Tag: adsense

  • EXCLUSIV: Ce planuri are noul sef al Google Romania

    “Demersurile de deschidere a unui birou la Bucuresti au inceput inca de acum cateva luni”, povesteste Dan Bulucea intr-un interviu cu BUSINESS Magazin. A fost contactat de cineva din departamentul de resurse umane al Google din Irlanda, unde se gaseste centrul operational al companiei, iar de atunci a pornit si procesul de recrutare pentru un manager al biroului local. “Nu stiu daca au fost sau nu si alti candidati. Procedurile au fost destul de discrete”, mai spune cel care a fost numit din noiembrie seful Google Romania, cu ocazia primei discutii despre planurile pentru 2011.

    Povestea nu incepe insa aici. Primul serviciu tradus in limba romana a fost chiar motorul de cautare, in 2003, urmat un an mai tarziu de cel de publicitate online AdWords, care a devenit disponibil si aici. Apoi au inceput cautarile pentru un consultant menit sa furnizeze Google informatii despre situatia internetului de la noi, ceea ce Radu Tudorache, fost manager al Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, a si facut timp de mai putin de un an. Rand pe rand au fost apoi localizate din ce in ce mai multe servicii, peste zece in momentul actual. Dupa plecare, consultantul n-a mai avut insa inlocuitor si, cu toate ca studentii de la Politehnica Bucuresti poate inca isi mai amintesc pancarta din curtea universitatii pe care era scris un anunt de angajare, planurile Google legate de prezenta oficiala au parut sa fie lasate deoparte. Pana anul acesta.

    Primele semne ca americanii au pus Romania pe harta lor au fost date chiar de un anunt oficial din primavara, cand cu ocazia unei vizite la Bucuresti, Steffan Ehrhartt, product specialist pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa al Google, a declarat ca piata romaneasca este pregatita pentru o reprezentanta a companiei. Ehrhartt a desfacut atunci ambalajul unei surprize care se pregatea mai repede decat s-ar fi asteptat multi. Cateva zile mai tarziu a venit si confirmarea din partea Ameliei Cretu, agency relationship manager pentru aceeasi regiune, ca spre finele anului va fi inaugurat biroul. Pe lista sunt pentru urmatoarea perioada birouri si in fostele tari iugoslave.

    “Am gasit deja biroul si urmeaza sa incepem sa formam si o echipa”, spune acum Dan Bulucea despre primele miscari pe care le face din noua functie. In prima faza, nu vor fi mai mult de zece oameni, cu precadere specializati in marketing, vanzari si suport, cifra estimata sa creasca pe masura ce operatiunile vor fi extinse. Nu toti angajatii ce se vor ocupa de Romania vor locui aici sau vor raporta biroului local, ci vor fi in continuare angajati Google, distribuiti in toate colturile lumii, care vor deservi intr-un fel sau altul activitatea de aici.

    Managerul a petrecut ultima luna mai mult in avion, intre diverse tari unde Google are birouri, discutand in tot acest timp cu reprezentanti ai companiei despre internetul romanesc si despre planurile pentru aceasta zona. Pana acum, de adaptarea serviciilor folosite de consumatorii de aici s-au ocupat specialisti din Elvetia, unul dintre centrele de cercetare si dezvoltare importante din regiune, iar componenta de suport se facea din Polonia. Partea operationala este administrata din Irlanda, de o echipa de zece oameni, dintre care patru romani.

    Ce se pregateste concret este destul de greu de spus inainte sa fie parcurse toate procedurile si sa existe aprobarile de rigoare din partea grupului, insa indicii exista. “Principalele directii ar fi vizibilitatea companiilor locale in lume prin intermediul internetului, gama de servicii localizate si cresterea numarului de firme care folosesc mediul online pentru a se pune in valoare si a-si creste afacerile”, spune Dan Bulucea. “Inainte de 2000, produsele localizate, in limba romana, nu erau prea populare. Odata cu cresterea numarului de utilizatori insa au devenit o prioritate”, adauga seful biroului local. In centrul atentiei pentru Google vor fi servicii precum Maps si cele de publicitate online.

  • Orizontul din adancuri

    Nu este prima data cand se intampla un accident industrial, insa
    cazul exploziei platformei Deepwater Horizon si a milioanelor de
    barili de titei care s-au scurs in Golful Mexic provocand un
    adevarat dezastru ecologic este oarecum special prin faptul ca este
    primul incident major care se petrece in “epoca internetului”. In
    plus, putem pune la socoteala faptul ca tara cea mai afectata este
    Statele Unite si avem viziunea unui alt dezastru: cel al imaginii
    publice a companiei BP (fosta British Petroleum), cea care exploata
    platforma si, prin urmare, este responsabila pentru pagubele
    produse.

    Ce vreau sa spun este ca democratizarea posibilitatilor de
    exprimare publica pe care internetul le-a facut posibile, conjugate
    cu posibilitatile de informare mult mai largi, cu faptul ca
    lucrurile se petrec intr-o tara in care internetul este accesibil
    pentru toata lumea, pot sa creeze un curent de opinie devastator
    pentru imaginea unei companii, fie ea si una de dimensiunile
    BP.

    Daca in cazul Amoco Cadiz – care a afectat coasta franceza in 1978
    – informatia venea doar din mass-media, in cazul BP avem de-a face
    cu o reactie publica mult mai ampla si mai angajata. De exemplu,
    pagina “Boycott BP” din Facebook are deja peste 700.000 de fani
    care indeamna lumea intreaga sa boicoteze produsele BT si ale
    marcilor detinute de aceasta (printre care Castrol si Aral).

    Tot internetul a facut publice si initiative asemanatoare din
    partea unor celebritati (formatia Korn, Lady Gaga, Creed) sau ale
    unor grupuri ecologiste, in frunte cu Greenpeace, ai carui
    activisti au afisat la sediul BP un steag cu sigla companiei
    manjita cu petrol si cu inscriptia “British Polluters”. Chiar daca
    boicotul nu va fi masiv, el vine intr-un moment in care compania
    cheltuieste sume uriase pentru a curata Golful Mexic (peste 1,5
    miliarde de dolari, dupa unele date nu foarte recente), dupa care
    vor urma foarte probabil sanctiuni si despagubiri imense. O
    situatie deloc de invidiat.

    Faptul ca internetul a jucat un rol foarte important in acest caz o
    dovedeste chiar reactia serviciilor de relatii publice ale BT, care
    au pornit o campanie de salvare a blazonului sifonat tot pe
    internet. Surprinzator – dar logic din perspectiva companiei – BT a
    utilizat serviciul de publicitate Google AdSense/AdWords, cumparand
    practic majoritatea expresiilor pe care publicul de foloseste in
    cautari referitoare la catastrofa: “Deepwater Horizon”, “Oil
    Spill”, “BP” si altele asemenea. In felul acesta, in fruntea listei
    de rezultate la cautari bazate pe astfel de expresii apare un anunt
    BP cu titlul “BP Oil Spill Response” care invita vizitatorii sa
    urmeze link-ul catre site-ul companiei pentru a afla mai multe
    despre eforturile pe care le face BP pentru a opri scurgerea,
    pentru a curata golful si pentru a-i ajuta pe cei afectati.

    Aceeasi campanie se deruleaza si prin serviciul similar de la
    Yahoo!, in paralel cu alte cateva initiative in web. Deoarece
    achizitionarea cuvintelor-cheie la Google AdWords se face printr-un
    sistem automat de licitatie, pretul expresiilor cumparate de BP a
    crescut simtitor (explicabil si prin interesul public crescut), asa
    ca sumele platite de companie in aceasta campanie se ridica dupa
    estimarile analistilor la circa 10.000 de dolari pe zi.
    Specialistii in marketing si relatii publice sunt de parere ca
    miscarea este inteligenta si ca merita fiecare cent – sistemul de
    plata este pay-per-click, deci pretul platit este proportional cu
    numarul vizitatorilor care au urmat link-ul, deci au avut ocazia sa
    afle si “vestile bune”.

    Insa campania purtata prin sistemele de publicitate contextuala nu
    a fost scutita de critici si suspiciuni (destul de explicabil,
    avand in vedere starea opiniei publice americane). Unii spun ca BP
    ar fi facut mai bine sa foloseasca acesti bani pentru a ajuta pe
    cei afectati in mod direct de dezastru, dar acest gen de reactii
    este oarecum tipic. Altii au pus in discutie aspectele etice. Este
    corect ca opinia “acuzatului” sa fie cea mai vizibila in zonele
    cele mai populare ale internetului? Cu atat mai mult cu cat
    studiile au dovedit ca o buna parte din public nu prea face
    diferenta intre rezultatele sponsorizate si cele obisnuite
    furnizate de motoarele de cautare… In fine, au fost si unii care
    s-au indoit chiar de modul in care BP a folosit serviciile de
    publicitate pentru a fi cat mai vizibili si pentru a atenua vocile
    critice.

    Pana la urma, BP nu a facut altceva decat sa cheltuiasca in cel mai
    eficient mod posibil o suma foarte modesta (circa 50 de milioane)
    pentru a salva ceva mult mai scump: valoarea brandului.