BusinessMagazin

Tag: aglomeratie

  • FOCUS Măsurile luate de alte capitale europene pentru a reduce poluarea şi aglomeraţia din trafic

    În Uniunea Europeană există mai multe modalităţi de reglementare a accesului urban: reguli aferente zonelor cu emisii reduse, taxe de trecere urbană, reglementări cheie pentru căile de acces şi planuri de poluare urgente sau reguli pentru zone cu emisii zero.

    Zonele cu emisii reduse (LEZ-urile) sunt spaţiile în care vehiculele cu emisii ridicate nu pot avea acces, sau accesul lor este taxat pentru a reduce particulele fine, emisiile de dioxid de azot şi ozon, cei mai importanţi factori poluanţi din Europa. Nu pot pătrunde de obicei, în aceste zone autobuzele, autocarele, autovehiculele grele care transportă mărfuri. În situaţii excepţionale este interzis accesul şi pentru microbuze, maşini şi motociclete. LEZ-urile funcţionează 24/h tot parcursul anului, singura excepţie o reprezintă LEZ-urile din Italia care nu funcţionează permanent.

    Taxele de trecere urbană sunt o altă modalitate de a reduce traficul şi aglomeraţia, de asemenea au ca scop facilitarea accesului vehiculelor companiilor de livrări. Acestea se aplică în puncte exacte, pe rute limitate, pe anumite străzi, poduri.

    Reglemetările cheie reprezită o serie de măsuri speciale aplicate anumitor zone ale oraşelor şi pot cuprinde limitarea vitezei, interzicerea traficului noaptea, limita vitezei noaptea, interzicerea traficului pe anumite sectoare.

    Planurile de poluare urgente acoperă o întreagă regiune şi sunt aplicate după un număr de zile de poluare a aerului ridicată. Printre potenţialele măsuri se numără limitele de viteză, standardele de emisii sau interdicţiile pentru vehicule.

    Zonele cu emisii zero permit doar accesul vehiculelor cu motoare electrice, bicicletelor sau pietonilor. Unele zone nu permit traficul vehiculelor deloc, oferind accesul doar bicicliştilor şi pietonilor.

    România aplică o singură modalitate de restricţionare a traficului în prezent, prin limitarea accesului în anumite zone. Oraşele în care traficul este oprit pe anumite tronsoane sunt Bucureşti şi Suceava, Aceeaşi modalitate şi singura este aplicată şi de către vecinii noştri bulgari, în Sofia. Ungaria aplică aceeaşi metodă în Budapesta, luând uneori şi măsuri de urgenţă împotriva poluării în capitală.

    În Franţa, cele mai numeroase restricţii urbane sunt planurile de poluare urgente. Acestea sunt cel mai des înregistrate în Paris, Strasbourg, Lyon, Grenoble, Toulouse. De asemenea, Franţa are zone cu emisii reduse în Paris, Lyon, Strasbourg, Greater Paris şi Grenoble.

    Belgia înregistrează zone cu emisii reduse în Bruxelles (unde deseori aplică şi planuri de poluare urgente), Antwerpen, Gent şi Mechelen.

    Austria utilizează numeroase limitări cheie ale traficului precum limitele de viteză, interzicerea traficului sau limitarea vitezei pe timpul nopţii. De asemenea, în Austria există zone cu emisii reduse Viena, Burgenland, Graz, Niederösterreich, Oberösterreich şi Steiermark.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Aglomeraţia de pe aeroportul Otopeni, din ce în ce mai mare. Traficul de pasageri a înregistrat o creştere semnificativă

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele şase luni ale anului 2019, cumulat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri şi 69.687 mişcări de aeronave.

    Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală, precizează un comunicat al CNAB.

    Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor şase luni ale anului 2018 cu 7,5 %.

    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creştere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa- Aurel Vlaicu creşterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistraţi de la începutul anului.

    În ceea ce priveşte numărul de mişcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări şi decolări, iar Aeroportul Bucureşti Băneasa, s-a înregistrat o creştere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ministrul Transporturilor dă vina pe studenţi pentru aglomeraţia din vagoane

    Răzvan Cuc a declarat că nu problemele administrative generează aglomeraţia din vagoanele CFR, aşa cum cred pasagerii. „Vagoanele sunt dimensionate ok. Se creează aglomeraţii punctuale pe o anumită rută, la o anumită oră”, a declarat ministrul.

    Cauza aglomeraţiei o reprezintă numeroasele rezervări relizate de studenţi, care se suprapun peste biletele achiziţionate de ceilalţi călători. „Să vedeţi când se aglomerează şi de ce se aglomerează. Tot timpul când s-au aglomerat vagoanele au fost în mare parte şi din partea rezervărilor. Se fac foarte multe rezervări de către studenţi. Asta este problema. Oamenii nu şi le certifică, că se duc sau nu. Oamenii cumpără bilete şi după aceea se duc şi studenţii şi se creează acel ambuteiaj”, a explicat Răzvan Cuc.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Aglomeraţie pe Valea Prahovei. În zona staţiunilor montane plouă torenţial

    Potrivit reprezentanţilor IJP Prahova, pe DN 1, în zona montană, este aglomeraţie pe ambele sensuri, coada de maşini spre Braşov fiind de aproximativ 4 kilometri.

    „Pe direcţia către Bucureşti, coloana este trecută de kilometrul 138 limita cu judeţul Braşov până în Buşteni, iar pe direcţia către Braşov, coloana începe din Sinaia, km. 122 Cergău. Între km. 126 – 130 este coloană în mişcare, viteza de deplasare fiind de 30 km/h”, arată sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • TomTom: Bucureşti, locul 3 în Europa şi 11 în lume la aglomeraţia din trafic

    Capitala României se află pe locul 11 la nivel global, în coborâre cu un loc faţă de 2017. 
     
    Statisticile colectate arată că bucureştenii petrec cu 48% timp suplimentar în trafic în fiecare zi, în condiţiile în care media din Moscova ajunge la 57%, iar cea din Instanbul la 53%. Alte oraşe aglomerate din Europa sunt  Saint Petersburg (47%), Kiev (46%) Bruxelles (37%), Londra (37%) şi Paris (36%). 
     
    În Bucureşti, cele mai aglomerate perioade ale zilei sunt dimineaţa, când şoferii pierd în trafic cu 89% mai mult timp, şi seara, cu o medie de 94%. În general, bucureştenii pierd aproape 30 de minute blocaţi în trafic, dimineaţa şi seara. 
     

  • Aglomeraţie pe DN1. Se circulă bară la bară, pe ambele sensuri de mers

    „La această oră, din cauza numărului mare de autovehicule, valorile de trafic sunt ridicate pe DN1, în staţiunile de pe Valea Prahovei, între Nistoreşti şi Comarnic, precum şi între Sinaia şi Buşteni, pe sensul de mers către Braşov”, potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române.

    Citiţi mai multe pe mediafax.ro.

  • Cozi de maşini formate pe mai mulţi kilometri la vama Nădlac II. Şoferii aşteaptă aproape trei ore pentru control

    Potrivit aplicaţiei Poliţiei de Frontieră, care monitorizează traficul la graniţă, timpii de aşteptare la punctul de trecere a frontierei Nădlac II, din judeţul Arad, au crescut, sâmbătă, la 150 de minute, pe sensul de ieşire din România pentru maşini. Astfel, s-a format o coloană de autoturisme care se întinde pe mai mulţi kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aglomeraţie pe Valea Prahovei, în unele zone maşinile circulă cu 10 km/h, dar şi la mare

    „Aglormeraţie pe DN1, de la intrarea în Predeal până în Buşteni pe coborâre, dar şi pe urcare în Buşteni şi în Comarnic. Sunt coloane (de maşini, n.r.), dar nu au continuitate. Se circulă încet: 10-20 de kilometri pe oră, în zonele aglomerate”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Centrului Infotrafic.

    Potrivit acestora, pe A2 nu mai sunt probleme şi se circulă normal.

    De asemenea, la Feteşti nu sunt semnalate probleme, însă între Agigea şi Eforie Nord este aglomeraţie.

  • Plaja spectaculosă din România, cu apă turcoaz şi nisip fin, de care nu ştie nimeni! Nu aparţine de nicio staţiune

    Turiştii care vor să fugă de aglomeraţia de pe plajele litoralului românesc se pot refugia într-o zonă mai puţin cunoscută, dar spectaculoasă, tot în judeţul Constanţa.
     
    Porţiunea de nisip din localitatea Tuzla este locul în care şezlongurile şi umbrelele nu au acaparat încă limba de nisip.

    Doar sunetul valurilor tulbură liniştea de pe plaja din Tuzla. Un loc perfect pentru cei care fug de zgomotul din staţiuni. Cei care vin aici se bucură de relaxare totală, mai ales că nici semnalul la telefon nu este foarte bun.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Plaja din Tuzla este căutată în special de familii care vor să-i ţină pe copii departe de locurile aglomerate.

    Turiştii care vin pe plaja din Tuzla se bucură de un nisip foarte fin, dar şi de o privelişte impresionantă. Totul este înconjurat de verdeaţă, iar pe margine sunt multe case rustice construite din stuf.

    Potrivit touroperatorilor, localitatea Tuzla ar putea deveni staţiune turistică. Autorităţile locale au şi făcut un proiect în 2013 pentru acest lucru, dar până acum nu s-a concretizat.

  • Plaja spectaculosă din România, cu apă turcoaz şi nisip fin, de care nu ştie nimeni! Nu aparţine de nicio staţiune

    Turiştii care vor să fugă de aglomeraţia de pe plajele litoralului românesc se pot refugia într-o zonă mai puţin cunoscută, dar spectaculoasă, tot în judeţul Constanţa.
     
    Porţiunea de nisip din localitatea Tuzla este locul în care şezlongurile şi umbrelele nu au acaparat încă limba de nisip.

    Doar sunetul valurilor tulbură liniştea de pe plaja din Tuzla. Un loc perfect pentru cei care fug de zgomotul din staţiuni. Cei care vin aici se bucură de relaxare totală, mai ales că nici semnalul la telefon nu este foarte bun.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Plaja din Tuzla este căutată în special de familii care vor să-i ţină pe copii departe de locurile aglomerate.

    Turiştii care vin pe plaja din Tuzla se bucură de un nisip foarte fin, dar şi de o privelişte impresionantă. Totul este înconjurat de verdeaţă, iar pe margine sunt multe case rustice construite din stuf.

    Potrivit touroperatorilor, localitatea Tuzla ar putea deveni staţiune turistică. Autorităţile locale au şi făcut un proiect în 2013 pentru acest lucru, dar până acum nu s-a concretizat.