a negat intotdeauna.

    Regimul sirian al lui Bashar al-Assad este virulent criticat de
    Occident pentru reprimarea sangeroasa a manifestatiilor de protest
    antiguvernamentale, dar nu au fost luate deocamdata masuri
    diplomatice punitive de catre organizatiile internationale, asa cum
    s-a intamplat in Libia.