Instanţa supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul privindu-l pe afaceristul Horia Simu, în care fostul procuror-şef a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Decizia este definitivă.
Ştire în curs de actualizare.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o pe Alina Bica, fost procuror-şef DIICOT, la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea unei infracţiuni de favorizarea făptuitorului, aceasta fiind achitată pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi o alta de favorizarea făptuitorului.
Judecătorii au mai stabilit că din pedeapsa de patru ani se va scădea perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv, respectiv din 31 ianuarie 2015 până la 15 iunie 2015, inclusiv.
Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă calificată.
Decizia nu e definitivă şi poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare.
Procurorii spun că, în 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acţiunilor lui Videanu.
“Ridicarea măsurii asiguratorii, prin decizia abuzivă a numitei Bica Alina Mihaela şi complicitatea numitului Videanu Adriean, periclitează şi îngreunează recuperarea prejudiciului, prin posibilitatea şi facilitarea înstrăinării acţiunilor respective”, notau procurorii în referatul cu propunerea de arestare.
Sechestrul asigurator asupra acţiunilor lui Videanu fusese dispus în dosarul Romgaz-Interagro al fostului ministru al Economiei. În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu era cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
Fostul procuror general al României Tiberiu Niţu a verificat şi infirmat, la finele lunii ianuarie 2015, ordonanţa fostului şef al DIICOT Alina Bica prin care aceasta a ridicat sechestrul asupra acţiunilor la Titian Mar ale lui Adriean Videanu.
Procurorii anticorupţie au descoperit, la percheziţiile făcute la sediul InterAgro din Bucureşti, scheme şi hărţi cu firmele pe care Ioan Niculae le controlează în România. Schemele ar fi fost folosite de şefii companiei pentru a construi circuite financiare între firmele din grup, se arată în rechizitoriul prin care omul de afaceri a fost trimis în judecată.
„Cu ocazia percheziţiilor efectuate la sediul INTERAGRO SA, au fost descoperite mai multe documente (…), care atestă modalitatea prin care inculpatul Ioan Niculae controlează firmele offshore”, se arată în rechizitoriul DNA.
Aşa au reuşit procurorii să refacă traseul banilor reciclaţi. În august 2008, InterAgro încheie un contract în valoare de 10 milioane de euro cu Libarom Agri, firma lui Said Baaklini. Înţelegerea era fictivă, afirmă procurorii, care au descoperit că din conturile grupului controlat de Ioan Niculae au plecat către firma libanezului 5,6 milioane de euro, în patru tranşe fără ca Libarom Agri să presteze vreun serviciu de publicitate în contul banilor încasaţi.
Sumele erau virate în aceeaşi zi în conturile Mike Trading, de unde plecau către un offshore înregistrat în Insulele Virgine, dar cu sediul pe un iaht înregistrat în Cipru pe numele patronului InterAgro. Banii reveneau în România, sub forma unei majorări de capital pentru firma producătoare de vin din grup, INTERVITT.
Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, a fost citat de procurorii DIICOT, joi, pentru a i se aduce la cunoştinţă punerea în mişcare a acţiunii penale în dosarul Romgaz – Interagro, au precizat pentru MEDIAFAX surse judiciare, o etapă procedurală în dosarele penale.
În aceeaşi cauză este cercetat şi omul de afaceri Ioan Niculae, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.
În cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, DIICOT a obţinut aviz pentru începerea urmăririi penale de la preşedintele României pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.
În acelaşi dosar, procurorii au cerut şi aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, tot pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Senatul a respins solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian.
Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.
Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.
Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.
Procurorii DNA au dispus disjungerea mai multor dosare din cazul Alina Bica-ANRP. Dosarele au legătură cu speţe în care fosta procuroare-şefă Alina Bica ar fi intervenit pentru tergiversarea soluţionării lor, în schimbul unor avantaje.
Conform ordonanţei procurorilor, Alina Bica ar fi primit 3,5 milioane euro mită de la Ioan Niculae. La pachet cu această sumă ar fi venit o promisiune a lui Niculae ca el şi Liviu Dragnea să o sprijine pe Bica pentru a ajunge procuror general.
Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea, la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea soluţionării până la împlinirea prescripţiei.
Companiile Marmosim şi Titan Mar aduc fiecare familiei Videanu venituri de câte 7 milioane de euro anual, având peste 350 de angajaţi, cei mai mulţi la Simeria şi o parte lângă Bucureşti.
Diana Videanu munceşte zi lumină în vacanţele de vară pe care le petrece alături de părinţii săi, Mioriţa şi Adriean Videanu, în birourile companiei Titan Mar din vestul Capitalei.
În restul timpului, studenta în vârstă de 21 de ani locuieşte la Londra, unde învaţă să înţeleagă cum se face business din 2012. Tot pentru administrarea afacerilor se pregăteşte şi fratele ei mai mare, Andrei, care studiază în SUA, la George Washington University.
Diana Videanu va absolvi în 2015 University College London, urmând ca apoi să aleagă dacă se vor implica şi va gestiona afacerile familiei: Marmosim, cel mai mare producător de piatră naturală, şi Titan Mar, compania care o prelucrează şi o comercializează.
Diana Videanu nu a luat o decizie fermă. „Până acum am participat la implementarea unor proiecte care m-au ajutat să-mi validez în practică multe dintre cunoştinţele teoretice însuşite la curs. Am ales ca subiect pentru lucrarea de licenţă un proiect de CSR, customizat pe Titan Mar, cu o bază de date reale, cu aplicabilitate şi, sper eu, cu rezultate după implementare. Poate fi un început pentru cariera mea la Titan Mar sau poate voi opta pentru un start-up. Nu am făcut o alegere până în acest moment“, spune Diana Videanu.
Marmosim şi Titan Mar aduc fiecare familiei Videanu venituri de câte 7 milioane de euro anual, având peste 350 de angajaţi, cei mai mulţi la Simeria şi o parte lângă Bucureşti.
Alexandra Copos de Prada (Ana Pan şi Ana Hotels), Roxana Cepalis (Te Rox-Prod), Theodora Bucur Popa (Transavia), Ioana Şucu (Iconic Health, Iconic Food), Isabelle Iacob (Help Net), Alina Barcaru (Farmexim), Daniela Bîzgan (Marelvi), Adina Ionescu (Lemet), Ada Georgescu (Meda şi Vincon), Adina Niculae (InterAgro), Diana Videanu (Titan Mar şi Marmosim) şi Andra Timiş (CrisTim) vor prelua în câţiva ani afacerile părinţilor, urmând să aibă pe mână businessuri care, cumulate, ajung la aproape 2 miliarde de euro şi zeci de mii de angajaţi.
Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 17.11.2014.
“Adriean Videanu, preşedintele PDL Bucureşti, şi Eugen Nicolăescu, preşedintele PNL Bucureşti, au avut astăzi, 12 iunie a.c., o întâlnire de lucru pe tema fuziunii celor două partide la nivelul Capitalei. La întâlnire au participat şi preşedinţii organizaţiilor de sector ale celor două partide: Lucian Duţă – PDL sector 1, Anca Boagiu – PDL sector 2, Sulfina Barbu – PDL sector 3, Romeo Raicu – PDL sector 4, Radian Tufă – PDL sector 5, Cristian Poteraş – PDL sector 6, Răzvan Horia Mironescu – PNL Sector 1, Adrian Neacşu – PNL sector 2, Florin Alexandru Alexe – PNL sector 3, Andrei Creci – PNL sector 4, Cristian Marian Olteanu – PNL sector 5, Rareş Mănescu – PNL sector 6”, se arată într-un comunicat al PDL.
Potrivit sursei, discuţiile acestei prime întâlniri au fost concluzionate în două direcţii majore: urgentarea fuziunii PDL – PNL. Din analiza făcută în cadrul acestei întâlniri nu au rezultat argumente pentru amânarea fuziunii la nivelulul organizaţiilor PDL şi PNL din Bucureşti; abordarea unitară, până la finalizarea procedurilor de fuziune, a administraţiei locale din Capitală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Adrian Videanu a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că a fost citat de procurori în calitate de martor în dosarul privind vânzarea de acţiuni ale societăţii Realitatea Media.
Întrebat ce legături a avut cu această societate Videanu a spus că singura lui legătură cu Realitatea a fost aceea că a participat la numeroase emisiuni ale postului de televiziune. Videanu a precizat că nu a fost interesat niciodată de achiziţionarea de acţiuni la SC Realitatea Media şi, mai mult, nu a fost interesat de afaceri în segmentul media.
Adriean Videanu a mai spus că singura afacere pe care ar fi putut să o deruleze cu Realitatea Media ar fi doar dacă societatea era intereseată de achiziţia de marmură.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro