Tag: Adrian Lupsan

  • Adrian Lupşan a plecat de la conducerea Intercapital Invest

    Adrian LupŞan, unul dintre cei mai cunoscuţi şi longevivi brokeri de pe piaţa locală de capital, şi-a dat demisia din funcţia de director general adjunct al societăţii de brokeraj Intercapital Invest după aproape opt ani de activitate.
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Adrian Lupşan, Intercapital Invest: Sunt bolnav după pieţe de capital

    BUSINESS Magazin: Cum aţi ajuns să lucraţi în domeniul pieţelor de capital?

    Adrian Lupşan, Intercapital Invest: Eram printre puţinii absolvenţi la zi care deja lucrau pentru că sunt bolnav după pieţe de capital. Mi-am descoperit pasiunea din liceu, după ce lecţia din manualul de economie politică mi-a stârnit cele mai multe semne de întrebare. Am început la o casă de brokeraj şi îşi amintesc că la puţin peste 20 de ani era cel mai puşti agent din ringul bursier. Cum pieţele de capital intraseră în picaj şi pe seama nevoii unei noi experienţe, am ajuns la începutul anilor 2000 în presă, după care a în mediul bancar, la Raiffesen. Am fost project manager pe pagina de web a băncii, ceea ce mi-a dat şansa să cunosc banca pe orizontală. N-am stat la distanţă de bursă, deşi nu mai activam în domeniu. Ţin minte că eram şapte colegi în birou şi eram singurul care ţinea mereu deschis ecranul de bursă. Experienţele în afara pieţei de capital s-au încheiat după un contract legat de obţinerea finanţărilor europene la o companie grecească, moment în care am decis să revin în branşă în ianuarie 2005, în funcţia de broker la Intercapital Invest. La şapte ani de atunci, am devenit director general adjunct – primul loc de muncă unde m-am regăsit cu adevărat.

    BUSINESS Magazin: În conducerea Bursei de Valori Bucureşti la nici 40 de ani. Cum a fost posibil?

    Adrian Lupşan, Intercapital Invest: După o discuţie din vara anului trecut cu unul dintre investitorii mari de pe piaţa locală în care mi s-a reproşat că nu mă implic activ în reformarea bursei, am decis să accept ulterior poziţia de vicepreşedinte al BVB – e prima dată când există o miză comună legată de dezvoltarea pieţei de capital. Fireşte, obiectivul nu se poate îndeplini peste noapte, însă sunt optimist. Chiar dacă au trecut mai bine de 16 ani de bursă contemporană, mi-aş dori ca piaţa de capital să-şi găsească locul şi în România pentru că la ora actuală suntem încă în stadiul de pionierat.

    BUSINESS Magazin: Ce aşteptări aveţi de la piaţa de capital şi pe plan personal în 2012?

    Adrian Lupşan, Intercapital Invest: 2012 e anul cu cea mai mare re provocare a pieţei de capital de după Revoluţie, al cărei succes depinde de modul cum se vor derula privatizările companiilor de stat şi de apariţia emitenţilor privaţi de anvergură, capabili să înţeleagă că şi bursa de la Bucureşti e o soluţie viabilă de finanţare. Veştile bune pot veni mult mai repede decât ne-a învăţat istoria. Piaţa de capital nu arăta nicio deschidere în decembrie, iar la numai două luni distanţă s-au strâns peste 50 de milioane de euro în zece zile.

  • Cu o listare nu se face primăvară

    “Transgaz era o poveste izolată la vremea respectivă, care venea la un an după listarea Transelectrica. După cele două momente importante existau deja discuţii cu patru-cinci emitenţi de anvergură privaţi de pe piaţa locală care brusc au devenit curioşi.” Listarea Transelectrica din septembrie 2006 a fost prima mare ofertă de acţiuni derulată de stat, iar acţiunile au crescut puternic după listare, ajungând ca, în şase luni de la oferta publică iniţială, să se tripleze banii investitorilor. În cazul Transgaz, investitorii au suprasubscris, în decembrie 2007, de aproape 28 de ori, valoarea de aproape două miliarde de euro devenind un record în istoria pieţei de capital din România. Miliardele atrase atunci din piaţa de capital arătau potenţialul bursei de la Bucureşti, însă lucrurile nu au evoluat conform traseului atât de aşteptat de investitori.

    Adrian Lupşan, vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi director general adjunct al companiei de brokeraj Intercapital Invest, parte a consorţiului de intermediere a ofertei Transelectrica, face trimitere la cel mai recent exemplu de eşec – soarta ofertei publice a Petrom de anul trecut – care “a afectat foarte mult imaginea României şi a pieţei de capital”. Pentru oferta publică secundară de vânzare a 9,84% din acţiunile Petrom, derulată la mijlocul anului trecut, subscrierile înregistrate au fost sub nivelul necesar de 80%. Lupşan spune că a fost prima ocazie când ţara noastră apărea pe radarul marilor investitori, însă mesajele date de majoritatea brokerilor la acea vreme sunt sugestive pentru a înţelege nivelul la care se află piaţa de capital românească – “cei mai mulţi au criticat operaţiunea fără ca măcar să citească prospectul”.

    Oferta publică a Transelectrica a reuşit însă să evite soarta ofertei Petrom de anul trecut: investitorii au suprasubscris cu aproape 59%, valoarea ordinelor plasate fiind de 269 milioane de lei. Ca urmare a schimbării conducerii bursei din 2011 şi a mâinii de ajutor întinse de stat, piaţa de capital va trece, după cum spune Lupşan, printr-un nou început, “fragil, dar de la care aşteptările sunt foarte mari”. Elementul cel mai important care poate creşte notorietatea bursei îl reprezintă tocmai emitenţii. Câteva nume importante, cum se anunţă a fi Romgaz, pot atrage jucători de amploare în România. Dacă astăzi companii precum Deutsche Bank sau JP Morgan îşi trimit câte un reprezentant cu avionul pentru a culege informaţii despre piaţa locală, o operaţiune de succes şi noi nume mari listate ar putea determina chiar deschiderea unor filiale la Bucureşi, cum se întâmplă deja de ani buni în cazul vecinilor polonezi. “Când cineva vine şi vede rulaje de cinci milioane de euro pe zi, îşi dă seama că nu merită să fie aici. La o lichiditate medie zilnică de 50 de milioane, atunci devii atractiv. Dimensiunea pieţei o construiesc emitenţii”, spune Lupşan.

    Vicepreşedintele BVB vorbeşte despre 2012 ca despre cea mai mare provocare a pieţei de capital de după Revoluţie, al cărei succes depinde de modul cum se vor derula privatizările companiilor de stat şi de apariţia emitenţilor privaţi de anvergură, capabili să înţeleagă că şi bursa de la Bucureşti e o soluţie viabilă de finanţare.

    Vicepreşedintele BVB spune că momentul ales pentru listarea unei companii la bursă nu poate fi catalogat drept bun sau rău: “Dacă evaluai un apartament în 2007 sau îl evaluezi astăzi, valorile sunt diferite. Deşi piaţa a căzut cu 50-70% faţă de anii buni, banii atraşi acum pot să valoreze în termeni reali mult mai mult prin investiţiile posibile în momentul de faţă”. Succesul ţine, deci, mai puţin de momentul ales şi mai mult de modul cum se folosesc banii atraşi, iar exemplul Băncii Transilvania – “unul dintre puţinele reuşite” – este relevant, dat fiind că a reuşit să devină un jucător important pe piaţa bancară românească tocmai prin fondurile atrase prin bursă.

    Lupşan spune că încă o poveste de succes după cea a Transelectrica va putea schimba modul cum e privită astăzi bursa de la Bucureşti. Ar trebui totuşi să se întâmple tot în acest an şi nu după alţi patru, aşa cum s-a întâmplat în cazul Transgaz. Până acum, 2012 a arătat că veştile bune pot veni mult mai repede decât ne-a învăţat istoria: “Piaţa de capital nu arăta nicio deschidere în decembrie, iar la numai două luni distanţă s-au strâns peste 50 de milioane de euro în zece zile”.

  • Bursa la rascruce

    Cresterea inceputa pe Bursa la sfarsitul lunii februarie a reprezentat cel mai mare avans de la inceputul crizei, in iulie 2007, cele mai lichide 25 de companii listate castigand in medie 75% in mai putin de doua luni. In ultima saptamana, euforia s-a mai domolit, iar pietele de capital stau din nou in cumpana: a trecut intr-adevar criza sau revenirea e doar o iluzie?

    Investitorii si-au reluat atitudinea prudenta si asteapta un raspuns de la companiile de pe Bursa, care au in aceasta perioada adunarile generale ale actionarilor si vor incepe sa raporteze curand rezultatele pe primul trimestru din acest an. Practic, acum se vede cu ce planuri intra companiile in 2009, pe ce afaceri mizeaza si la ce investitii renunta, iar rezultatele pe primul trimestru vor oferi primele date concrete privind modul in care firmele au fost lovite de criza, care a inceput sa se manifeste mai dur in Romania abia in ultimele luni ale lui 2008. Acum se vede care sectoarele cele mai lovite si ce companii sunt mai bine pozitionate ca sa iasa cu bine din aceasta perioada dificila.

    Tot mai multi analisti incep sa creada insa intr-o continuare a trendului de crestere pe Bursa, pe termen mediu, si sustin ca actiunile nu vor mai reveni la minimele din februarie, chiar daca se asteapta ca rezultatele din primul trimestru sa fie mult mai slabe raportate la perioada similara a anului trecut. “Cred ca trendul de crestere se mentine pe termen mediu si acele minime de la sfarsitul lui februarie nu cred ca vor mai fi atinse. In mod cert rezultatele companiilor vor fi mai slabe decat anul trecut, dar si preturile actiunilor sunt mult mai mici, astfel ca asteptarile pesimiste sunt deja in cea mai mare parte incluse in pret, spune Adrian Danciu, director de operatiuni in cadrul Broker Cluj.

    El sustine ca evolutia Bursei in perioada urmatoare va fi data de modul cum vor fi rezultatele fata de asteptarile investitorilor, iar estimarile sunt destul de negative, mai ales pentru sectorul financiar, dar si in unele sectoare mai rezistente, cum ar fi energia sau utilitatile.

    Paradoxal, insa, in SUA bancile mari precum JP Morgan si Wells Fargo au raportat profituri peste asteptari in trimul trimestru, in unele cazuri chiar la nivelul celor din primele trei luni ale lui 2008, acesta fiind si unul dintre motoarele care au propulsat pietele de capital internationale si, implicit, pe cea de la Bucuresti in ultimele saptamani. Trebuie avut in vedere faptul ca aceste profituri s-au datorat in mare parte unor artificii contabile si schimbarii legislatiei care da posibilitatea bancilor sa nu-si mai reevalueze instrumentele financiare din portofolii la pretul pietei (mark to market). Astfel, desi cifrele facute publice par foarte bune, investitorii au inceput sa-si puna intrebari legate de sustenabilitatea rezultatelor, iar pe internet au circulat chiar rezultatele unui stress-test care arata ca multe dintre institutiile financiare mari din SUA sunt intr-o situatie mai proasta decat o arata cifrele.

    In ceea ce priveste piata locala, este de asteptat ca bancile sa publice rezultate mult mai slabe decat anul trecut, avand in vedere ca inca din trimestrul patru al lui 2008 s-a vazut o scadere puternica a profiturilor. Principala problema in cazul bancilor o reprezinta creditele neperformante, respectiv clientii care nu-si mai pot plati ratele, si care se reflecta in contul de profit si pierdere drept costuri de risc, mai exact provizioane care anuleaza din profitul operational al bancii.

    Cu toate acestea, bancile listate au anuntat bugete optimiste, acestea urmand sa fie dezbatute in cadrul adunarilor generale ale actionarilor. BRD, cea mai mare banca locala de pe Bursa, vede o scadere a profitului net cu cel mult 10%, in timp ce Carpatica, una dintre bancile cu capital privat romanesc, estimeaza castiguri de opt ori mai mari pentru acest an. In aceste conditii, daca rezultatele la trimestru vor fi mult sub estimari, ar putea determina din nou aparitia unui sentiment negativ in piata fata de companiile financiare.

    Cu toate acestea, analistii de pe Bursa isi pastreaza optimismul. “Cred ca in Romania criza este mai mult de suprafata. Au fost afectate in special sectoarele care se bazeaza pe exporturi, insa ultimele date arata ca exporturile in afara Uniunii Europene inregistreaza o revigorare si cred ca isi vor reveni si exporturile catre tarile UE, sustine Danciu.

    Adrian Danciu, Broker Cluj: Pentru minimizarea riscurilor vor fi cautate in continuare acele companii cu datorii mici