BusinessMagazin

Tag: agricultori

  • Cum au ajuns buzoienii să folosească bondarii în loc de pesticide

    Este forfotă mare, în această perioadă, în serele din Buzău. Oamenii culeg roadele muncii lor, şi anume legumele care de altfel le asigură şi traiul de zi cu zi.

    Primele care au ajuns pe tarabe sunt roşiile.

    Printre agricultorii care se pot lăuda că produc legume sănătoase se numără şi Mircea Tatu, din Cochirleanca. Bărbatul are 12 solarii care se întind pe o suprafaţă de 9.000 de metri pătraţi. Nu prea are timp să stea. Este mult de muncă în această perioadă, chiar dacă este ajutat de familie.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro. 

     

  • Comisia Europeană aprobă plata în avans a subvenţiilor agricole, România este eligibilă

    Potrivit Comisiei Europene, agricultorii vor putea primi până la 70% din plata lor directă şi 85% din plăţile în cadrul programului de dezvoltare rurală, începând de la jumătatea lunii octombrie 2018, în loc să aştepte până în decembrie pentru a-şi primi subvenţiile. În mod tradiţional, la jumătatea lunii octombrie se acordă 50% din plăţi, iar în decembrie restul.

    „Având în vedere dificultăţile întâmpinate de agricultorii europeni afectaţi de secetă în această vară, Comisia Europeană continuă să acţioneze pentru a oferi sprijin practic sectorului. Se va acorda o flexibilitate suplimentară pentru a ajuta fermierii să furnizeze hrană suficientă pentru animalele lor”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Te joci şi cultivi

    Lansat iniţial de Telefarm Co din Prefectura Ehime din Japonia şi intrat apoi sub umbrela gigantului e-commerce Rakuten, care l-a denumit Ragri, jocul pune în legătură fermieri virtuali cu agricultori adevăraţi de la care pot obţine produsele, scrie Japan Times.

    Jucătorii selectează ce doresc să se cultive în funcţie de sezon, aleg agricultorul care să se ocupe, plătind seminţele şi munca acestuia, şi administrează cultura prin intermediul dispozitivelor mobile. La rândul lor, fermierii reali îi ţin pe jucătorii care i-au angajat la curent cu mersul recoltei, prin mesaje şi imagini.

  • ANAF propune un nou model de decont de TVA

    Cota standard de TVA este de 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Cota standard de TVA se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile nescutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, se arată într-un comunicat al ANAF.

    “Aceste schimbari legislative necesită aprobarea unui nou model de decont de TVA. Decontul de taxă pe valoarea adãugatã propus se utilizează începând cu declararea obligaţiilor fiscale aferente primei perioade fiscale din anul 2017. Precizãm că, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care efectueazã în perioada de raportare numai operaţiuni în interiorul ţãrii, pot opta pentru completarea formularului de decont simplificat, prin bifarea cãsuţei corespunzătoare din programul de asistenţã pus la dispoziţie pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”, se arată în documentul ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agricultori români nu mai cultivă grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice

    Mulţi agricultori români au renunţat la tradiţionalele culturi ca grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice. Unii au început afacerea chiar cu investiţii minime de doar 50 lei.

    De exemplu, unul din producători cultivă fructe Goji, un antioxidant foarte puternic bogat în vitamina A, alt cultivator a optat pentru un fruct exotic ca aronia bogat în vitamina C. De unde poţi face rost de asemenea fructe uimitoare, aflaţi în articolul următor.

    Acum patru ani acest gospodar a investit doar 50 de lei in cultura de goji. Semintele au dat roade si au prins radacini bune in pamant romanesc, relatează stirileprotv.ro
    Reporter: “Unde vindeti fructele?”

    Ioan Florea, producator goji: “Le vand in piata, cunostinte, prieteni.”
    Reporter: “In strainatate exista cerere?”
    Ioan Florea, producator goji: “Exista! M-a sunat un coleg de facultate, Miguel, din Peru si am ras ca nu pot sa trimit in Peru fructe goji.”

    Producatorul roman vinde goji in pietele noastre cu 30 de lei kg, fara sa le mai usuce. Cererea este insa foarte mare pentru ca tot mai multi romani au aflat de virtutile acestui fruct exotic: are un continut bogat in vitamina A si antioxidanti si este o buna sursa de fibre. Goji se folosesc in industria farmaceutica.

    Ioan Florea, producator goji: “Fructele sunt rosii, zemoase si au o tenta amaruie la inghitire.”
    Ne mutam in sudul tarii, la Bustuchin, in Gorj. Sotii Croitoru cultiva aronia, un fruct ce seamana izbitor cu afinele, dar este mult mai bogat in vitamina C si antioxidanti.

    Cultivatoare: “Ia uitati, astea sunt aproape de coacere.”
    Dumitru Croitoru, cultivator de aronia: “Se anjunge la o productie pe planta intre 10 si 17 kg.”
    Reporter: “Si pretul unui kilogram?”

    Dumitru Croitoru: “Pleaca de la doi euro si ajunge si la 10 euro.”

  • Citiţi povestea omului care a devenit cunoscut drept “regele” cafelei

    Emilio Lavazza a fost pentru italieni „regele” sau „tatăl” cafelei sau, uneori, „Mr. Espresso”.  Cafeaua ce îi poartă numele umple zeci de milioane de ceşti în toate colţurile lumii, businessul Lavazza înregistrând o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro în 2014.

    Fiul unei familii de agricultori, Luigi Lavazza a venit pe lume în anul 1859, în provincia italiană Alessandria din nordul Italiei, şi, în câţiva zeci ani, avea să creeze o afacere cu renume mondial. În tinereţe, Luigi Lavazza pleacă la Torino, unde are mai multe ocupaţii, de la muncitor într-o fabrică de chibrituri până la vânzător sau salahor, timp în care urmează şi cursuri serale. Din banii obţinuţi deschide prima sa afacere, o drogherie, unde vinde alcool, uleiuri, săpunuri, mirodenii şi cafea. Totuşi, se consideră că naşterea mărcii Lavazza a avut loc în 1895, când vechiul magazin este redeschis în centrul oraşului Torino, cu specific de cafenea şi restaurant.

    Luigi Lavazza îşi continuă studiile şi este atras de chimie; aplică din cunoştinţele dobândite în afacerea cu cafea. În 1897, antreprenorul începe procesul de prăjiire a cafelei pe cont propriu, caracteristică de bază şi pentru producţia Lavazza de astăzi. Elementul de originalitate al mărcii este dat însă de o mişcare de amploare a lui Luigi Lavazza, ce hotărăşte ca în timpul procesului de prăjire să amestece boabe de calitate diferită şi de provenienţă diversă.

    Aşa apare conceptul de blending al cafelei – arta de a combina diferite tipuri de cafea din zone geografice diferite – o trăsătură caracteristică celor mai multe dintre produsele sale. Războiul mondial îl determină să schimbe locaţia, mutându-se pe o altă stradă (Giulio Cesare), alegere care s-a dovedit a fi de bun augur pentru afacere. Luigi Lavazza achiziţionează în 1922 un prăjitor electric, aparat întâlnit destul de rar la acea vreme şi care îi permite să îşi mărească producţia. Trei ani mai târziu, o altă invenţie a antreprenorului este vânzarea cafelei ambalate într-un săculeţ de pergamin, pentru a-i păstra mai bine aroma şi parfumul.

    În 1933, fondatorul Lavazza cedează acţiunile companiei fiilor săi, Mario, Beppe şi Pericle, care au avut responsabilitatea de a menţine renumele mărcii în urma războiului mondial. Sub conducerea lor, compania a continuat să se dezvolte, iar în 1946 a apărut primul logo al companiei: un scut împărţit în două, pe o parte fiind ilustrată o ceaşcă aburindă, iar pe cealaltă trei boabe de cafea. Lavazza şi-a intensificat activitatea de import; în 1948 cererea de cafea de pe piaţa italiană a explodat, iar vânzările companiei au crescut rapid.

    A doua generaţie aflată la conducerea afacerii a pus, în 1979, bazele Centrului pentru Cercetare şi Studii în Domeniul Cafelei Luigi Lavazza, care astăzi este actualul Centru de Instruire, cu peste 20 de sucursale în întreaga lume. După 1980, compania a început să se extindă în străinătate, prima filială fiind deschisă lângă Paris; au urmat paşii în Germania, SUA, Marea Britanie, Spania şi Austria.

    După 100 de ani, în 1995, compania a ajuns la circa 1.500 de angajaţi, cinci fabrici şi aproximativ 250 de articole. Prima cafenea Lavazza, Cafeneaua San Tommaso 10,  s-a deschis în 1996, în locul în care Luigi Lavazza şi-a deschis afacerea la sfârşitul secolului al XIX-lea.

    Considerat al şaselea jucător de cafea pe plan mondial, Lavazza, care a revoluţionat conceptul de cafea espresso („făcută pe loc”), operează printr-o reţea proprie de subsidiare şi distribuitori în peste 90 de ţări şi exportă aproximativ 55% din producţia sa totală. Compania este, de asemenea, primul brand italian ce a pus pe piaţă sisteme de pregătit espresso cu capsule şi este prezentă în toate segmentele de business: cafea pentru acasă, segmentul away from home şi cel al serviciilor de cafea pentru medii profesionale.

    Una dintre strategiile sale de dezvoltare internaţională au fost parteneriatele importante, precum cele cu turneele de Grand Slam, dar şi cu lumea artistică şi culturală, printre care cele cu Muzeul Guggenheim din New York sau Musei Cinci Venezieni din Veneţia.

  • Guvernul alocă 200 de milioane de lei pentru sprijinirea agricultorilor

    De asemenea, din aceste sume va fi plătit ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV 2014 şi în trimestrul I 2015, ajutorul de minimis acordat exploataţiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică, ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor produse de condiţiile hidro şi meteorologice din perioada ianuarie-august 2014, în sectorul vegetal.

    Ministerului Agriculturii i-au fost aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2015 credite de angajament şi credite bugetare. Deblocarea sumelor se aprobă de către Guvern, prin memorandum, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, în funcţie de gradul de realizare a veniturilor fiscale şi cheltuielilor bugetare.

  • Ponta, către ministru: Fermierii au dreptate, dar au banii; De ce protestează la Guvern? E spaţiu mare?

    Mai multe sute de fermieri au protestat, joi, în faţa Platului Victoria, chiar în timpul şedinei de guvern, pentru întârzierea plăţii subvenţiilor.

    “Am văzut că există o nemulţumire la fermieri, domnul ministru! Ştiam că aveţi toţi banii, de ce sunt nemulţumiţi fermieri?“, l-a întrebat Ponta, în şedinţa de guvern, pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    Acesta i-a răspuns că a existat, într-adevăr, o anumită întârziere la plata subvenţiilor pentru cap de animal, “din cauza externe”, dar a explicat că, de joi, fermierilor le-au fost achitate în conturi toate fondurile, fiind plătite circa 275 milioane lei.

    “Dacă au banii, de ce protestează? Păi, mergeţi şi spuneţi-le că au banii în cont, să-i ia din cont. Şi de ce nu protesetează la dumneavoastră, de ce potestează la Guvern? E spaţiu mai mare? Data viitoare să încercăm să nu mai existe întârzieri! Până la urmă, oamenii au dreptate, e o diferenţă dacă îi dai la timp sau dacă îi dai cu peste o săptămână sau două mai târziu”, a arătat premierul.

    El i-a cerut, totodată, ministrului Constantin să prezinte fermierilor care protestează la Guvern “extrasul bancar” cu banii viraţi.

  • Ponta, către ministru: Fermierii au dreptate, dar au banii; De ce protestează la Guvern? E spaţiu mare?

    Mai multe sute de fermieri au protestat, joi, în faţa Platului Victoria, chiar în timpul şedinei de guvern, pentru întârzierea plăţii subvenţiilor.

    “Am văzut că există o nemulţumire la fermieri, domnul ministru! Ştiam că aveţi toţi banii, de ce sunt nemulţumiţi fermieri?“, l-a întrebat Ponta, în şedinţa de guvern, pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    Acesta i-a răspuns că a existat, într-adevăr, o anumită întârziere la plata subvenţiilor pentru cap de animal, “din cauza externe”, dar a explicat că, de joi, fermierilor le-au fost achitate în conturi toate fondurile, fiind plătite circa 275 milioane lei.

    “Dacă au banii, de ce protestează? Păi, mergeţi şi spuneţi-le că au banii în cont, să-i ia din cont. Şi de ce nu protesetează la dumneavoastră, de ce potestează la Guvern? E spaţiu mai mare? Data viitoare să încercăm să nu mai existe întârzieri! Până la urmă, oamenii au dreptate, e o diferenţă dacă îi dai la timp sau dacă îi dai cu peste o săptămână sau două mai târziu”, a arătat premierul.

    El i-a cerut, totodată, ministrului Constantin să prezinte fermierilor care protestează la Guvern “extrasul bancar” cu banii viraţi.

  • Cele mai mari recolte din ultimul deceniu: România este pe locul cinci în UE la cereale şi pe podium la rapiţă, floarea-soarelui şi soia

    Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

    Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

    Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

    Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

    Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

    Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

    Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.