Peisajul macroeconomic al României de la mijlocul anilor ‘90 era definit de complexitatea tranziţiei post-comuniste spre o economie de piaţă funcţională. Fluxurile de investiţii străine directe erau încă modeste, inhibate de un cadru legislativ incipient şi de un deficit de predictibilitate economică, factori care limitau atragerea de capital pe scară largă. Acest climat de risc ridicat nu a descurajat, însă, companii internaţionale care au identificat un potenţial strategic pe termen lung. Visa se numără printre aceşti jucători timpurii, intrarea sa pe piaţă având un rol determinant în transformarea modului în care românii se raportează la serviciile financiare.
Sunt puţini actori economici într-o piaţă care pot spune că au scris istoria locală în domeniu. România are 35 de ani de economie liberă, în care am trecut prin recesiune, prin creştere accelerată, prin pandemie. Parcursul serviciilor financiare a fost marcat şi el de toate acestea, românii trecând tot mai mult de la banii primiţi la casierie sau în plic, la cardurile bancare. Astăzi vorbim despre agenţi cu inteligenţă artificială care pot să ne uşureze viaţa şi să ne facă planul de cumpărături. Cu toate acestea, mai avem etape de parcurs până la o economie complet transparentă. Iar pentru asta e nevoie de implicarea tuturor celor care iau parte la procesul de plată, de la cel care plăteşte până la cel care încasează banii. Însă astăzi avem infrastructura optimă pentru asta. Cum am ajuns aici?
Anul 1995 marchează un moment de cotitură în dezvoltarea plăţilor electronice din România. Atunci, Visa a facilitat emiterea primului card business, apoi a celui pentru publicul larg, punând bazele unui sector care a crescut exponenţial. De-a lungul ultimelor trei decenii, compania a contribuit la această evoluţie spectaculoasă prin expertiza sa internaţională, aducând tehnologie, inovaţie şi programe de educaţie financiară. Astăzi, vedem cum această dezvoltare continuă prin integrarea unor soluţii de vârf, precum inteligenţa artificială, confirmând impactul pe termen lung al acelor primi paşi.
„Folosim încă din anii ’90 inteligenţa artificială pentru a detecta riscurile în timp real, iar astăzi algoritmii noştri pot analiza miliarde de tranzacţii simultan, căutând anomalii şi comportamente suspecte. Cu ajutorul AI, putem opri frauda chiar înainte să se întâmple. În spatele acestei tehnologii stă o echipă globală de peste 1.000 de specialişti în securitate cibernetică, inclusiv experţi în Europa, care lucrează constant pentru protejarea reţelei şi a utilizatorilor noştri. În România, transformarea nu s-a întâmplat de la sine. Ea este rezultatul colaborării dintre Visa, bănci, fintechuri, comercianţi şi autorităţi. Împreună, construim un ecosistem care face plăţile digitale accesibile oriunde, de la magazinele de cartier la transportul public’’, spune Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.
Dincolo de impactul economic pe care îl are, este esenţială schimbarea pe care o companie o aduce în mentalităţi şi comportamente. Visa a adus pe agenda publică teme importante, precum economia subterană şi impactul pozitiv pe care plăţile electronice îl pot avea asupra prosperităţii durabile a României. În 2010, Visa a demarat o campanie naţională de susţinere a plăţii taxelor şi impozitelor locale cu cardul şi a sprijinit dezvoltarea platformei de plăţi online pentru taxe şi impozite Ghişeul.ro, chiar de la lansarea sa, în 2011. De asemenea, în 2013, Visa a elaborat o Strategie naţională de promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public, cu scopul de a creşte transparenţa şi eficienţa circulaţiei fondurilor şi de a reduce economia subterană. În contextul în care, conform studiilor Visa, economia informală reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul naţional, plăţile digitale pot juca un rol crucial în reducerea acesteia. O creştere cu 5% a plăţilor digitale pe parcursul a cinci ani ar putea adăuga 7 miliarde de lei la PIB şi ar genera venituri fiscale suplimentare de 2 miliarde de lei.
„Folosim încă din anii ’90 inteligenţa artificială pentru a detecta riscurile în timp real, iar astăzi algoritmii noştri pot analiza miliarde de tranzacţii simultan, căutând anomalii şi comportamente suspecte.”
Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România
O dovadă pentru cât de importantă este schimbarea mentalităţii o reprezintă saltul uriaş făcut de România în ultimii ani spre digitalizarea plăţilor. Dacă înainte cardul era folosit mai ales pentru achiziţii mari, astăzi îl folosim şi pentru cumpărături mărunte, pentru transport, pentru taxe sau chiar pentru investiţii online. Practic, plata digitală a devenit noul „normal”. Românii au adoptat rapid tehnologia contactless şi plăţile mobile: peste 95% din tranzacţiile cu cardul se fac astfel, ceea ce ne plasează în topul global în privinţa utilizării plăţilor contactless.
„Pentru noi, schimbările din piaţă nu sunt obstacole, ci şansa de a inova şi de a aduce valoare. De la carduri contactless şi portofele digitale, până la inteligenţa artificială şi colaborările cu fintech-uri, Visa a rămas mereu aproape de oameni şi de nevoile lor. Inovăm continuu şi folosim inteligenţa artificială pentru a proteja tranzacţiile consumatorilor şi pentru a transforma modul în care plătim, făcând totul mai simplu, mai rapid şi mai sigur. Indiferent care va fi pasul următor în această lume digitală în continuă schimbare, misiunea noastră rămâne aceeaşi: să aducem soluţii relevante, care să conteze pentru oameni, să sprijine afacerile şi să susţină dezvoltarea unui ecosistem de plăţi rezilient şi incluziv”, spune Cătălin Creţu, General Manager Visa pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia.
În era digitală extrem de dinamică, amplificată de inteligenţa artificială, succesul inovaţiei în domeniul plăţilor depinde strâns de aplicarea celor mai înalte standarde de securitate. În ultimii cinci ani, Visa a investit peste 11 miliarde de dolari pentru securizarea reţelei, astfel că frauda se menţine sub 0,1% din totalul tranzacţiilor – o perfomanţă remarcabilă, care contribuie la menţinerea încrederii în plăţile digitale. Eforturile Visa s-au concentrat pe implementarea noilor tehnologii precum tokenizarea, biometria şi inteligenţa artificială pentru protejarea consumatorilor şi îmbunătăţirea experienţei de plată.
De la primele carduri cu cip şi contactless până la plăţi mobile, brăţări inteligente şi revoluţionarea plăţilor în comerţul online cu ajutorul inteligenţei artificiale, Visa a fost şi este un catalizator al progresului digital în România. Prin colaborări strategice cu instituţii financiare locale, Visa a accelerat transformarea digitală şi a contribuit la modernizarea economiei şi societăţii româneşti, oferind consumatorilor experienţe de plată tot mai sigure, rapide şi adaptate nevoilor actuale.
„Pentru noi, schimbările din piaţă nu sunt obstacole, ci şansa de a inova şi de a aduce valoare. De la carduri contactless şi portofele digitale, până la inteligenţa artificială şi colaborările cu fintech-uri, Visa a rămas mereu aproape de oameni şi de nevoile lor.”
Cătălin Creţu, General Manager Visa pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia
Programe naţionale Visa de educaţie financiară şi de sprijinire a IMM-urilor:
2012
BaniIQ
2014
Banii pe Net
2021
Lansarea platformei de resurse educaţionale şi oferte pentru IMM-uri “Marile Afaceri Mici”
2024
Lansarea în România a programului global Visa “She’s Next” de sprijinire a antreprenorilor
Inovaţie
1995 – Primul card din România: Visa Business Silver, pentru companii
2004 – Lansarea Verified by Visa pentru siguranţa plăţilor pe internet
2005 – Primul card cu cip: ProCredit & Visa
2011 – Primul card Visa contactless : BCR & Visa
2013 – Primul proiect comercial de plăţi NFC cu telefonul mobil: ING & Visa
2016 – Prima brăţară contactless: Banca Transilvania& Visa
2018 – Introducerea plăţilor cu telefonul mobil prin aplicaţia BT Pay
2023 – Premieră europeană: cardul virtual cu design animat BT Visa UNTOLD
2025 – Prima plată utilizând portofelulul european pentru identitate digitală: Banca Transilvania şi Visa
Iniţiative Visa pentru dezvoltarea plăţilor digitale
2010 – Introducerea plăţii taxelor şi impozitelor cu cardul
2013 – Strategia naţională de promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public
2019 – Lansarea în România în premieră europeană a soluţiei Instant Refund prin Visa Direct, cu eMAG
2020 – Implementarea pentru comercianţi a soluţiei Visa Tap to Phone de acceptare a plăţilor digitale cu telefonul
2024 – Visa lansează în premieră europeană, prin BCR, soluţia VisaĂ pentru plăţi între persoane
2024 – Visa, Poşta Română şi CEC Bank lansează plăţi cu cardul direct la poştaş prin Visa Tap to Phone
2025 – Premieră europeană: cumpărarea de titluri de stat TEZAUR cu cardul pe Ghiseul.ro, prin Visa Direct
2025 – Lansarea ePOSibil, iniţiativă naţională de digitalizare a afacerilor şi de extindere a reţelei de acceptare a plăţilor digitale
