BusinessMagazin

Tag: agrobusiness

  • Cine este misterioasa antreprenoare vietnameză de doar 38 de ani care a obţinut un contract de cesiune gigant cu statul român şi ce afaceri are ea în ţara noastră

    Unul dintre cele mai mari contracte de concesiune a terenurilor aflate în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului din 2022 a fost încheiat cu compania Domeniile Dropia, deţinută de Huynh Doan Mai Anh (99%), o cetăţeană vietnameză, şi Daniela Luca (1%), născută la Chişinău. Cine este antreprenoarea din Vietnam în vârstă de 38 de ani care activează pe piaţa vinurilor din România, estimată la 400 de milioane de euro?

    Gigi Becali, patronul FCSB (echipă denumită înainte Steaua) şi Huynh Doan Mai Anh, o cetăţeană vietnameză, au încheiat cele mai mari contracte de concesiune cu Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în 2022, conform unei analize realizate recent de Ziarul Financiar pe baza datelor oferite de reprezentanţii instituţiei.

    Becali a luat în concesiune 850 de hectare de teren în judeţul Tulcea şi a oferit o redevenţă de 2.433 de kilograme de grâu, iar al doilea cel mai mare contract de concesiune al ADS de anul trecut a fost încheiat cu Domeniile Dropia, care a luat în concesiune 265 de hectare de teren în judeţul Brăila cu o redevenţă de 1.069 de kilograme de grâu la hectar pentru teren arabil şi vie, arată datele ADS. În spatele companiei Domeniile Dropia se află Huynh Doan Mai Anh (99%), o cetăţeană vietnameză, şi Daniela Luca (1%), născută la Chişinău, iar administratorul firmei este Geanina Baicu
    (28 ani), din localitatea Însurăţei, judeţul Brăila, conform datelor Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

    Cine este enigmatica antreprenoare vietnameză care deţine afacerea?

    „Este soţia unuia din fraţii Neacşu, care au avut Senatorwines”, spun sursele ZF din piaţa producţiei de vin. Senatorwines, înfiinţată în 1991, unde Lucian Neacşu (61 de ani) era administrator, iar Georgică Neacşu (59 ani) era managing director, fraţi care au fost şi acţionari în business, a intrat în faliment la mijlocul anului 2022, arată datele dintr-un dosar de pe Portalul Instanţelor de Judecată. În anul 2015, antreprenorul Georgică Neacşu a povestit într-un interviu pentru Business Magazin cum a mizat, împreună cu fratele său, Lucian Neacşu, pe viticultură.

    Pe atunci, colaborau cu patru distribuitori chinezi şi încheiaseră contracte cu încă opt, astfel China înghiţea peste două treimi din exporturile firmei, ceea ce însemna 45% din volumul de vânzări. În urmă cu apoape opt ani, fraţii Neacşu declarau că aveau o cramă şi peste 530 de hectare cu viţă‑de-vie, în podgorii diferite, una aflată la Însurăţei, în judeţul Brăila (246 de hectare), care produce vinuri bio, şi alta la la Tirol, în judeţul Caraş-Severin (285 de hectare). Mai târziu, au ajuns la 850 de hectare cu viţă‑de-vie, aflate în judeţele Vrancea, Vaslui, Brăila şi Caraş-Severin, se arată pe site-ul firmei.

    În prezent, compania Domeniile Dropia, deţinută majoritar de Huynh Doan Mai Anh, are punct de lucru temporar în localitatea Lacu Rezii din judeţul Brăila (Ferma Senator) şi punct de lucru permanent în aceeaşi localitate, dar la Ferma Viticola, arată datele platformei Confidas.ro.

    Mărirea şi decăderea imperiului licorii lui Bachus

    După ce au reuşit să facă sute de milioane de lei din vânzările de vin şi să exporte în peste 20 de ţări din întreaga lume, cele mai mari pieţe fiind China, Japonia, Hong Kong, fraţii Neacşu, care au construit grupul Senator, nu se mai bucură în prezent de succes, arată datele publice. Georgică Neacşu nu mai este deloc activ în mediul de afaceri, deoarece toate cele patru companii în care a activat ca acţionar sau administrator au fost radiate, conform datelor Confidas.ro. El a fost fondator şi acţionar al Exportvin (20%) alături de Lucian Neacşu (20%) şi alţi doi români, acţionar al Nacirobăd (fosta Senator), cu 50% din părţile sociale ale firmei, alături de Lucian Neacşu, acţionar minoritar al Dent Art Expert, cu codul CAEN „Activităţi de asistenţă stomatologică”, alături de Lenuţa Neacşu, şi administrator al firmei Extensum Rei, ce oferea consultanţă pentru afaceri şi management. 

    Lucian Neacşu este acum administrator special al companiei Cramele Odobeşti, deţinută de Maria Neacşu (79 ani) şi Ciprian Neacşu (35 ani), care se află în prezent în reorganizare juridică, potrivit datelor platformei Confidas.ro. Tânărul Ciprian Neacşu are şi o firmă de tip PFA prin care furnizează servicii de consultanţă în tehnologia informaţiei. De asemenea, Maria şi Ciprian Neacşu sunt acţionari şi în compania Senator Prodimpex, cu codul CAEN „Cultivarea strugurilor”, care este sub incidenţa Legii nr. 85/2014, adică este în insolvenţă. „Cramele Odobeşti au propriile vii, dar şi colaborări cu producători de struguri, având o capacitate de vinificare de 100 -200 tone/zi. Companiile din cadrul grupului au dat startul exportului în peste 20 de ţări”, se arată pe site-ul companiei.

    Una dintre companiile din cadrul grupului era Senatorwines, intrată în faliment, şi alta era Exportvin, radiată. Exporturile grupului erau în peste 20 de ţări din întreaga lume, cele mai mari pieţe fiind China, Japonia, Hong Kong, Singapore, Rusia, Canada, Australia, Mexic şi SUA. Pintre brandurile aflate în portofoliul grupului se numără Branduri Occultus, Grui, Secolul 13 Grand Reserve, Glia, Suav, Nora, Monşer, Omnia, Casa Neacşu şi Hereditas.  

     

    Care este povestea companiei Domeniile Dropia?

    Domeniile Dropia este o afacere de familie, iar crama şi podgoria sunt situate lângă oraşul Însurăţei, în apropierea Deltei Dunării şi Mării Negre, se arată pe site-ul companiei. Aceasta cultivă struguri din soiurile Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Băbească Neagră, Tămâioasă Românească şi Chardonnay şi produce vinuri sub brandurile Beauty on the wing, Danubia 2850 şi Golden Sands. Compania Domeniile Dropia a fost înfiinţată în 2010 şi a avut în 2021, ultimul an pentru care există date disponibile, o cifră de afaceri de 2,67 milioane de lei, în scădere cu 20% faţă de anul precedent şi un profit de 116.000 de lei, la jumătate faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

  • Cea mai agresivă campanie de recrutare din agrobusiness: grupul Agricola din Bacău a angajat peste 600 de persoane în 2022

    ♦ Agricola este unul dintre cei mai mari jucători din piaţa cărnii.

    Grupul Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri şi produse ready meal din România, cu un rulaj de 160 de milioane de euro, a ajuns la 2.700 de angajaţi, iar peste 600 au fost recrutaţi anul trecut, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei pentru ZF.  

    „Pe total, la nivel de grup, în anul 2022 am recrutat 636 de persoane, majoritatea personal muncitor. Numărul actual de personal este de 2.679”, a spus Ramona Popa, director de resurse umane în cadrul grupului Agricola.

    Agricola este unul dintre cei mai mari jucători din piaţa cărnii. Grupul are lanţ integrat pe partea de carne de pasăre, pentru că îşi creşte puii în propriile ferme. Carnea de porc este însă importată, iar producţia de mezeluri se realizează la Salbac, una dintre companiile din grup. La Europrod, altă companie din grup, se realizează produse ready meal. La Avicola Lumina, în Constanţa, grupul creşte găini pentru ouă, conform celor mai recente date.

    Grupul face anual investiţii în producţie, care se ridică la o medie anuală de peste 8 mil. euro, cu vârfuri la 25 mil. euro pe an, potrivit informaţiilor oferite anterior de reprezentanţii Agricola. În acest context a crescut numărul de angajaţi, o creştere importantă fiind în 2022, când recrutat aproape 650 de persoane. Spre comparaţie, anul trecut şi grupul Carmistin, controlat de Iustin Paraschiv şi situat între primii trei producători de carne din România, a angajat 500 de persoane şi preconizează crearea a încă 650 de noi locuri de muncă doar în 2023.

    Marile companii din agricultură şi industria alimentară spuneau de mulţi ani că se confruntă cu deficit de personal, iar anul trecut a fost mai bun pentru recrutări odată cu creşterea salariului minim de la 2.550 la 3.000 de lei brut pe lună. Însă, această schimbare a venit şi cu creşterea bugetului cu personalul.

    „Costul măjorării salariului minim începând cu luna iunie 2022 la nivelul grupului de firme Agricola a fost de 1,22 miliarde de lei pe lună, adică 8,56 de miliarde de lei în şapte luni. Creşterea în procente este de 12%”, a spus Ramona Popa.

    Ea a adăugat că pentru anul 2023 menţin numărul de angajaţi, noi recrutări având loc doar în cazul fluctuaţiei de personal. „Conducerea companiei are în vedere oferirea posibilităţii de creştere a câştigurilor salariale în baza realizării indicatorilor de performanţă”.

    Agricola Bacău concurează pe piaţa locală a procesatorilor de carne cu jucători precum CrisTim, Caroli Foods Group, Aldis şi Elit Cugir.

  • Banca Transilvania, liderul pieţei bancare locale, pariază şi pe agrobusiness

    ♦ Agricultura a urcat pe locul 3 pe podiumul celor mai creditate sectoare, alături de comerţ şi producţie, cele trei domenii adunând la final de 9 luni/2022 peste o cincime din creditele acordate de bancă.

    Comerţul, producţia şi agricultura sunt cele mai creditate sectoare din portofoliul corporate al Băncii Transilvania, soldul cumulat al împrumuturilor acordate pentru cele trei domenii ajungând la sfârşitul primelor 9 luni din 2022 la peste 14,3 mld. lei, în creştere cu circa 27% faţă de nivelul de la final de 2021.

    Volumul finanţărilor acordate de Banca Transilvania cumulat pentru comerţ, producţie şi servicii reprezintă peste 20% (o cincime) din totalul soldului creditelor nete ale băncii înfiinţate în Cluj. Creditele direcţionate de cea mai mare bancă de pe piaţa locală către comerţ au depăşit 7,4 mld. lei în 9 luni/2022, în creştere cu 29,5% faţă de volumul de la finalul lui 2021.

    Pe de altă parte, producţia, al doilea sector ca volum al creditării în portofoliul Băncii Transilvania, a înregistrat o creştere moderată (sub 7%) în 9 luni/2022 comparativ cu nivelul din decembrie 2021, spre 3,9 mld. lei. Banca Transilvania, liderul pieţei bancare locale după active, cu capitalizare bursieră de peste 14 mld. lei, pariază şi pe agrobusiness, agricultura intrând după 9 luni din 2022 în top, pe locul 3, pe podiumul celor mai creditate sectoare. Se observă că în agricultură banca a oferit finanţări de aproape 3 mld. lei, mai mari cu peste 58% faţă de finalul lui 2021, avansul finanţărilor pentru acest sector fiind printre cele mai mari.

    Printre domeniile finanţate mai mult de banca din Cluj, cu volume ale creditării comparabile, de peste 2,3 mld. lei fiecare, se mai numără şi serviciile şi imobiliarele.

    Creditele nete acordate de Banca Transilvania pentru companii au crescut cu aproape 32% în primele 9 luni/2022, faţă de nivelul de la finalul lui 2021, până la 27,2 mld. lei.

     

  • Povestea familiei care duce tradiţia la nivel de artă şi câştigă premii la nivel internaţional cu produsele noastre, pe care majoritatea românilor le iubesc

    George este economist, Silviu este medic veterinar, iar Ionuţ este dresor de cai şi cascador. Sunt trei dintre fraţii familiei Căţean. Le sunt alături Dana – soţia lui Silviu, şi părinţii – Leonţică şi Elena. Împreună dau viaţă şi energie fermei Căţean, pe care cei din urmă au preluat-o, de la părinţii lor. Sunt un tot unitar care nu se poate diviza, atâta timp cât Ferma Căţean există ca liant între generaţii.

    Ferma Căţean este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generaţii, o modalitate de a duce mai departe tradiţia locală din zona de munte: creşterea animalelor şi producţia de brânzeturi. Am ales să creştem animale din rase locale – vaci Bălţată românească, oi Ţurcană şi Ţigaie de Bran. Începând din 2019, am început să dezvoltăm şi divizia de vaci de carne din rasă specializată”, povesteşte George Căţean, unul dintre responsabilii fermei din Rotbav, judeţul Braşov.

    Ferma Căţean lucrează 150 de hectare de teren arabil şi 200 de hectare de păşuni cu înaltă valoare naturală (HNV – high nature value farming), certificate ecologic. Păşunile NHV sunt acele zone unde agricultura industrializată nu a reuşit să ajungă şi în care biodiversitatea este extrem de ridicată, ceea ce se traduce printr-un număr crescut de plante şi flori al căror gust se resimte în lapte şi, mai apoi, în brânzeturi.

    Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creşterii animalelor – fân, lucernă, porumb, grâu. Acolo se obţine laptele, care este mai apoi prelucrat pentru obţinerea brânzeturilor tradiţionale, precum telemeaua de vacă, telemeaua de oaie, caşul, urda dulce, caşcavalul maturat, telemeaua maturată, brânza de burduf, brânza în scoarţă de brad, caşul şi caşcavalul afumat. Pentru toate acestea, contribuie zi de zi, pe lângă membrii familiei Căţean, şi cele 100 de vaci şi 1.500 de oi, la care se adaugă sacrificiul celor 40 de vaci de carne.

    „Sănătatea animalelor joacă un rol extrem de important în calitatea materiei prime. Pe timpul verii, ele pasc pe păşunile din zonă, iar iarna sunt hrănite cu fân, lucernă şi alte nutreţuri produse pe timp de vară.”

    Strategia de marketing a Fermei Căţean a urmat drumul interacţiunii directe cu oamenii: brunch-uri la faţa locului, organizate periodic, vizite desfăşurate la fermă, participări la târguri sau evenimente culinare.

    „Totodată, această strategie a presupus şi participarea la evenimente care susţin şi promovează hrana sănătoasă şi competiţii internaţionale care atestă calitatea produselor. Brânzeturile Fermei Căţean au câştigat premii la nivel european, precum
    O stea de Aur pentru brânza de burduf, acordată de Institutul pentru Gust şi Calitate Bruxelles, medalie de bronz pentru telemeaua proaspătă şi premiul special al juriului pentru telemeaua maturată, din partea International Taste Award.”

    Cu atâtea premii la purtător, brânza din Braşov nu avea cum să nu-şi formeze un public fidel. Consumatorii sunt, de fapt, „co-producători”, aşa cum îi place lui George Căţean să spună, pentru că ei sunt motivaţia şi determinarea necesare pentru a produce lactate şi mai bune de fiecare dată. Dar contribuţii pentru dezvoltarea afacerii aduce şi colaborarea cu alţi producători zonali.

    Strategia de marketing a Fermei Căţean a urmat drumul interacţiunii directe cu oamenii: brunch-uri la faţa locului, organizate periodic, vizite desfăşurate la fermă, participări la târguri sau evenimente culinare.

    „În 2014, alături de încă patru producători de produse tradiţionale din zona Braşov şi o mare reţea de comercializare – Carrefour mai exact –, sprijiniţi şi de Direcţia Sanitar-Veterinară Braşov, am pus bazele primelor insule cu produse locale din hipermarket. Iniţial a fost Braşov, după care au urmat Ploieşti (în mallul AFI – n. red.) şi Bucureşti (în Carrefour Orhideea – n. red.).”

    Astăzi, Ferma Căţean vinde aproximativ 70% din producţie prin intermediul acestor insule, restul fiind comercializat prin magazine proprii şi parteneri. Şi HoReCa este un client important, deşi 2020 a fost un an greu pentru acest sector. Asta a impulsionat însă familia Căţean să dezvolte sistemul de comerţ online.

    Investiţii? Antreprenorii spun că le-ar fi greu să le adune pe toate într-un singur număr, istoria businessului având prea mulţi ani în spate.

    „Tot venitul pe care l-am obţinut s-a reîntors în fermă sub formă de investiţie: utilaje agricole, achiziţii de terenuri, adăposturi pentru animale, depozite, procesare şi promovare. Faptul că este vorba despre o fermă integrată, aşadar produce materie primă pe care o şi procesează şi comercializează, ne-a oferit o siguranţă financiară consistentă. Bineînţeles, un rol important în zona financiară îl au şi subvenţiile destinate activităţilor agricole: de la cele la care au acces toţi fermierii, până la cele cu specificitate locală”, spune George Căţean.

    Ferma are, pe lângă fondatorii care muncesc zi şi noapte, încă 24 de angajaţi implicaţi în diverse activităţi la fermă, indiferent că este vorba despre comercializare, producţie sau treburi administrative. O parte dintre ei sunt sezonieri, pentru că, de pildă, laptele de oaie este un produs care există doar în lunile de vară, nu tot timpul anului.

    Oilor şi vacilor de la Ferma Căţean li se alătură şi caii din rasa PRE (Pura Raza Española”. Ei au un grajd dedicat şi sunt pe mâinile lui Ionuţ Căţean, dresor de cai şi cascador, aceste animale de rasă nobilă ajungând astfel să fie pregătite pentru competiţii de dresaj, spectacole şi, uneori, pentru a performa în industria cinematografică.

    Dincolo de fascinaţia atâtor activităţi idilice, Ferma Căţean este însă un business, care a adus în 2020 venituri de 2,4 milioane de euro.
    Într-un an în care au fost nevoiţi să se reinventeze şi să găsească noi metode pentru a fi mai aproape de clienţi, membrii familiei Căţean au reuşit să ţină afacerea în picioare.

    „Brusc, spaţiile în care ne puteam întâlni în mod direct cu clienţii au devenit o sursă de spaimă sau locuri unde nu se mai putea sta la discuţii. Astfel, am luat decizia de a le da posibilitatea să se bucure în continuare de produse locale, creând un sistem de livrare la uşă, punând în practică expresia «de la fermă-n farfurie». Aşa am reuşit să ne menţinem nivelul vânzărilor, dar şi să dezvoltăm parteneriate durabile cu alţi mici producători din zonă.”

    Oilor şi vacilor de la Ferma Căţean li se alătură şi caii din rasa PRE (Pura Raza Española”. Ei au un grajd dedicat şi sunt pe mâinile lui Ionuţ Căţean, dresor şi cascador de cai, aceste animale de rasă nobilă ajungând astfel să fie pregătite pentru competiţii de dresaj, spectacole şi, uneori, pentru a „performa” în industria cinematografică.

    S-a dovedit a fi o soluţie bună, mai ales că târgurile şi evenimentele la care familia Căţean participa în trecut au fost anulate. În continuare, antreprenorii caută noi şi noi modalităţi pentru a fi mai aproape de clienţi.

    „Suntem foarte aproape de relansarea website-ului nostru şi de definitivarea unui magazin online, prin care vom comercializa la nivel naţional nu doar brânzeturile noastre, ci şi produse de la alţi producători din zonă. În momentul de faţă, vindem online printr-un sistem de home delivery, dar, doar în zona Braşov.”

    Produsele obţinute în unitatea de procesare de la Rotbav, Braşov, ajung în câteva magazine din Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi în Măcelăria Ferma Căţean.

    În plus, tot în 2021, familia Căţean se află în proces de implementare a unui proiect care prevede un nou adăpost pentru vacile de lapte şi gestionarea gunoiului de grajd.

    „Tot anul acesta, am vrea să demarăm o nouă unitate de procesare a laptelui, care să aibă posibilitatea de a fi vizitată. Începând din 2020, alături de Colegiul pentru agricultură şi industrie alimentară, am început să fim implicaţi în sistemul de învăţământ dual, un sistem prin care elevii vin în fermă pentru a învăţa aplicat”, explică George Căţean.

    Tot 2021 ar urma să aducă participarea la competiţii internaţionale, dar şi certificarea DOP (Denumire de Origine Protejată) pentru brânza de burduf de Bran.

    „Mai avem în plan autorizarea unui punct gastronomic local la Rotbav, unde vom putea primi musafiri care vor putea savura bucate pregătite după reţete de familie, cu produse locale”, promite George Căţean.

    Familia Căţean se află în proces de implementare a unui proiect care prevede un nou adăpost pentru vacile de lapte şi gestionarea gunoiului de grajd.


     

  • Reper de preţ: cea mai mare tranzacţie cu un teren agricol în 2019 a fost de 3,4 mil. euro. Cumpărătorii sunt în mare parte cetăţeni străini, nemţi, italieni, turci sau arabi

    Ministerul Agriculturii a avizat în cursul anului 2019 vânzarea a 1.400 de hectare de teren arabil, în valoare de peste 8,5 mil. euro, iar aproape jumătate din suprafaţa scoasă la vânzare de proprietarii români a fost cumpărată de cetăţeni străini, majoritatea nemţi, italieni, turci sau arabi. Ministerul îşi dă avizul şi publică pe site-ul propriu toate tranzacţiile mai mari de 30 de hectare, asigurându-se că sunt respectate normele privind vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole.

    „Terenul agricol e ieftin, e roditor, iar străinii pot să se mute aici oricând. Românii nu au cultură antreprenorială pe termen lung, se gândesc să facă profit repede“, spune Dan Gabriel Ieremia, consultant de fonduri europene.

     Cea mai mare tranzacţie din acest an, avizată de Ministerul Agriculturii, implică 420 de hectare în judeţul Timiş şi a avut o valoare de 3,4 milioane de euro. Compania Agro Nevada Tim, controlată de antrepre­norul român Petru Corvin Mateiu, a achiziţionat 420 de hectare de teren în localitatea Ciacova, judeţul Timiş, la un preţ mediu unitar de 8.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

    Investitorii străini sunt atraşi de pământul românesc, pentru că preţul unui hectar de teren arabil este în medie 5.000-6.000 de euro, maximum 10.000 de euro, departe de celelalte state din UE, iar solul este foarte productiv. 

     

  • Bunge a rămas fără director de agrobusiness

    Ştefan Florescu, unul dintre cei mai cunoscuţi traderi de materii prime agricole, care ocupa de trei ani poziţia de agrobusiness director în cadrul operaţiunilor locale ale grupului american Bunge a părăsit compania, spun surse din piaţa de profil.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013
     

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.