BusinessMagazin

Tag: agroalimentare

  • CE oferă 10 milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare afectate de criză

    Comisia Europeană a lansat, marţi, un fond suplimentar de 10 milioane de euro pentru a sprijini activităţile de promovare ale producătorilor agroalimentari afectaţi de criză.

    Potrivit unui comunicat al CE, fondul va fi disponibil pentru a stimula vânzările de fructe şi legume, de vin, plante vii, produse lactate şi cartofi.

    Jumătate din sumă va fi destinată activităţilor de promovare desfăşurate în comun de către organizaţii de producători din mai multe ţări ale UE, iar cealaltă jumătate pentru programe naţionale. În ambele cazuri, promovarea poate avea loc fie în interiorul, fie în afara UE, pentru o perioadă de un an. Propunerile pot fi înregistrate până la 27 august 2020.

    Criza de coronavirus a avut un impact semnificativ asupra multor sectoare agroalimentare din UE, în principal din cauza schimbărilor rapide în ceea ce priveşte cererea şi a închiderii restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din întreaga UE, arată CE.

    „Cererile de propuneri lansate astăzi (marţi-n.r.) vin în completarea altor măsuri excepţionale adoptate recent pentru a sprijini anumite tipuri de sectoare agroalimentare. Este pentru prima dată când Comisia utilizează promovarea ca instrument de reacţie la un caz de perturbare gravă a pieţei”, se arată în comunicat.

  • Declaraţii de la MAI. Ce avem voie să facem şi ce nu de mâine: fără fotbal sau ieşiri fără motive întemeiate

    Marcel Vela, Ministrul de Interne al ţării, a revenit cu declaraţii după discursurile de astăzi ale Preşedintelui  Klaus Iohannis, precum şi al Premierului Ludovic Orban.

    Astfel, de mâine, 25 martie, sunt interzise toate deplasările persoanelor, potrivit Ordonanţei Militare cu numărul 3, cu câteva excepţii:

    – deplasarea în interes profesional;
    – deplasarea pentru asigurarea de bunuri pentru persoane şi pentru animale (cumpărături);
    – este permisă deplasarea pentru asistenţă medicală justificată;
    – deplasarea pentru motive justificate, cum ar fi îngrijirea unor vârstnici sau a unor copii;
    – deplasări scurte, în apropierea gospodăriei – sunt excluse activităţile sportive de echipă – de exemplu, fotbalul;
    – deplasarea în scopul donării de sânge sau alte scopuri umanitare şi de voluntariat;
    – deplasarea în scopul unor activităţi agricole;
    – deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare;
    – circulaţia persoanelor de peste 65 de ani este permisă între 11 şi 13, dacă are ca scop cumpărăturile de alimente pentru persoane sau animale, asistenţă medicală care nu poate fi amânată sau făcută de la distanţă, asistenţa altor persoane vârstnice sau copii, deplasări scurte, cât şi pentru nevoile animalelor de companie domestice
    – circulaţia persoanelor de peste 65 de ani este permisă şi în afara intervalului orar 11-13 în scopuri profesionale sau pentru practicarea activităţilor agricole.

    Pentru dovada deplasărilor profesionale este nevoie de adeverinţă de la serviciu (care nu trebuie să fie neapărat ştampilată şi poate fi prezentată electronic) sau legitimaţie; liber profesioniştii şi cei care practică activităţi agricole prezintă o declaraţie pe proprie răspundere.

    Prevederile de mai sus se aplică de mâine, 25 martie, începând cu ora 12.

    O altă măsură introdusă astăzi îi vizează pe toţi cei care intră în ţară: se instituie metoda carantinării pentru toate persoanele care intră în ţară timp de 14 zile.

    De asemenea, Autorităţile Administraţiei Publice locale trebuie să asigure îngrijirea persoanelor fără adăpost – măsura se aplică începând cu publicarea în Monitorul Oficial.

    Administratorii pieţelor agroalimentare trebuie să asigure păstrarea unei distanţe sociale între toţi oamenii din piaţă.

    Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni între România şi Franţa şi Germania.

    Documentele care expiră în perioada aceasta pot fi schimbate la 90 de zile după ce expiră starea de urgenţă.

    Suspendarea temporară a activităţii comerciale care restrângea activitatea de comerţ cu amănuntul nu se aplică produselor electronice şi electrocasnice care asigură livrarea la domiciliu, precum şi celor care vând produse de optică.
     

  • ​Ministerul Agriculturii: Pepenii româneşti găsiţi la tarabele din pieţele agroalimentare vor fi etichetaţi corespunzător începând din această săptămână. Cum vor arăta etichetele

    Producătorii locali de pepeni, din zonele legumicole consacrate, precum cele din Dolj, Brăila, Buzău, Ialomiţa sau Giurgiu, vor trebui să eticheteze corespunzător cantitatea de pepeni livrată către pieţele agroalimentare, începând cu această săptămână. Astfel, eticheta va cuprinde informaţii privind denumirea producătorului, localitatea de origine, data recoltării şi preţul cu amănuntul, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

    Decizia a fost luat de către Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, cu scopul de a informa corect consumatorii şi a nu crea confuzii în rândul acestora.

    „Pentru a nu se crea confuzii printre consumatori, pentru identificarea producătorilor autohtoni şi a pepenilor româneşti se aplică măsura etichetării standard, conform Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltăii rurale nr.225/2017”, se arată într-un comunicat al Ministerul Agriculturii.

    Eticheta trebuie să fie afişată obligatoriu la fiecare punct de comercializare a pepenilor româneşti verzi sau galbeni.

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine că se va asigura în permanenţă ca Ordinul să fie respectat, astfel încât consumatorii să fie corect informaţi asupra provenienţei fructelor şi legumelor din pieţele agroalimentare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un proiect al unor clujeni poate dovedi dacă vinul cumpărat este fals

    Directorul proiectului “De la cercetare la transfer tehnologic în domeniul agroalimentar”, derulat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca, Claudiu Filip, a declarat, joi, că prin amprentarea izotopică se certifică faptul că un vin este produs din strugurii crescuţi pe dealurile producătorului, nu în altă parte, iar la brânzeturi faptul că laptele folosit a fost colectat într-o anumită zonă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Încă o zi naţională în România. Decizia luată de Camera Deputaţilor

    Proiectul legislativ a fost votat în Camera Deputaţilor cu 266 de voturi “pentru” şi 3 abţineri. Potrivit unui amendament adoptat în Comisia de agricultură, prin produs agroalimentar românesc se înţelege produsul obţinut pe teritoriul ţării din materii prime provenite 100% din fermele din România.

    În plus, acesta trebuie să aibă imprimat pe etichetă drapelul României.

     

  • Marius Bîcu, De La Ferma, în cadrul MEDIAFAX talks: Până şi ŢĂRANII cumpără mâncare din hipermarketuri

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc mâncarea proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată, şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu.

    El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat.

    „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru de familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marius Bîcu, De La Ferma, în cadrul MEDIAFAX talks: Până şi ŢĂRANII cumpără mâncare din hipermarketuri

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc mâncarea proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată, şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu.

    El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat.

    „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru de familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Program Guvern: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat şi CAS şi TVA reduse dacă este posibil

     “Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin: a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale.

    – Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.

    – Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a trecut pe plus, prima dată după 1989

     “Rezultatul pozitiv a fost obţinut pe fondul creşterii susţinute a exporturilor de produse agroalimentare, cu precădere în ţările terţe şi reprezintă o premieră în perioada postdecembristă, marcată anual de deficite comerciale rezultate din schimburile de produse agroalimentare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

    Importurile de produse agroalimentare aferente anului 2013 sunt mai mici, la nouă luni, decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior, aceste fiind cifrate la 3,506 miliarde euro în timp ce exporturile sunt de 3,509 miliarde euro.

    România a exportat în primele nouă luni ale anului curent peste 8,1 milioane de tone de produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare, în creştere cu peste 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro