Tag: AFACERI: Invataminte valutare

Iar bancherii, la solicitarea BUSINESS Magazin, au avansat la inceputul lunii ianuarie cateva previziuni privind cursul la jumatatea anului, vorbind de miscari „mai putin previzibile“ si despre un an cu volatilitate accentuata. Si, chiar daca nu vor mai exista fluctuatii mari ca in 2005 – cand euro s-a depreciat cu 8% fata de leu – diferentele mari dintre previziunile bancherilor au semnificatia lor pentru orice director financiar sau manager: cele cateva mii de lei pentru un euro sau un dolar (cat este marja in care se incadreaza previziunile bancherilor) pot insemna, pentru un om de afaceri, diferenta dintre profit si pierdere. E o lectie pe care in 2005 au invatat-o multe companii romanesti, in special cele cu operatiuni de export.

Au tras managerii romani invataminte din socul din 2005? Companiile cred, in general, ca 2006 nu va mai fi un an atat de agitat ca 2005 (Cramele Halewood), ci mai linistit (supermarketurile Mara), chiar daca va exista o usoara apreciere a leului (Ibis Constanta), iar cursul va ramane total impredictibil (Borsec). Cu fluctuatii mai mici sau mai mari, impredictibil sau ceva mai previzibil decat anul trecut – cursul ramane si in 2006 una dintre principalele preocupari ale managerilor. O parte dintre managerii ce au discutat cu BUSINESS Magazin despre invatamintele anului trecut spun ca s-au indreptat deja catre banci in cautarea instrumentelor de acoperire a riscului valutar. O alta parte spune insa ca, si fara fara ajutorul bancilor, experienta din 2005 i-a invatat sa-si gestioneze mai bine riscul. 

Bancherii confirma, la randul lor, o schimbare, chiar daca nu radicala: oamenii de afaceri, si nu doar cei care reprezinta companii mari sau multinationale, au inceput sa le calce pragul. Motiv pentru care sfarsitul lui 2005 a adus din partea bancherilor si o atitudine ceva mai agresiva: multe banci au lansat produse complicate pentru gestionarea riscului valutar si de dobanzi. 

„Ponderea companiilor care au inceput sa-si gestioneze riscul valutar intr-o maniera activa este din ce in ce mai mare“, este de parere Sergiu Puianu, directorul de vanzari produse trezorerie la HVB Bank Romania. „Din pacate“, adauga el, „exista in continuare multi manageri care nu se gandesc la acoperirea riscului valutar decat dupa miscari violente ale cursului de schimb“. Instrumentele care, la acest moment, prezinta interes intr-o masura mai mare sunt forward-ul si optiunile pe cursul de schimb. 

„Desi nu e chiar o stare de efervescenta generalizata“, povesteste si Cosmin Bucur, director vanzari piete financiare la ABN Amro, „si managerii romani au inceput sa intrebe de astfel de produse“. In opinia sa, companiile din domenii mai competitive cauta sa-si asigure riscul, in timp ce in domeniile cu o concurenta mai redusa o eventuala pierdere valutara poate fi transmisa mai usor in preturile finale. „2005 a fost o lectie dureroasa“, adauga Bucur, „si a fost doar inceputul“. Pe de alta parte, volatilitatea scazuta din ultima perioada a mai calmat lucrurile, „si i-a facut pe multi sa uite“. 

Nu chiar pe toti, insa. „Cresterea cursului valutar ne-a afectat mai ales la finele anului 2004 si in primul trimestru din 2005“, povesteste Simona Mardale, export manager la Cramele Halewood – o companie din productia careia aproape 75% merge la export. Inceputul anului trecut a fost marcat de o volatilitate ridicata a cursului de schimb, ca urmare a relaxarii regimului de flotare controlata anuntata in noiembrie 2004 de BNR. Minimul primului semestru din 2005 a fost atins dupa o luna si jumatate de la inceputul anului, cursul de referinta din 14 februarie plasandu-se la 35.515 lei vechi/euro. 

Dupa o astfel de experienta, Cramele Halewood au decis sa mearga la banca sa incheie contracte forward: „Am inceput din primul trimestru din 2005, dar rezultatele s-au vazut in al doilea trimestru“, spune Mardale. Compania foloseste si in prezent contracte forward, chiar daca nu anticipeaza pentru 2006 o evolutie la fel de agitata ca in 2005. Lucreaza cu doua banci (Citibank si ABN Amro). „Nu bancile au venit sa ne propuna astfel de produse, ci noi i-am cautat pe ei.“ Pentru sfarsitul lunii iunie, reprezentantii de la Cramele Halewood anticipeaza un curs de 36.000-36.500, curs pe care si-au facut si bugetul. 

Si la Agrana Romania, filiala firmei austriece Agrana – cel mai mare jucator de pe piata zaharului, cu o cota de piata de 36% – se folosesc instrumente financiare. „Pentru acoperirea riscului valutar folosim instrumente financiare (forward, optiuni) si de asemenea natural hedging“, explica directorul financiar Miruna Tomescu. „Toate bancile cu care lucram ne-au prezentat ofertele lor cu privire la produsele financiare pentru acoperirea riscului valutar.“ 

In 2005 compania a beneficiat de aprecierea leului, inregistrand venituri financiare, explica Tomescu. Cum vede evolutia leului in 2006? In crestere usoara fata de euro, astfel ca pentru decembrie 2006 „am bugetat un curs leu/euro de 3,45“. 

In privinta evolutiilor pe plan international, directorul financiar de la Agrana spune ca are motive sa creada, bazandu-se pe informatiile disponibile in prezent, „ca rata dobanzii de referinta pentru dolar nu pastreaza trendul crescator cu care ne-am obisnuit anul trecut“. Astfel ca, incheie ea, „prevedem un curs mult mai stabil dolar/euro“. 

Din Focsani, Laurentiu-Tigaeru Rosca spune ca pentru afacerile sale foloseste instrumente de protectie pentru riscul valutar, mai ales pe piata futures. „Mai mult“, adauga Rosca, „folosim depozitele – in masura in care ele mai sunt rentabile – si asteptam un curs valutar favorabil“. Rosca conduce cele doua supermarketuri Mara din Focsani, dar afacerile de care se ocupa includ, in grupul Rosca, si alte noua societati. Grupul Rosca e unul dintre clientii traditionali ai BCR si ai Bancii Transilvania.  „Ne-am bugetat pentru anul in curs euro la o valoare de 37.000 si dolarul la 31.000“, spune Tigaeru-Rosca, adaugand ca nu crede ca 2006 va fi la fel de agitat in privinta fluctuatiilor valutare ca 2005. „Oricum, noi revizuim bugetul la jumatatea anului“, adauga el, „mai ales dupa ce am avut experienta faptului ca cursul valutar a fost folosit si ca instrument de stopare a inflatiei…“. Asa ca, daca va fi cazul, la jumatatea anului va face o reasezare a bugetelor. 

Fara a lucra cu o banca anume pentru un instrument de acoperire a riscului valutar, spune Calin Ilie, manager Ibis Constanta, „am folosit totusi un asemenea instrument“. Practic, explica el, „am calculat tariful in fiecare saptamana la un curs mai mare cu 1% fata de cursul stabilit in fiecare zi de luni de BNR“. Din statisticile facute, adauga Ilie, a constatat ca nu au fost fluctuatii de curs care sa depaseasca 1% pe saptamana. Pentru Ibis Constanta, structura eterogena a preturilor pe care le practica a fost, de fapt, un foarte bun instrument de reducere a riscului. Dat fiind ca practica si preturi in lei dar si in euro, compania nu a fost afectata de fluctuatiile de curs de anul trecut. „Am incasat in euro“, explica Ilie, „doar de la clientii straini“, care au reprezentat cam 5-10% din persoanele cazate in 2005. 

Din aprecierea leului, managerul hotelului a tras chiar si beneficii de imagine pentru turistii romani: „Deoarece am pastrat preturile in euro si am incasat echivalentul in lei, ei au platit un pret mai mic“. A mai fost un punct de vedere din care evolutia din 2005 a cursului valutar i-a afectat pozitiv, spune Ilie. Pentru anul acesta, reprezentantul Ibis anticipeaza tot o usoara apreciere a leului pana la 3,6 lei, cu fluctuatii asemanatoare celor din 2005. „Asa ca vom pastra aceeasi structura de stabilire a tarifelor“, spune el. 

Un alt exemplu fericit vine din domeniul turismului, unde managerul Megaest Travel, Dragos Raducan spune ca s-au adaptat imediat la fluctuatiile de curs din 2005. „Noi facem incasari in lei la cursul zilei, cumparam euro si ne platim rezervarile mai departe – la hoteluri, curse charter – in euro“, explica Raducan. Agentia de turism pe care o conduce activeaza atat in domeniul turismului intern cat si extern. Aprecierea leului a facut ca pretul pentru client sa fie mai accesibil, iar toate agentiile de turism au avut anul trecut incasari mai mari, spune Raducan. Motivul tine de faptul ca, per total, circulatia turistica externa a avut o crestere de 36,8%, 230.584 de romani petrecandu-si concediul in strainatate. 

Inca un aspect pozitiv a fost, adauga el, „ca anul trecut multi parteneri externi, in special hoteluri, au marit usor tarifele“, iar aprecierea leului le-a permis sa ofere in lei un pret daca nu mai mic, oricum egal cu cel din anul precedent. 

O apreciere a leului ar fi avantajoasa si pentru Agricola International, dupa cum explica presedintele companiei, Gheorghe Antochi. „Pe noi ne-ar avantaja o intarire a leului fata de valute, pentru ca acum exporturile pentru produsele noastre (n.r. – din carne de pui) sunt sistate.“ Este insa destul de sceptic ca acest lucru se va intampla, date fiind evolutiile la pretul titeiului si al gazului natural, conflictele internationale dar si calamitatile naturale. Toate, spune Antochi, influenteaza cursul valutelor pe plan international, si implicit si pe piata romaneasca. 

Oricum, in contrast cu „deficitul catastofal al tarii“, compania a reusit sa-si pastreze un oarecare echilibru, apreciaza presedintele ei. Mai precis, pana in octombrie, exporturile au contrabalansat importurile. Exporturile (catre tari ca Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda sau Elvetia) reprezentau cam 10% din cifra de afaceri. Pe de alta parte, Agricola importa tehnologie si surse pentru productie – sroturi, furaje proteice pentru animale etc. – care nu se produc in tara.

Grupul Agricola cuprinde sapte firme: Agricola International, Avicola, Suinprod, Intertrade Unio, Aicbac, Europrod, Conagra. Zilnic, sub marca Agricola se obtin 100 de tone de carne si produse din carne si peste 300 de mii de oua, din care 70% se comercializeaza prin reteaua proprie de distributie si prin 24 de magazine proprii si opt depozite raspandite la nivel national.

In cazul in care fluctuatiile valutare vor fi mai mari decat cele pe care Agricola le-a luat in calcul, spune presedintele companiei, cu siguranta ca impactul va fi negativ. „Probabil vom plati mai mult importurile. Nu putem renunta la ceea ce ne-am propus sa aducem din strainatate“. Asa ca, adauga el, va fi nevoit sa se gandeasca la variante de echilibrare a costurilor. Chiar prin marirea pretului la raft a produselor, spune Antochi, mai ales ca deja resimt scumpirile la energie, gaz, carburanti aplicate de la 1 ianuarie. Una dintre industriile cele mai afectate de deprecierea euro din 2005 a fost, fara doar si poate, cea a mobilei. Peste trei sferturi din productia de mobila din Romania este exportata, cea mai mare parte a exporturilor fiind destinata zonei euro.

Reprezentantii celor mai mari grupuri din industria autohtona a mobilei sunt de parere ca in acest an cursul valutar va fi mult mai stabil. „In 2006 nu ne mai asteptam la diferente majore de curs“, afirma Dan Viorel Sucu, presedintele grupului de firme Mobexpert. Grupul Mobexpert, care include mai multe companii (fabrici de mobila, firme imobiliare si firme de retail), a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro, in crestere cu circa 14% fata de anul anterior. Si Viorel Catarama, presedintele si directorul general al companiei Elvila mizeaza in acest an pe un curs mai stabil, fara fluctuatii majore.

Pierderi importante, „de 1.400.000 de lei noi numai din diferenta de curs valutar, fata de bugetul planificat“ a suferit in 2005 si presedintele Pasmatex Group, Maria Grapini. Si asta, subliniaza ea, dupa zece ani de activitate in domeniul privat. Mai mult, activitatea de export a fost total nerentabila in 2005, contractele fiind incheiate cu parteneri externi, inainte de „caderea brusca, in forta si imprevizibila a monedei europene“.

In opinia lui Grapini, 2006 nu va mai avea o fluctuatie la fel de mare si mai ales la fel de brusca.  „Suntem sub semnul incertitudinii, insa din punct de vedere al costurilor pe care le avem pentru realizarea produselor noastre“. Si asta deoarece, explica ea, nu cunoaste costul utilitatilor pe tot anul 2006 si nici ce va prevede Codul fiscal „despre care se spune ca va fi aplicat in noua forma de la 1 iulie 2006“.

Nu a folosit nici un fel de instrumente de acoperire a riscului valutar, dar nici de banci nu a fost contactata pana acum. Grapini spune ca de fluctuatiile cursului valutar se apara „prin negocierea preturilor la anumite materii prime si materiale necesare productiei in moneda europeana si prin importuri de completare“.

La stabilirea bugetelor pentru 2006, foloseste un curs de 3,55 lei/euro, conform prognozei de toamna a Comisiei de Prognoza.  La polul opus, presedintele producatorului de ape minerale Borsec, Octavian Cretu, spune ca pe el evolutia cursului valutar nu-l influenteaza prea mult. Explicatia e simpla – doar 2% din productie merge la export, restul pe piata interna. Motiv pentru care nici de instrumente de acoperire a riscului valutar nu are nevoie – „asa ca n-am folosit, si acum nu folosim“, dupa cum spune Cretu. 

In privinta surprizelor pe care le poate rezerva anul 2006 in materie de curs valutar, Cretu spune ca „nu prea stie ce sa spuna“. Nu de alta, dar „e total imprevizibil, pentru ca totul porneste de la climatul politic“. Climat politic caracterizat de instabilitate, in opinia presedintelui de la Borsec, in care nimeni nu poate sa stie ce va fi maine. 

„Cu siguranta agitatia de pe ringul politic se va repercuta si asupra cursului valutar si a mersului economiei in general“, adauga el. Fluctuatiile de curs valutar sunt, pana la urma, un lucru normal si trebuie sa se intample, dar numai daca „intarirea este un rezultat al economiei, si nu a interventiei statului pe piata“. 

Oricum ar fi insa, un lucru este cert: celor care n-au invatat din experienta bulversanta a anului trecut ca volatilitatea cursului valutar e un lucru normal intr-o economie libera viitorul le-ar putea administra, mereu si mereu, alte lectii – la fel de dure.