BusinessMagazin

Tag: afectiuni

  • Asociaţie: Din 1 noiembrie, foarte mulţi pacienţi cu afecţiuni grave cronice rămân fără tratament

    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România cere Guvernului soluţii pentru pacienţii cronici care vor rămâne fără tratament de vineri, întrucât 71 de medicamente vor dispărea din Catalogul naţional de preţuri şi, implicit, din farmacii.

    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România solicită Guvernului să găsească “în al 12-lea ceas” o soluţie pentru pacienţii cronici care vor rămâne fără tratament de vineri.

    “COPAC atrage atenţia că de mâine 1 noiembrie foarte mulţi pacienţi cu afecţiuni grave cronice vor rămâne fără tratament întrucât un număr de 71 de medicamente vor dispărea din Catalogul naţional de preţuri (CANAMED) şi, implicit, din farmacii. Chiar dacă în prezent suntem între două guverne, le spunem tuturor politicienilor că sănătatea nu are culoare politică şi pacienţii nu au timpul necesar să aştepte investirea unui nou ministru al Sănătăţii. Decizia trebuie luată astăzi înainte de dispariţia efectivă a medicamentelor din farmacii”, avertizează Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.

    Asociaţia face apel către toţi politicienii “să nu se joace cu viata pacienţilor şi să ia măsura de prelungire a preţurilor din CANAMED”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • E cel mai mic oraş din România, dar l-au transformat intr-o atracţie mondială

    Aerul curat de la Băile Tuşnad este principalul atu al staţiunii situate la 32 de kilometri de Miercurea Ciuc. Dar şi curele de tratament cu ape minerale făcute la Tuşnad sunt renumite nu doar în România, fiind an de an căutate de sute de mii de turişti români şi străini. Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se menţionează prezenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte curative, folosite de către localnicii satelor din apropiere.


    În prezent, peste 450.000 de turişti înnoptează anual la Băile Tuşnad, iar numărul celor care doar vizitează staţiunea ajunge la 1,5 milioane în fiecare an. 80% din ei sunt români, iar restul, din ţări precum Ungaria, Israel, Germania, Olanda, Franţa.

    Mofetele scad tensiunea

    „La Tuşnad avem ca factori naturali de cură apa cu bioxid de carbon şi gazul sub formă de emanaţie naturală. Apa cu bioxid de carbon o folosim sub formă de baie individuală, emanaţia naturală de bioxid de carbon o folosim sub formă de mofetă. Mofeta este o încăpere sub formă de amfiteatru cu scări, iar în mijloc ies gazele acelea pe care pacienţii le inhalează.

    În locul în care Dumnezeu a lăsat această emanaţie de gaz omul a construit jur împrejur. În principiu, ca şi tehnică, se stă treptat. Se începe cu cinci minute şi se ajunge la o cură de 20 de minute. Tot treptat, pacientul face cura mai întâi sus în amfiteatru, apoi coboară progresiv în timpul curei. Atât baia individuală, cât şi mofeta, deci bioxidul de carbon, fac vasodilataţie arterială, scad tensiunea şi îmbunătăţesc circulaţia. Acestea sunt principiile pe care ne bazăm noi în tratamentul pe care îl facem la Băile Tuşnad“, explică Marieta Motricală, medic primar balneologie şi recuperare medicală în cadrul unuia dintre hotelurile dotate cu bază de tratament din Băile Tuşnad.

    Ce indicaţii au toate acestea? „Evident, având în vedere proprietăţile factorilor de cură, principalele indicaţii sunt bolile cardiovasculare, şi aici ar fi hipertensiunea arterială, în primul rând, arteriopatiile periferice, cardiopatiile ischemice, stările după infarctul miocardic acut, dar nu mai degrabă de şase luni de la externare, stările după accident vascular cerebral, la fel, nu mai degrabă de şase luni de la externare“, completează specialista.

    Cititi mai multe pe www.all4romania.eu

  • O femeie nu mai poate auzi vocile bărbaţilor din cauza unei afecţiuni bizare

    Conform Komonews, femeia s-a trezit fără a mai putea auzi vocea iubitului ei. Cei doi am mers imediat la spital, unde femeia a fost diagnosticată cu o afecţiune rară numită „reverse-slope hearing loss” sau RSHL.
     
    Afecţiunea apare la una din 12.000 de persoane care se confruntă cu pierderea auzului, după cum arată datele Centrului Thigpen din SUA. Persoanele diagnosticate cu RSHL nu pot auzi frecvenţele joase ale sunetelor, precum vocea bărbaţilor.
     
    „Pe mine putea să mă audă, dar când un pacient tânăr a intrat în salon, nu îl putea auzi deloc”, a declarat Lin Xiaoqing, medicul ce s-a ocupat de femeie. Femeia le-a spus medicilor că a fost foarte stresată şi nu a reuşit să doarmă suficient, fapt ce ar fi putut duce la pierderea bruscă a auzului. De asemenea, ea a mai declarat că s-a simţit ameţită şi auzea un ţiuit cu o zi înainte să îşi piardă auzul.
     

  • Acesta este cel mai scump lichid din lume. Un litru costă peste 10 milioane de dolari

    Când te gândeşti la bogăţie îţi apar în minte bani, aur sau diamante, însă unele lichide se dovedesc extrem de scumpe.

    Unele lichide sunt absolut esenţiale pentru om, iar altele sunt folosite la tratarea unor afecţiuni. Cum este şi normal, unele sunt realizate din resurse limitate şi de aceea sunt extrem de scumpe. Mercurul se vinde cu 3,400 de dolari per galon (3,8 litri), insulina cu aproape 10,000 de dolari per galon, celebrul parfum Channel No.5 cu 26.000 de dolari/galon. Totuşi niciunul nu atinge suma incredibilă de 39.000.000 de milioane de dolari per galon, adică peste 10 milioane de dolari pe un litru.

    Este vorba de veninul scorpionilor. Sunt mii de specii de scorpioni în lume, însă doar 25 de specii au venin care ar putea fi fatal oamenilor. De ce este atât de scump veninul de scorpion pentru că proteina găsită în acest lichid poate fi folosită pentru tratamentul unor boli precum scleroza multiplă şi se vehiculează că un medicament pe baza acestuia ar putea fi leacul pentru diverse forme de cancer. 

  • Încotro se îndreaptă piaţa farmaceutică din România. Cum ar putea avea românii acces la tratamente noi şi mai ieftine

    Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România, spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.

    Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.

    „Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.

    La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.

    „Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.

    O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

     

     

  • Un sfert de secol de inovaţie pentru pacienţii români

    Compania Janssen a venit în România în 1993, când piaţa farmaceutică locală se afla încă la început, prin intermediul unui distribuitor, având un număr redus de medicamente, printre care se numărau primele tratamente pentru managementul schizofreniei, precum şi singurul produs de la acea vreme care avea o indicaţie pediatrică pentru refluxul gastroesofagian.

    Anul acesta, compania sărbătoreşte 25 de ani de activitate pe piaţa locală. A fost una dintre dintre primele companii internaţionale care au deschis birou în România, contribuind activ la dezvoltarea industriei farmaceutice locale, iar în prezent are un portofoliu de medicamente inovatoare în oncologie, neuroştiinţe, imunologie şi boli infecţioase. În ultimii cinci ani, compania a lansat pe piaţa locală 11 terapii inovatoare pentru pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni grave precum leucemia limfocitară cronică, mielomul multiplu, cancerul de prostată, HIV/SIDA sau schizofrenie, iar în 2017 a încorporat portofoliul Biogen de medicamente – care se adresează pacienţilor din România diagnosticaţi cu scleroză multiplă. În prezent, Janssen deţine în portofoliul local peste 30 de medicamente inovatoare.

    Analizând structura şi evoluţia actuale ale pieţei farmaceutice, reprezentantul Janssen spune că aceasta se îndreaptă spre o zonă de maturitate, cu mai multe opţiuni terapeutice disponibile pentru anumite afecţiuni deservite, până nu demult, parţial sau deloc. „În România, şi în egală măsură la nivelul Uniunii Europene, rata populaţiei de vârsta a treia este în creştere şi deopotrivă observăm această tendinţă şi în privinţa speranţei de viaţă. Datorită medicamentelor inovatoare, oamenii pot continua să lucreze sau se pot reîntoarce la locul de muncă, în acest mod fiind redus impactul financiar pe care îl au afecţiunile.

    De exemplu, datorită terapiilor inovatoare, peste 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer au capacitatea să îşi reia activitatea profesională. Avem speranţa că piaţa va continua să se dezvolte, astfel încât pacienţii să poată beneficia de standarde în domeniul sănătăţii precum cele de la nivelul Uniunii Europene”, spune Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România.

    Compania a contribuit anul trecut la salvarea şi îmbunătăţirea vieţii a 960.000 de pacienţi, faţă de 841.000 în anul 2016, la nivelul regiunii EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), în care este inclusă şi România, prin intermediul portofoliului de medicamente inovatoare pe care îl deţine. De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare realizate în 2017 la nivel global au fost cu 12% mai mari faţă de anul precedent, suma ridicându-se la 7,9 miliarde de dolari.

    Anul acesta, Janssen a adus pe piaţa locală un medicament inovator pentru mielomul multiplu, precum şi noi terapii pentru pacienţii diagnosticaţi cu HIV/SIDA sau cu psoriazis. „În perioada următoare ne vom concentra să susţinem local aceste noi produse. Inovăm atât în dezvoltarea terapiilor, cât şi în privinţa modului lor de administrare pentru a creşte rata de aderenţă la tratament a pacienţilor şi implicit, odată cu aceasta, pacienţii să aibă şansa unui răspuns mai bun la terapie. Sperăm să putem aduce noi medicamente pentru depresie, scleroză multiplă, cancer de prostată, precum şi pentru afecţiuni imunologice în anii următori”, descrie Rodseth planurile companiei pentru următoarea perioadă.
    Printre structurile menite să contribuie la sprijinul pacienţilor şi dezvoltarea sistemului creat în cei 25 de ani de activitate a companiei pe piaţa locală se numără programele şi sprijinul financiar pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer de prostată, cu schizofrenie sau cu leucemie limfocitară cronică, precum şi susţinerea financiară acordată pentru dezvoltarea primei curricule de îngrijire paliativă din România.
    „În cele 150 de ţări în care suntem prezenţi, precum şi în România, de 25 de ani, ne-am asumat misiunea de a schimba în mod pozitiv vieţile oamenilor din perspectiva sănătăţii şi nu numai. Din acest motiv, contribuim activ prin expertiza şi cunoştinţele noastre la acele discuţii al căror obiectiv este sprijinirea dezvoltării sistemului de sănătate în direcţii precum digitalizarea – registrele electronice ale pacienţilor şi creşterea nivelului de accesibilitate la medicamentele inovatoare prin diferite modalităţi de colaborare dintre domeniul privat şi cel public, schemele de acces facilitat sau parteneriatele public-private. Toate acestea au ca scop avansarea spre obiectivul final, acela de a crea un sistem de sănătate bazat pe rezultate”, spune Christian Rodseth.

    În ceea ce priveşte strategia de viitor, Rodseth spune că „Janssen va continua să dezvolte proiectele al căror scop este creşterea accesului pacienţilor români la inovaţie şi la medicamente la standarde europene. Facem acest lucru independent sau prin colaborare cu asociaţiile din industrie ai căror membri suntem, ori în parteneriat cu autorităţile şi cu specialiştii cu care lucrăm în diverse domenii.”
    Citând ultimele date ale Cegedim publicate în Pharma & Hospital Report în septembrie 2018, reprezentantul Janssen spune că piaţa de medicamente a evoluat cu 6,2% în perioada iulie 2017 – iunie 2018 faţă de iulie 2016 – iunie 2017, valoarea medicamentelor pe bază de reţetă crescând în intervalul menţionat cu 8,9%: „Acest lucru este explicat de actualizările periodice ale listei de medicamente compensate, precum şi de măsurile care au fost luate pentru creşterea acurateţii diagnosticării şi evidenţei pacienţilor”.
    El spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.
    Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.
    „Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.

    La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.
    „Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.

    O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

    În plus, consumul de medicamente de la nivelul spitalelor şi produsele cu un preţ sub 25 de lei ar trebui eliminate din calculul taxei. Aceste măsuri ar asigura sustenabilitate şi predictibiltate la nivelul industriei, astfel încât companiile să poată continua să aducă pe piaţă în continuare noi opţiuni terapeutice în beneficiul pacienţilor români, sau să le menţină pe cele actuale.”

    Alţi paşi prin care reprezentantul Janssen crede că sistemul poate fi îmbunătăţit sunt: standardizarea datelor colectate, respectiv strângerea şi analizarea acestora în cadrul unor infrastructuri create anume în acest sens, un proiect pe care mai multe companii din industria inovatoare şi-au exprimat interesul de a-l susţine, dar şi „o abordare holistică“ în care beneficiile sunt măsurate raportat la criterii internaţionale şi per arie terapeutică. Este nevoie să fie realizată trecerea de la bugete separate, care reprezintă abordarea actuală în sănătate şi în sistemele sociale, spre o perspectivă integrată a costurilor asociate sănătăţii”.
    Johnson & Johnson România are peste 170 de angajaţi direcţi şi contractori pentru cele trei divizii active pe piaţa locală: medicamente inovatoare (Janssen), Johnson & Johnson – medicamente fără prescripţie (OTC-uri) şi produse pentru consumatori şi Ethicon – dispozitive medicale. Dintre acestea, echipa Janssen pe care Christian Rodseth o coordonează direct este alcătuită din 130 de persoane.
    Janssen deţine 8 centre de cercetare şi dezvoltare în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unităţi de producţie.
    De-a lungul celor 25 de ani de activitate pe piaţa locală, Janssen s-a alăturat unei serii de asociaţii reprezentative ale industriei farmaceutice şi mediului de afaceri din România, ocupând poziţii-cheie sau chiar fiind membu fondator; printre acestea, se numără ARPIM, Local American Working Group (LAWG), Camera de Comerţ Americană în România (AMCHAM), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Institutul Aspen România. De asemenea, a organizat sau a fost implicată în peste 15 campanii şi proiecte de conştientizare a pacienţilor.

  • Reţeaua Clinicile Ritmico se extinde în Moldova

    Investiţia în spaţiu şi dotări s-a ridicat la 150.000 de euro. De altfel, pentru întreaga reţea de clinici, proiectul de investiţie este de 4,5 milioane de euro. Potrivit lui Iulian Pleşcan, managerul Clinicilor Ritmico, “peste 60% dintre pacienţii care vin la Spitalul Monza şi la Centrele de Excelenţă ARES sunt din provincie.”

    Clinicile Ritmico reprezintă prima reţea de clinici butic axate exclusiv pe diagnosticul şi investigarea afecţiunilor cardiovasculare. Este vorba de clinici de dimensiuni reduse, cu două sau trei cabinete şi aparatură care permite cele mai uzuale investigaţii pentru depistarea afecţiunilor cardiace. În cadrul clinicilor din reţeaua Ritmico vor consulta medici de la Spitalul Monza şi Centrele de Excelenţă Ares, precum şi medici locali. 

     

  • Bazele pesimismului din creier au fost descoperite de cercetători

    Neurologii din cadrul MIT au descoperit o regiune a creierului ce poate genera acest tip de stare pesimistă. În testele de laborator pe animale, aceştia au descoperit că, prin stimularea regiunii nucleului caudat, animalele luau decizii mai negative. Deciziile pesimiste continuau pe parcursul unei zile întregi după stimularea iniţială, scrie Science Daily.

    Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă cum apar unele dintre efectele depresiei sau anxietăţii şi poate ajuta la crearea unor noi tratamente.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Statiunea din Romania unde sute de persoane merg zilnic. Mulţi dorm în maşină ca să stea mai multe zile

    Sute de persoane merg, zilnic, la Băile Valea Stelii din Băicoi, pentru curele cu nămol, acesta având proprietăţi pentru tratarea afecţiunilor reumatice. Unele persoane dorm în maşină ca să stea mai multe zile, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Băile Valea Stelii, deschide recent, situate în cartierul Ţintea din Băicoi, au devenit punctul de atracţie al localităţii.Oameni din toate colţurile ţării merg să facă renumitele cure cu nămol, benefice mai ales în afecţiunile reumatice.

    ”Am venit în fiecare an. Şi am venit şi acum. Trebuie mai întâi să ne dăm cu nămol. Stăm aşa 15 minute, apoi facem baie în bazinul cu nămol, iar apoi în cel cu apă sărată”, explică procedura un bărbat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii nu mai vor să poarte ochelari? Business-ul care explodează în România

    Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.